Tema propusă pentru 2015 subliniază necesitate implicării tinerilor în activitățile civice. Participarea tinerilor la viața socială, politică, economică a societății este esențială pentru realizarea unei dezvoltări durabile a societății umane, se menționează pe pagina ONU dedicată zilei în acest an, www.un.org.

În acest an, prin mesajul său secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, transmite liderilor din întreaga lume să adopte o viziune nouă, îndrăzneață, pentru dezvoltarea durabilă, prin angajarea tinerilor în acțiunile prioritare ale societății umane, aceștia constituind o forță foarte importantă și deloc neglijabilă în condițiile în care lumea se schimbă cu o viteză fără precedent. În încheierea mesajului îndemnul este pentru “a sprijini tinerii în crearea unui viitor în care planeta noastră să fie protejată și toți oamenii să trăiască în demnitate”.

În prezent, Programul mondial de acțiune pentru tineret joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Acesta se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităților naționale în domeniul tineretului, pentru creșterea numărului și calității oportunităților disponibile pentru tineri în vederea participării depline, eficiente și constructive în dezvoltarea societății. Programul Națiunilor Unite privind tineretul prevede o serie de activități de promovare a dezvoltării tineretului, inclusiv sprijinirea interguvernamentală de elaborare a politicilor pentru tineret.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat la 17 decembrie 1999, prin Rezoluția 54/120, recomandarea făcută de către Conferința mondială a miniștrilor responsabili pentru tineret (Lisabona, 8-12 august 1998), de a marca Ziua Internațională a Tineretului la 12 august.

Potrivit statisticilor ONU, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani reprezintă, în prezent, aproape jumătate din populația globului, care este de aproximativ 6,45 de miliarde. Până în 2050 se estimează că populația va atinge cifra de 8,9 miliarde, iar numărul persoanelor în vârstă de cel puțin 60 de ani se va mări de aproape patru ori, ajungând la aproximativ 1,9 miliarde. Astfel, la mijlocul acestui secol, populația globului va fi formată din tineri și vârstnici în proporții aproape egale.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Fenomenul de “stea căzătoare” este foarte bine cunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă se vede acest fenomen, denumit de astronomi meteor (stea căzătoare), produs de particula de praf cosmic care arde în atmosferă. Pietroiul care cade pe Pământ se numește meteorit, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În 2015, activitatea Perseidelor a început, ca de altfel în fiecare an, pe data de 17 iulie și se va încheia la 24 august. În luna august se produce maximul curentului Perseide. Având în vedere activitatea bună a Perseidelor încă de la sfârșitul lunii iulie se recomandă ieșirea la observații și în nopțile adiacente maximului (11/12, 13/14, etc.).

Cel mai mare inamic al Perseidelor — Luna, care poate împiedica observarea fenomenului, se va afla în noaptea în care activitatea curentului de meteori ajunge la maxim, aproape de faza de Lună Nouă. Satelitul natural al Pământului apune pe 12 august la 18 h 52 m, răsărind pe 13 august la 5 h 05 m. Aceste condiții vor face foarte ușor de observat, în acest an, meteorii strălucitori. Pe un cer senin se vor putea observa 100 de meteori într-o oră, potrivit NASA. Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o “perseidă”. Cel mai bun loc pentru a vedea Perseidele, sau majoritatea celorlalte ploi de meteori, este locul cel mai întunecat, departe de lumina artificială a orașelor.

În mod constant, Pământul întâlnește un nor de praf și pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în același punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeași perioadă a anului: în jur de 12 august. Viteza de coliziune dintre particulele cometei și atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari ca un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc și ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.

Fenomenul, cunoscut sub denumirea de “ploaie de stele” sau “stele căzătoare”, are radiantul în constelația Perseu, de unde i se trage și numele. Constelația Perseu (în latină Perseus) este o constelație din emisfera nordică traversată de Calea Lactee. În luna august ea este vizibilă după miezul nopții, potrivit www.timeanddate.com. Este bogată în stele, printre care și steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată și de către arabi.

Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut de publicul larg dintre toți curenții majori de peste an, atât datorită faptului că el a prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puțin 2000 de ani), cât și pentru simplul motiv că perioada sa de activitate îndelungată oferă condiții ideale de observare pentru cei din emisfera nordică. Este unul dintre cei mai dinamici curenți meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu — punctul cel mai apropiat de Soare — ocazie cu care s-a produs o intensificare a activității. Frecvența meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 și 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.

În mișcarea sa pe orbită, Pământul întâlnește curenții de meteori în aceleași zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Acești curenți de meteori poartă denumirea constelației sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide. Primele observații despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezești, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuți peste 100 de meteori.

Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866.

AGERPRES /(Documentare: Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

schelet de urs în Peștera Urșilor

Peștera Urșilor se află la ieșirea din satul Chișcău, comuna Pietroasa, spre satul Giulești și Păstrăvăria Chișcău, potrivitwww.pesteraursilor.net. La Chișcău se poate ajunge dinspre Oradea — Beiuș sau din direcția Deva — Stei, pe DN 76 (E79), până în dreptul platformei industriale din Sudrigiu, de unde drumul continuă pe DJ 763.

Peștera Urșilor

Monumentul a fost descoperit în septembrie 1975, în urma unor lucrări executate la o carieră aflată în imediata vecinătate a satului Chișcău, menționează același site. Peștera a fost descoperită de minerul Traian Curta, care lucra la carieră. În urma unei explozii controlate, de rutină, acesta a observat o crăpătură în rocă, care ulterior s-a dovedit a fi singura cale de acces către o lume extrem de spectaculoasă.

Inițial s-a încercat distrugerea acesteia, însă până la urmă s-a reușit salvarea, conservarea și amenajarea peșterii pentru a fi inclusă în circuitul turistic, arată același site. Peștera a fost atent cercetată, iar o parte a fost amenajată. Cu toate că amenajarea s-a încheiat în 1978, Peștera Urșilor a intrat în circuitul turistic abia la 14 iulie 1980, dată la care a fost inaugurată oficial.

Denumirea de Peștera Urșilor provine de la numeroasele oase de urs găsite în peșteră.

În urma cercetărilor și analizelor efectuate de către specialiști, s-a stabilit că acele schelete aparțin unei specii dispărute de urs de cavernă (Ursus Spelaeus). Potrivit acelorași cercetări, s-a aflat că cele mai vechi oase au o vârstă de 100.000 ani, iar cele mai recente, “doar” 17.000 ani.

Urșii de cavernă aveau dimensiuni impresionante față de speciile de urși care se găsesc în prezent, în Romania. Ursul de peșteră avea aproximativ 4 metri înălțime, atunci când se ridica în două labe, și o greutate impresionantă de 1.000 kg.

La momentul descoperirii Peșterii Urșilor, existau 5 schelete complete din specia Ursus Spelaeus. Un al șaselea schelet complet se află într-o zonă care nu se vizitează, aflată în Rezervația Științifică. În capătul Galeriei ”Emil Racoviță”, a fost reconstituit un schelet al ursului de cavernă pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii.

Peștera Urșilor este formată din patru galerii — Galeria Oaselor, Galeria ”Emil Racoviță”, Galeria Lumânărilor și Rezervația Științifică. Accesul în Galeria Științifică, aflată în continuarea Galeriei ”Emil Racoviță” și accesibilă numai printr-un puț de 30 m, este destinată speologilor profesioniști, potrivit www.pesteraursilor.ro.

Galeria Oaselor este secțiunea din peșteră care se află la intrare, numele provenind de la numeroasele oase ale urșilor de Cavernă, găsite în acest loc. Oasele au rămas în același loc în care au fost găsite. Grosimea tavanului la intrarea în Peștera Urșilor, în punctul în care s-a intrat pentru prima dată, este de numai 2 metri, fiind cea mai mică grosime din toată peștera.

stalactite în Peștera Urșilor

Galeria ”Emil Racoviță” este cea mai mare galerie din porțiunea amenajată a peșterii și a fost denumită după marele speolog și cercetător Emil Racoviță, de al cărui nume se leagă mai multe descoperiri importante. Galeria conține formațiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalagmite, coloane, care au diferite forme și mărimi. În această galerie, tavanul are grosimea cea mai mare din toată peștera.

Pot fi admirate și superbele formațiuni de stalactite și stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuța Piticilor, Draperiile din Galeria Urșilor, Portalul, Pagodele și Sfatul Bătrânilor. Tot timpul anului, temperatura din peșteră este de 10 grade.

stalactite și stalagmite în Peștera Urșilor

Galeria Lumânărilor din Peștera Urșilor și-a primit numele după numeroasele stalactite care seamănă cu niște lumânări. Aceasta duce spre ieșirea din peșteră, o ieșire creată în mod artificial pentru ca turiștii să ajungă într-un loc cât se poate de apropiat față de punctul de plecare.

Ținutul în care se află Peștera Urșilor este deosebit de bogat în obiective turistice, printre care: Muzeul etnografic Flutur, stațiunea montană Stâna de Vale, Parcul Natural Padiș, cu Cetățile Ponorului, Peștera Focul Viu, Valea Sighiștel, presărată cu multe peșteri.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Fasolea (Phaselous vulgaris) își are originile în America Centrală și de Sud. Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre și năut. Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt: fasolea galbenă cerată, fasolea neagră, fasolea roșie (kidney beans) sau fasolea chili, fasolea pinto (pinto beans), fasolea albă sau navy beans, fasolea verde, care este de fapt fructul necopt al fasolei comune. După descoperirea Americii, fasolea s-a răspândit în Africa și în Asia. Dintre toate tipurile, fasolea galbenă cerată și fasolea verde sunt cele mai consumate la noi în țară.

Fasolea crudă sub formă de păstăi sau uscată sub formă de boabe este o sursă bună de proteine, riboflavină, niacină; conține o cantitate mare de fibre atât solubile, cât și insolubile, carbohidrați și nu are niciun strop de colesterol, conform dieta.romedic.ro. În ceea ce privește mineralele și vitaminele, fasolea este bogată în cupru, fier, magneziu, fosfor, potasiu, dar și în zinc, molibden și seleniu. Are multe vitamine din grupul B, conține circa două grame de vitamina C și E și este bogată în vitamina K.

Păstăile sunt late, de 20 de mm, uniforme și au o lungime de 15 cm, fiind de culoare galbenă cerată, de unde provine și numele acesteia. Fasolea galbenă cerată poate fi folosită la prepararea salatelor consistente, combinată cu alte legume sau la prepararea mâncărurilor calde. Fasolea fideluță păstăi este o mâncare sățioasă și se poate fierbe scăzut sau doar opări.

Cea mai mare parte a conținutului caloric provine din carbohidrați. O porție de fasole galbenă (o cană) conține 7 grame de carbohidrați, din care 3,4 grame provin din fibre dietetice. În timpul digestiei, o parte din carbohidrați se descompun în zahăr și formează energia necesară funcționării organismului uman, în timp ce fibrele din fasolea galbenă ajută la prevenirea constipației și la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Fiecare porție de fasole conține, de asemenea, 2 grame de proteine, care ajută la menținerea țesuturilor sănătoase, inclusiv a oaselor și a părului.

O întreagă ceașcă de fasole galbenă cerată tocată conține doar 31 de calorii, astfel încât se poate adăuga într-o dietă fără a crește în mod semnificativ aportul de calorii. Fasolea păstăi este una dintre puținele legume bogate atât în proteine, dar și în fibre, inclusiv fibre solubile și insolubile, care duc la reglarea și la controlul colesterolului și reduc riscul apariției anumitor tipuri de cancer.

Fasole galbenă este benefică pentru sănătate prin aportul de fier și mangan. Ambele minerale au capacitatea de a activa enzimele, inclusiv enzimele necesare pentru a produce energie și pentru susținerea metabolismul. Fierul joacă un rol-cheie în funcționarea celulelor roșii din sânge, în timp ce manganul reglează producția de hormoni din corp. Fiecare porție de o cană de fasole galbenă cerată are un conținut de fier de 1,04 miligrame și un conținut de mangan de 0,21 mg. Prin consumul acestei cantități, se asigură 13 la sută din consumul zilnic necesar de fier și 9 la sută din doza zilnică de mangan pentru bărbați, iar pentru femei 6 la sută din consumul zilnic recomandat de fier și 12 la sută din doza zilnică de mangan.

Combinația de celuloză, acid folic, magneziu și potasiu din fasolea în păstăi micșorează riscul de a face stop cardiac.

Folosirea fasolei galbene în dietă reprezintă o sursă de vitamina C, un antioxidant esențial pentru o sănătate bună. Antioxidanții previn deteriorarea oxidativă a celulelor, inclusiv a ADN-ului nostru și a membranelor celulare. Protecția celulelor ne ține sănătoși și joacă un rol în prevenirea bolilor, inclusiv pentru prevenirea cancerului. Consumul de vitamina C, de asemenea, ajută la vindecarea rănilor, inclusiv a oaselor, potrivit www.livestrong.com. Fiecare porție de o cană de fasole galbenă cerată oferă consumatorului 16,3 miligrame de vitamina C — 18 la sută din aportul zilnic recomandat pentru bărbați și 22 la sută pentru femei.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

LEACURI DIN GRĂDINĂ: Fasolea galbenă cerată

În lunile calde de vară, fasolea galbenă cerată aduce un plus în dietă, oferind mai multe substanțe nutritive esențiale.

Fasolea (Phaselous vulgaris) își are originile în America Centrală și de Sud. Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre și năut. Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt: fasolea galbenă cerată, fasolea neagră, fasolea roșie (kidney beans) sau fasolea chili, fasolea pinto (pinto beans), fasolea albă sau navy beans, fasolea verde, care este de fapt fructul necopt al fasolei comune. După descoperirea Americii, fasolea s-a răspândit în Africa și în Asia. Dintre toate tipurile, fasolea galbenă cerată și fasolea verde sunt cele mai consumate la noi în țară.

Fasolea crudă sub formă de păstăi sau uscată sub formă de boabe este o sursă bună de proteine, riboflavină, niacină; conține o cantitate mare de fibre atât solubile, cât și insolubile, carbohidrați și nu are niciun strop de colesterol, conform dieta.romedic.ro. În ceea ce privește mineralele și vitaminele, fasolea este bogată în cupru, fier, magneziu, fosfor, potasiu, dar și în zinc, molibden și seleniu. Are multe vitamine din grupul B, conține circa două grame de vitamina C și E și este bogată în vitamina K.

Păstăile sunt late, de 20 de mm, uniforme și au o lungime de 15 cm, fiind de culoare galbenă cerată, de unde provine și numele acesteia. Fasolea galbenă cerată poate fi folosită la prepararea salatelor consistente, combinată cu alte legume sau la prepararea mâncărurilor calde. Fasolea fideluță păstăi este o mâncare sățioasă și se poate fierbe scăzut sau doar opări.

Cea mai mare parte a conținutului caloric provine din carbohidrați. O porție de fasole galbenă (o cană) conține 7 grame de carbohidrați, din care 3,4 grame provin din fibre dietetice. În timpul digestiei, o parte din carbohidrați se descompun în zahăr și formează energia necesară funcționării organismului uman, în timp ce fibrele din fasolea galbenă ajută la prevenirea constipației și la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Fiecare porție de fasole conține, de asemenea, 2 grame de proteine, care ajută la menținerea țesuturilor sănătoase, inclusiv a oaselor și a părului.

O întreagă ceașcă de fasole galbenă cerată tocată conține doar 31 de calorii, astfel încât se poate adăuga într-o dietă fără a crește în mod semnificativ aportul de calorii. Fasolea păstăi este una dintre puținele legume bogate atât în proteine, dar și în fibre, inclusiv fibre solubile și insolubile, care duc la reglarea și la controlul colesterolului și reduc riscul apariției anumitor tipuri de cancer.

Fasole galbenă este benefică pentru sănătate prin aportul de fier și mangan. Ambele minerale au capacitatea de a activa enzimele, inclusiv enzimele necesare pentru a produce energie și pentru susținerea metabolismul. Fierul joacă un rol-cheie în funcționarea celulelor roșii din sânge, în timp ce manganul reglează producția de hormoni din corp. Fiecare porție de o cană de fasole galbenă cerată are un conținut de fier de 1,04 miligrame și un conținut de mangan de 0,21 mg. Prin consumul acestei cantități, se asigură 13 la sută din consumul zilnic necesar de fier și 9 la sută din doza zilnică de mangan pentru bărbați, iar pentru femei 6 la sută din consumul zilnic recomandat de fier și 12 la sută din doza zilnică de mangan.

Combinația de celuloză, acid folic, magneziu și potasiu din fasolea în păstăi micșorează riscul de a face stop cardiac.

Folosirea fasolei galbene în dietă reprezintă o sursă de vitamina C, un antioxidant esențial pentru o sănătate bună. Antioxidanții previn deteriorarea oxidativă a celulelor, inclusiv a ADN-ului nostru și a membranelor celulare. Protecția celulelor ne ține sănătoși și joacă un rol în prevenirea bolilor, inclusiv pentru prevenirea cancerului. Consumul de vitamina C, de asemenea, ajută la vindecarea rănilor, inclusiv a oaselor, potrivit www.livestrong.com. Fiecare porție de o cană de fasole galbenă cerată oferă consumatorului 16,3 miligrame de vitamina C — 18 la sută din aportul zilnic recomandat pentru bărbați și 22 la sută pentru femei.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Captură Foto: (c) Travel Channel / YouTube

Statul este situat în partea central-nordică a Africii și are ca vecini Libia, Sudan, Republica Centrafricană, Camerun, Nigeria, Niger.

Poziția sa geografică — în interiorul continentului — și climatul deșertic au adus Ciadului denumirea de “Inima Moartă a Africii”, chiar dacă pe teritoriul său se găsește a doua cea mai vastă zonă mlăștinoasă a continentului negru — din jurul Lacului Ciad de la granița vestică — și porțiuni din savana sudaneză, factori ce reușesc să mai combată acțiunea deșertului nemilos, potrivit globi.ro.

Captură Foto: (c) Travel Channel / YouTube

Relieful este variat, cu munți semeți (Tibesti, alt. max. 3 415 m în vf. Emi Koussi), în nord spre granița cu Libia, vaste câmpii acoperite de dune la poalele acestora, coline și munți scunzi, în nord-est (platoul Erdi și masivul Ennedi) și în sud (colinele Ouaddai).

Clima tropicală cu ariditate extremă în nord (Faya, 20 mm/an) și precipitații suficiente în sud, ce cad mai ales în iulie-septembrie, fapt ce influențează debitele apelor curgătoare Chari, Logone și suprafața lacului Ciad. Vegetația este predominant ierboasă: xerofită și discontinuă în Sahara, de stepă în Sahel, de savană în sud; păduri dense, tropicale, numai în extremul sudic.

Capitala țării este N’Djamena cu o populație estimată la sub 1 milion de locuitori, potrivit worldpopulationreview.com, iar principalele orașe sunt: Moundou, Abeche, Sarh.

N’Djamena este unul dintre cele mai animate orașe din centrul Africii. Centrul istoric reprezintă un loc fascinant și potrivit pentru achiziționarea de covoare și bijuterii specifice.

Satul Gaoui, apropiat de capitala țării, oferă exemple de arhitectură și ceramică tradițională, precum și un mic muzeu. În timp ce safariurile în Ciad nu sunt activități la fel de populare ca în țările învecinate, Parcul Național Zakouma, zona perfectă pentru practicarea acestui tip de activități, se situează între cele mai bune rezervații de viață sălbatică din Africa. Vizitatorii pot admira turmele de elefanți și girafe, precum și lei, antilope și multe alte specii de animale.

Între obiectivele turistice se mai numără Abeche, vechea capitală a Imperiului Ouaddai (sec. XVII-XIX), platoul Ennedi din nord-est, Munții Tibesti, din Nord-Vest, cu picturi rupestre în peșteri (Aouzou, Bardai, Zouar). Sudul țării prezintă interes prin faună și peisaje.

În Ciad există o mare varietate de feluri culinare. Principalele produse sunt sorg și meiul. Din mei se face făină pentru aluaturi sau pentru terci. Călătorii pot găsi carne friptă de oaie cu ardei iute uscat și lămâie la punctele de oprire din satele de pe marginea drumului din Sahel. Curmalele au un rol important în bucătăria locală, fiind utilizate atât la realizarea unor sosuri, cât și la realizarea unor prăjituri. Deserturile sunt simple, cel mai adesea presărate cu zahăr sau susan, utilizându-se pentru prepararea lor, fructe uscate sau arahide.

AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea)

Copiii vor fi împărțiți în două grupe de câte 60, în funcție de vârstă, și vor face antrenamente în două serii, dimineața și după-amiaza. Tabăra de vară se adresează în mod egal fetelor și băieților.

Cunoscutul baschetbalist consideră că numărul copiilor care fac în ziua de astăzi un sport în mod susținut este mai mare decât în anii trecuți. El a subliniat că pe lângă mișcarea pe care copiii o fac în parc sau în fața blocului, ei au nevoie de programe coerente de sport. Ghiță Mureșan consideră că tabăra de vară inițiată de el în urmă cu aproape un deceniu i-a inspirat și pe alți organizatori să facă programe de sport pentru copii.

“Eu am plecat din Cluj și cât timp am jucat baschet, până în 2001, veneam în Cluj câteva zile pe an în vacanța de iarnă. După ce am terminat m-am gândit să dau și eu ceva înapoi și singurul lucru pe care pot să îl fac este să vin să joc baschet, să fac această tabără. Când am făcut-o pe prima, în 2002-2003, în România nici nu se auzise de așa ceva. A fost o idee și pentru alții. În același timp, e bine să aduni copiii să facă sport într-un loc organizat decât să stea la computer, să se mai recreeze puțin. Iar aici în Cluj e aer curat”, a spus Ghiță Mureșan.

Cunoscutul baschetbalist a mai spus că nu consideră că are ce trucuri să le împărtășească celor mici, pentru că de fapt totul stă în antrenamente și în repetarea mișcărilor, până când copiii vor putea face ce vor cu mingea.

AGERPRES/(A — autor: Elena Stanciu, editor: Mircea Lazaroniu)

Sursa foto: mcbackgammon.com

Bogdan Constantin, la categoria începători, a ajuns până în faza semifinalelor, această performanță fiind recompensată, implicit, cu treapta a treia a podiumului, iar Ciprian Rădulescu a ocupat locul al treilea la turneul de consolare, la categoria intermediar

Noul campion mondial este turcul Cihangir Cetinel, urmat de Serghei Erokin (Rusia) și Eric McAlpine (Anglia). La dublu, titlul a revenit unui tandem format din femei, italiencele Annalisa Agosti și Laura Monaco. Campioană mondială la feminin este aceeași Laura Monaco, iar în competiția echipelor naționale, Italia a învins în finală Elveția.

Backgammon-ul reprezintă un sport recunoscut la nivel internațional, tutelat de o Federație Mondială. Popularul joc de table a fost adaptat pentru formule competiționale, iar ca element de distincție intervine cubul de dublaj, prin care jucătorii pot multiplica miza liniei, chiar în timpul desfășurării unei partide.

Tradițional, Campionatele Mondiale de backgammon se desfășoară în Principatul Monaco. În România, jocurile de table și backgammon sunt foarte răspândite, existând o serie de competiții oficiale, la care iau parte peste 200 de participanți în mod regulat. Cele mai dezvoltate centre de table și backgammon în România sunt la București, Bacău, Craiova sau Constanța. Competițiile sunt organizate de Federația Română de Table sau de Asociația Română de Backgammon.

AGERPRES (AS/autor: Teodora Oprea, editor: Mircea Lazaroniu)

În imagine Irina Begu

Pe tabloul probei de simplu al turneului WTA din orașul canadian figurează și 2 românce: Simona Halep, care este favorita nr. 2, este scutită de primul tur, iar Irina Begu va juca în compania Olgăi Govorțova (Belarus).

AGERPRES (editor: Teodora Oprea)

Potrivit unui comunicat al ICR transmis luni AGERPRES, proiectul începe cu susținerea de cursuri de formare și metodica predării limbii române și a materiilor de studiu în limba română. Acestea se vor desfășura la Liceul “Timon” din Coslada și sunt gratuite.

Profesori formatori și metodiști, inspectori școlari din România vor expune metode moderne de predare a limbii române ca limbă străină și metode de predare a materiilor de studiu în limba română.

Proiectul este destinat tuturor profesorilor Institutului de Limba Română care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație în cadrul asociațiilor sau al bisericilor din Spania. De asemenea, cursurile de metodica predării se adresează și suplinitorilor care predau sau doresc să predea limba și literatura română în comunitățile de români din străinătate.

Pe 30 august, va avea loc un concert susținut de formația Pasărea Colibri, în Racinto Real. Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici și Teo Boar vor cânta melodii cunoscute ale legendarei trupe, selecții de pe albume precum “Cântece de bivuac”, “În căutarea cuibului pierdut”, “Încă 2000 de ani” etc. Accesul la eveniment este liber.

Parteneri în organizarea atelierelor sunt Institutul Cultural Român prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (MAE), împreună cu Federația Asociațiilor de Români din Europa — FADERE.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru)

Captură Foto: (c) Neoindustria.com / YouTube

Cu o suprafață de 283.561 kmp și o populație de 15.868.396 locuitori (est. iulie 2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), Ecuadorul reprezintă un amestec de comunități indigene, populații cu origini din coloniștii spanioli și descendenți ai sclavilor africani.

Captură Foto: (c) Neoindustria.com / YouTube

Până în secolul al XV-lea, pe teritoriul Ecuadorului s-a aflat regatul amerindian Quito, care a fost anexat de Imperiul Incaș. Aici s-a dezvoltat cultura valdivia, una din cele mai vechi culturi de pe continentul american. Cucerit și colonizat de spanioli, din 1532, Ecuadorul a fost inclus, până în 1739, în Viceregatul Noua Granadă.

În 1534, a fost întemeiat orașul Quito, care a exercitat o puternică influență culturală asupra zonelor învecinate. La 10 august 1809, armata de eliberare a proclamat independența Ecuadorului.

Captură Foto: (c) Neoindustria.com / YouTube

Între 1822-1830, Ecuadorul a fost parte integrantă, alături de Columbia și Venezuela, din Republica Federativă Marea Columbie. La 13 mai 1830, Ecuadorul s-a desprins din Republica Federativă Marea Columbie și și-a proclamat independența de stat. În 1835, statul a adoptat numele de Ecuador.

Capitala Quito expune câteva dintre cele mai bine conservate exemple de arhitectură colonială timpurie de pe continent, fiind primul oraș declarat Patrimoniu Mondial UNESCO, în 1978, potrivit whc.unesco.org. În ciuda cutremurului din 1917, orașul are cel mai bine păstrat centru istoric din întreaga Americă Latină.

Captură Foto: (c) Neoindustria.com / YouTube

Orașul este gazda unor biserici și capele impresionante, mănăstiri și piețe coloniale, muzee și clădiri cu arhitectură de la începutul secolului al XX-lea.

Quito este situat în partea central-nordică a Ecuadorului, la o altitudine de 2.800 m deasupra nivelului mării, fiind mărginit de vârfurile vulcanului Pichincha (Guagua — 4.748 m și Rucu — 4.698 m) și are o populație de 1.699.000 locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Alte orașe importante sunt: Guayaquil, Guayas, Pichincha, Cuenca.

Captură Foto: (c) Neoindustria.com / YouTube

Dintre atracțiile turistice numeroase ale acestui oraș, potrivit www.agetur.ro, amintim: muzeul Artei Pre-Columbiene, care îi prezintă, într-un mod interactiv, pe vechii locuitori ai acestei regiuni înainte de colonizare, dar și viziunea lor cosmică și spiritualitatea; Biserica iezuită La Compańía și mănăstirile San Francisco și Santo Domingo sunt un exemplu extraordinar de abilitate artistică a artizanilor ecuadorieni, cu numeroase picturi și basoreliefuri ale faimoasei Școli de Artă barocă din Quito (o fuziune între arta spaniolă, italiană, maură, flamandă și indigenă); La Plaza Grande, El Palacio Presidencial, La Catedral Metropolitana, El Sagrario, El Pancecillo, colina unde se află statuia Madonei, înaltă de 45 m; Piața Artizanilor; TeleferiQo, cel mai înalt teleferic din America de Sud (de la 2.950 m la 4.050 m) pentru o vedere panoramică de excepție asupra orașului Quito.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)