Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Mazărea, una din cele mai sănătoase leguminoase, bogată în proteine de înaltă calitate, este recomandată de către nutriționiști în diete pentru întărirea sistemului imunitar, pentru a avea mai multă energie, dar și pentru încetinirea procesul de îmbătrânire.

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă, ea face parte din familia leguminoaselor. Originară din Asia Mică și Asia Centrală, a fost cultivată în antichitate de greci și romani în sudul Europei, de unde apoi s-a răspândit pe tot continentul, în țara noastră fiind adusă în secolul al XVII-lea. Abia în secolul al XVI-lea tehnicile de cultivare au obținut mai multe varietăți de mazăre, iar oamenii au început să o consume în stare proaspătă, nu doar uscată. Chinezii au fost primii care au consumat atât păstăile, cât și boabele de mazăre.

Boabele verzi de mazăre au în compoziția lor acid folic, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina K, fitosteroli, fibre, luteină, calciu, fier, fosfor, magneziu, cupru, zinc și luteină.

Mazărea verde conține nutrienți foarte importanți pentru menținerea sănătății oaselor. E o bună sursă de vitamina K pe care organismul nostru o descompune parțial în K2, substanța de activează osteocalcina — o importantă proteină noncolagenică din os.

Acidul folic și vitamina B6 reprezintă un suport pentru sănătatea cardiovasculară, potrivit site-lui lataifas.ro. Numeroși compuși antioxidanți și anti-inflamatorii mențin vasele de sânge sănătoase.Vitamina K este esențială pentru păstrarea unei abilități sănătoase de coagulare a sângelui. Fierul din mazăre ajută la o funcționarea normală a celulelor din sânge.

Acid folic și vitamina B6 sunt doi nutrienți reduc înmagazinarea unui produs metabolic numit homocisteină, o moleculă periculoasă ce poate determina apariția osteoporozei.

Mazărea conține cantități mari de coumestrol (un polifenol) care previne apariția cancerului la stomac. Acesta se mai găsește în spanac, varză și fasole. De asemenea, este o bună sursă de vitamina C, substanța care protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. S-a dovedit ca un consum ridicat de vitamina C reduce riscul de apariție a celor mai multe forme de cancer: leucemie, limfom, pulmonar, colorectal, pancreatic, mamar, de prostată, ovarian etc. Vitamina C oferă cea mai eficientă protecție antioxidantă, ajutând organismul să facă față cu bine poluării din mediu și toxinelor la care suntem expuși.

La reducerea colesterolului LDL (rău) de niacina (vitamina B3) din mazăre. Ea reduce producției de trigliceride și VLDL (lipo-proteine cu densitate scăzută), ceea ce duce la un nivel scăzut de trigliceride și implicit al colesterolului LDL (rău) și la un nivel ridicat de colesterolul HDL (bun).

Prin conținutul scăzut de calorii (o ceașcă de mazăre are mai puțin de 100 de calorii), este o alegere bună pentru persoanele care încearcă să slăbească. Are, de asemenea, un conținut mic de grăsime, potrivit www.nutritie-sanatoasa.ro Fibrele din componența sa ajută la reglarea tranzitului intestinal, scăpându-ne de constipație. Conținutul ridicat de fibre și de proteine încetinește și procesul de digerare al zaharurilor, ceea ce o recomandă persoanelor cu diabet zaharat.

Consumul de mazăre este indicat pentru prevenirea ridurilor, a bolii Alzheimer, a artritei, a bronșitei, a osteoporozei și a candidei Acestea derivă din proprietățile anti-inflamatorii ale boabelor de mazăre.

Luteina din mazăre protejează împotriva degenerării maculare și a cataractei ce se instalează odată cu înaintarea în vârstă.

Mazărea conține totuși și niște substanțe dăunătoare pentru unii oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută nu ar trebui să consume mazăre verde. Purinele se pot transforma în acid uric, excesul de purine din organism, conducând inevitabil la exces de acid uric. Două dintre afecțiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta și calculii renali. De aceea, persoanele ce suferă de aceste boli e bine să limiteze sau să evite consumului de mazăre.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Republica Peru, cu o suprafață de 1.285.215,60 kmp și o populație de 30.444.999 loc. (est. iulie 2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), sărbătorește Ziua națională la 28 iulie. În 1821, Peru și-a proclamat independența față de Spania.

Captură Foto: (c) valentine365 / YouTube

Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud, fiind împărțită în trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este zona de coastă, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiunea peruviană a Anzilor, iar ultima este reprezentată de Montana, cu câmpii vaste și dealuri, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului fluviului Amazon.

Relieful este în special muntos, cu înălțimi de peste 5.000 m. Din munții Anzi izvorăște fluviul Amazon, cel mai mare fluviu ca debit de apă din lume. În partea de sud a țării se găsește cea mai secetoasă regiune de pe glob, Arica.

Datorită geografiei și climei sale variate, Peru are o biodiversitate ridicată, cu peste 25.000 de specii de plante și animale, peste 6.000 dintre ele fiind endemice.

În secolul al XII-lea d.Hr., în regiunea Cusco, potrivit www.mae.ro, se stabilesc incașii, al căror stat ajunge la apogeu în primele decenii ale secolului al XVI-lea. Conchistadorii spanioli, sub conducerea lui Francisco Pizzaro, au debarcat în Peru în 1532, iar în anul următor au pus stăpânire pe capitala imperiului incaș — orașul Cusco. Teritoriul peruan a devenit, în 1543, nucleul viceregatului Peru, cu reședința la Lima, centrul stăpânirii coloniale hispanice în America de Sud.

Captură Foto: (c) valentine365 / YouTube

Cea mai amplă și violentă revoltă antispaniolă a amerindienilor din istoria Americii Latine a fost condusă de Tupac Amaru, în 1780-1781. În septembrie 1820, armata generalului Jose de San Martin a pătruns în Peru, care, în anul următor, la 28 iulie 1821, și-a proclamat independența.

Aliat cu Chile și Bolivia, Peru a purtat, în perioada 1865-1866, un război victorios împotriva Spaniei, iar între 1879-1893 a participat, alături de Bolivia, la un conflict militar împotriva Republicii Chile, așa-numitul ”război al Pacificului”, în urma căruia pierde provinciile Tarapaca, Arica și Tacna (ultima fiind retrocedată Perului în 1929).

Instabilitatea politică și intervenția militarilor în viața statală s-a accentuat după cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind reinstaurat, după 11 ani de guvernare militară (naționalistă-stânga), un regim democratic constituțional.

Peru este împărțit administrativ în 24 de regiuni și o provincie constituțională — Callao. Capitala este Lima, iar principalele orașe sunt: Arequipa (839.000 loc., 2014), Trujillo (784.000 loc., 2014)

Lima este cel mai mare oraș al Republicii Peru, cu o populație de 972.000 locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), fiind totodată centrul economic, industrial, financiar și cultural al țării. Orașul este localizat în văile dintre râurile Chillon, Rimac, Lurin, pe coasta de vest a țării, în apropiere de portul Callao la Oceanul Pacific.

Captură Foto: (c) valentine365 / YouTube

Lima, cunoscută și ca Orașul Regilor, a fost fondată de conchistadorul spaniol Francisco Pizarro, la 18 ianuarie 1535, devenind una dintre bazele puterii spaniole din Peru.

În 1988, centrul istoric al orașului, care păstrează și astăzi fațade, balcoane și construcții din perioada viceregatului și a primilor ani ai republicii, a fost inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO, potrivit site-ului www.turism-360.ro.

Totodată, în Lima există un număr mare de muzee, dintre care: Muzeul Național de Arheologie, Muzeul de Antropologie și Muzeul de Istorie, Muzeul Arheologic ”Rafael Larco Herrera”, Muzeul de Arte, Muzeul de Artă Italiană.

Alte atracții turistice: Plaza Mayor, centrul vechi din orașul colonial, unde se află Catedrala din Lima, Palatul Guvernului și Municipalidad Provincial de Lima; Catedrala din Lima este decorată auster, cu diferite artefacte istorice, aici aflându-se și mormântul lui Francisco Pizarro; Palatul Guvernului a fost reședința lui Francisco Pizarro, fiind, și în prezent, centrul politic din Peru; Palatul de Torre Tagle este un edificiu format din două etaje, realizat în 1735 și este considerat una dintre cele mai mari clădiri reprezentând arhitectura din secolul XVIII; în prezent, aici se află sediul Ministerului Relațiilor Exterioare; Biserica și Mănăstirea San Francisco, cu o arhitectură de secol XVII, adăpostește Muzeul de Artă Virreinal; Parcul de la Muralla adăpostește un fragment refăcut al unui zid vechi ce înconjura Lima, construit în secolul XVII, protecție împotriva piraților și atacurilor spaniole; tot aici se găsește statuia fondatorului orașului, Francisco Pizarro, și un muzeu în care se pot vedea piese arheologice recuperate din zonă.

AGERPRES/ (Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Romania won the gold medals in men’s double sculls and women’s coxless pairs on Sunday at the World Rowing Under 23 Championships in Plovdiv, Bulgaria.

Vlad Dragos Aicoboae and Toader Andrei Gontaru stopped the chronometer of the men’s double sculls at 6 min 25 sec 55/100, ahead of Australia (6:26.79) and Serbia (6:28.39).

Viviana Iuliana Bejinariu and Ioana Vrinceanu won the women’s coxless pairs event in 6 min 57 sec 57/100, followed by New Zealand (6:58.77) and Netherlands (7:00.17).

Also on Sunday, Romania’s men’s eight scull ended fourth and women’s lightweight pair fifth in the respective finals.

Romania had already won one gold medal on Saturday, in the men’s coxless four event. AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The world’s allegedly biggest pretzel, dubbed the Giants’ Food, was baked on Sunday at the 23 Medieval Sighisoara Festival in Transylvania. Organizers are going to submit a homologation request to the Guinness Book.

A huge baking plate held 100 kilograms of dough over a wood fire, as the attendance cheered, “Giants, may your hunger be appeased!” Alas, the baker — Dionisie Pajin of Sighisoara — warned that the pretzel would be inevitably white on top, as it was not baked in an oven and the sun cannot produce a brown crust.

Nevertheless, the resulting pretzel, bagel or whatever one might call it had 20 metres in diameter, or a linear length of 64 metres. It required a custom-made baking plate made of steel sheet in Targu Mures, the county seat. AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

The 4.53 metres long ‘Titans’ Sword’ forged at the 23rd Medieval Sighisoara Festival was set into a rock on Sunday, awaiting the eventual registration by the Guinness Book.

“Knights! Today good God’s great will was done in Medieval Sighisoara. We, the Order of the Wolf Knights, recognized by God’s will; we, the Knights of the Order of Medias; we, Argotica of Sibiu; we, the Carpathian Knights; we, the Esquires of Muhlbach; we, the Commanderies of the Templars of St Bernard of Sighisoara, Targu Mures, Ardud and Bucharest praise the God’s great will. The Scena Theatre and the Order of the Wolf Knights wanted to bring to you — knights and tourists — and to the Medieval Sighisoara Festival the first Romanian Excalibur. Knights, three ‘Vivat!’,” called Liviu Pancu, the art director of the festival.

It was for the technical director Dan Gliga, however, to explain the technological feat of a team of three craftsmen: a 4.53 metres long, 20 centimeters wide, 2 centimeters thick blade made of three layers of steel band, with copper coats of arms, two wolf heads on the hilt, weighing 135 kilograms.

The knights ‘stuck’ it into a 1.8 tonnes rock brought from a distant quarry and prepared by inserting and gluing in place a sheath into a 50-centimetre long bore, leaving only a slot apparent, where the sword was inserted. AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Romania has won two silver medals at the International Linguistics Olympiad in Bulgaria, Romania’s Ministry of Education and Scientific Research reports.

A gold medallist at the previous edition and also at the recently ended International Biology Olympiads, 12th grader Dan Mircea Mirea of the Fratii Buzesti National College of Craiova won the silver medal and the prize for the best solution to a problem. Another silver medal went to Teodora-Elena Solovan, a student of the Petru Rares National College of Suceava, according to the Education Ministry.

Also included in the Romanian team were 2014 silver medallist Vlad Neacsu of the Bucharest International Informatics High School and Denisa Apetroaiei of the Mihail Kogalniceanu High School of Vaslui. Coaching and accompanying the students were Roxana Dinca and Adina Dragomirescu of the Faculty of Letters of the Bucharest University.

The International Linguistics Olympiad, one of 12 science Olympiads in the world, has individual and team contests. The test items requires analogies using notions of grammar logics and mathematical logics to understand unknown languages starting from the premise that linguistics puts order in thinking and regulates explicit linguistic communication by building structures that favour easy learning of any language.

Competing in the 13th edition of the International Linguistics Olympiad, July 20-24 in Blagoevgrad, Bulgaria, were students from 29 countries: Australia, Bangladesh, Bulgaria, Canada, China, the Czech Republic, Estonia, France, Hungary, India, Ireland, Iceland, Japan, Kazakhstan, Lithuania, the Netherlands, Poland, Romania, Russia, Singapore, Slovenia, South Korea, Spain, Sweden, Taiwan, Turkey, Ukraine, the UK and the US. AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Swimmer Claudia Maria Gadea this Monday brought Romania the first gold medal at the European Olympic Youth Festival (EYOF) in Tbilisi, in the girls’ 400m medley event.

Photo credit: (c) Bucharest Municipal Swimming Association site

Gadea clocked 4m 53 sec 87/100, outperforming UK’s Rebecca Sutton — 4m 55 sec 65/100, and Germany’s Celine Rieder — 4m 56 sec 85/100.

Here are other results of Romanian swimmers in the competition: 9th spot in the women’s 4 x 100m freestyle relay (Ana Iulia Dascal, Jasminne Anne Marie Ivan, Cristina Lucia Andreea Giurca, Maria Claudia Gadea), with 4:01.54; 13th spot — men’s 4 x 100m freestyle relay (Ionut Radu, Daniel Cristian Martin, Robert Dumitru Valeanu, Andrei Rusen), with 3:34.23; 14th spot — Ionut Radu (men’s 200m freestyle — 1:54.68); 24th spot — Andrei Rusen (men’s 200m freestyle — 1:56.24). AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Lotul României a obținut două medalii de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Bulgaria, informează Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

Medaliat cu aur la ediția precedentă, dar și la recent încheiata Olimpiadă Internațională de Biologie, Dan Mircea Mirea (clasa a XII-a, Colegiul Național “Frații Buzești” din Craiova) a obținut în acest an medalia de argint și premiul pentru “cea mai bună soluție găsită în rezolvarea unui subiect”. O distincție similară — medalie de argint — a cucerit și Teodora-Elena Solovan, elevă a Colegiului Național “Petru Rareș” din Suceava, se arată într-un comunicat al MECȘ.

Din lotul României la această olimpiadă au mai făcut parte medaliatul cu argint din 2014, Vlad Neacșu, elev la Liceul Internațional de Informatică din București, și Denisa Apetroaiei, elevă la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Elevii români au fost pregătiți și însoțiți de Roxana Dincă și Adina Dragomirescu, profesori la Facultatea de Litere a Universității din București.

Olimpiada Internațională de Lingvistică, una dintre cele douăsprezece olimpiade de științe, este un concurs organizat pe două niveluri: o probă individuală și o probă pe echipe.Subiectele solicită operarea cu analogii, prin aplicarea elementelor de logică gramaticală și logică matematică în procesul de înțelegere a unor texte în limbi necunoscute, pornind de la premisa că lingvistica ordonează gândirea și reglează procesul de comunicare lingvistică explicită prin construcția de structuri care favorizează învățarea cu ușurință a oricărei limbi.

La ediția curentă a Olimpiadei Internaționale de Lingvistică (a XIII-a), desfășurată în perioada 20 — 24 iulie, în Bulgaria (Blagoevgrad), au participat echipe din 29 de țări: Australia, Bangladesh, Bulgaria, Canada, China, Cehia, Estonia, Franța, Ungaria, India, Irlanda, Islanda, Japonia, Kazahstan, Lituania, Olanda, Polonia, România, Rusia, Singapore, Slovenia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Turcia, Ucraina, Anglia și Statele Unite ale Americii.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Înotătoarea Claudia Maria Gâdea a adus prima medalie de aur pentru România la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) de la Tbilisi, luni, în proba de 400 m mixt.

Gâdea a fost cronometrată cu timpul de 4 min 53 sec 87/100, devansându-le în clasamentul final pe britanica Rebecca Mia Sutton, 04 min 55 sec 65/100, și pe Celine Rieder (Germania), 04 min 56 sec 85/100.

Alte clasări înregistrate de înotătorii români: locul 9 — ștafeta 4×100 m liber (Ana Iulia Dascăl, Jasminne Anne Marie Ivan, Cristina Lucia Andreea Giurcă, Maria Claudia Gâdea), în 4:01.54, locul 13 — ștafeta 4×100 m liber (Ionuț Radu, Daniel Cristian Martin, Robert Dumitru Văleanu, Andrei Rusen), în 3:34.23, locul 14 — Ionuț Radu (200 m liber — 1:54.68), locul 24 — Andrei Rusen (200 m liber — 1:56.24).
AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Zonă cu un uriaș potențial turistic, Vâlcea de Mijloc are, pe lângă o serie de atracții ce țin de peisajul natural și arhitectural, ceva ce o face unică în această parte a țării: o linie de mocăniță. Spre deosebire de alte mocănițe, scopul acesteia din sudul țării este, azi, strict economic, actualul proprietar al terenului pe care îl străbate fiind Ciech Soda Romania, unul dintre cei mai puternici agenți economici din județ.

Costești

Vâlcea se află la o “margine” a Olteniei, în vecinătatea Ardealului și la intersecția drumurilor Munteniei, o poziționare care i-a conferit variate forme de tradiții, stiluri în arhitectură și urbanism și o istorie aparte. În Vâlcea, influențele transilvane coboară până spre mijlocul județului, odată cu sosirea păstorilor din Mărginime, stilul românesc ortodox predomină în arealul mănăstiresc iar în văile râurilor, apicultura și exploatările forestiere, tipice Olteniei de sub munte, au rămas ocupații preponderente.

Tot acest amestec — păstori, apicultori, sculptori în lemn, pietrari și monahi — este legat de aproape 150 de ani printr-o linie de mocăniță care, printr-un miracol, există încă, fiind singura rămasă în sudul României.

Mocănița la Tomșani

Povestea mocăniței Vâlcii de Mijloc începe la finele veacului al XIX — lea, când se decide prin ordin regal înființarea unei linii de tren cu ecartament redus în județul Vâlcea care să lege economic zona montană a Vaideeniului de orașul Băbeni, aflat pe malul Oltului, un important centru forestier. Aceasta se contruiește în doar 5 ani, pe o rută de aproximativ 50 de kilometri și aduce ani de zile, din munte, lemnele.

Totodată, ea a transportă și pasageri, locuitori din Vaideeni, Costești, Tomșani, Frâncești și Băbeni. Astfel au apărut primele gări din cărămidă roșie cu turn de apă, adevărate bijuterii arhitecturale în zilele noastre.

După construcție, linia de mocăniță are succes 60 de ani, iar după război, autoritățile comuniste își propun desființarea ei, odată cu dezvoltarea infrastructurii de transport rutier. Se decide, astfel, demontarea acestei linii așa cum s-a întâmplat și în alte județe din sudul țării.

Valea Bistriței

Salvarea vine însă de la un activ industrial, prima unitatea economică, Uzinele de Sodă, care se contruiește în reînființatul județ Vâlcea. Conducerea uzinei ia legătură că prim-secretarul Partidului Muncitoresc Român de la Râmnicu Vâlcea și vine cu o idee care salvează de la dispariți primul tren din județ. Uzinele Sodice Govora aveau nevoie de materie primă de la carierele de piatră de la Costești și se propune modificarea traseului mocăniței, păstrând însă 70% din linia veche. Cinci ani durează această modificare de traseu dinspre Govora spre Băbeni și de la Tomșani spre carierele de calcar de la Costești.

Astfel, din 1959 și până în prezent, mocănița reprezintă drumul care unește localitățile Vâlcii de Mijloc.

Gara veche mocănița

Mocănița trece prin vatra comunei Mihăești, azi cea mai mare localitate rurală din județul Vâlcea, unde se regăsește Mănăstirea Govora.

Comuna a fost întemeiată de ciobanii ardeleni care au migrat în timpul împărătesei Maria Tereza și s-au așezat în zona numită azi Munteni, denumire dată veneticilor veniți cu oile de peste munte. După Munteni, mocanița ajunge la Băbeni, orașul unde se regăsesc trei “nații” sau trei culturi — păstorii ardeleni, rudarii cunoscuți prin cioplitul lemnului și rumânii, adică localnicii, cei a căror ocupație era agricultura dar și exploatarea lemnului.

Orașul Băbeni a fost în perioada antebelică, în timpul plutelor de pe Olt, un important centru economic al zonei dar, ulterior, descoperirea petrolului a mutat tot centrul de greutate în această ramură industrială.

Câmpuri petroliere Băbeni

După ce traversează câmpurile petroliere ale Băbeniului, mocănița intră în pădurile Frânceștiului. Comuna Frâncești are două obiective de patrimoniu național — Mănăstirea Dintr-un Lemn și Mănăstirea Surpatele, lăcașe de cult legate de numele și de martiriul Brâncovenilor.

De aici, de la Frâncești, mocănița începe să urce în zona subcarpatică pe valea Bistriței, râul care a produs cele mai înguste chei în calcar din România. Mocanița merge în paralel cu Bistrița, trecând prin pădurile de stejar și fag, prin zăvoiul plini de anini al râului. Peisajul care se vede de o parte și de alta a trenului combină lanurile de grâu și porumb proiectate pe fundal cu imaginea Munților Căpățânii. Trece printr-un tunel vechi de 150 de ani și intră în ținutul apicultorilor — comuna Tomșani.

Comuna Tomșani este cunoscută cu cei peste 200 de apicultori, deținând cel mai mare număr de familii de albine din România. Mierea de la Tomșani se vinde cu succes în Europa de Vest și peste ocean, dar și în industria farmaceutică. Râul Bistrița este regularizat pe teritoriul comunei Tomșani în trei microhidrocentrale, oferind trei lacuri de acumulare folosite de localnici pentru irigații.

Mocănița traversează Drumul Național 67 Râmnicu Vâlcea — Horezu și intră în zona montană, în comuna Costești, cunoscută drept un imens muzeu în aer liber, unde se regăsesc Muzeul Trovanților și Muzeul Bălintescu, cinci mănăstiri de patrimoniu — Arnota, necropola unde este înmormântat Matei Basarab, Mănăstirea Bistrița, Păpușa, Schitul Peri, Schitul 44 Izvoare și biserica de lemn de la Grămești. Tot la Costești există izvoare minerale și este singura comună despre care se spune că are un munte în mijlocul ei, un versant perfect piramidal, Stogu. Aici are capăt de drum mocănița.

Valea Bistriței

Astfel, după trei ore, după ce traversează Vâlcea de Mijloc, de la Olt și până la poalele Munților Căpățânii, în Parcul Național Buila Vânturarița, vechiul trenuleț se oprește pentru a fi încărcat cu piatră și pentru a se întoarce înapoi la uzină.

În anii 2000 s-a vorbit despre un proiect la care să coopereze cele cinci localități — Mihăești, Băbeni, Frâncești, Tomșani, Costești — și Uzinele Sodice Govora pentru a identifica soluții pentru valorificarea potențialul uriaș de turism al zonei, cu ajutorul mocăniței, dar fără a afecta interesele economice ale companiei vâlcene.

Din locomotova mocăniței

Cine știe? Poate că și Vâlcea va fi inclusă, într-un viitor nu foarte îndepărtat, pe harta mocănițelor celebre ale României, devenind o destinație căutată de turiștii care vor să facă o călătorie cu parfum de epocă, într-un tren de epocă.

Mulțumim pentru sprijinul acordat în realizarea reportajului companiei Ciech Soda România.

AGERPRES/(AS—autor: Liviu Popescu, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva