Datorită peisajelor inegalabile și a diversității speciilor de plante și animale, zona munților de piatră din inima României, despre care există referiri încă din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru a face parte din structura ariilor naturale protejate, încă din anul 1936.

Denumirea masivului vine de la cuvintele “Buciac” sau “Buceci”, așa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI-lea, ceea ce, după unii, înseamnă “pădure de fag”, în condițiile în care 65% dintre versanții sub 1.000 de metri altitudine ai acestei culmi montane sunt acoperiți cu păduri de fag, brad sau molid. Alții spun, însă, că “buceagul” sau “bugeacul” pare să fie izvorul denumirii, un cuvânt care în limbajul muntenilor locului reprezintă atât mușchiul din pădure cât și jnepenii.

Rămâne încă prea puțin lămurită originea denumirii exacte a Bucegilor, pentru că desemnează, deopotrivă, covorul de mușchi verde și moale al pădurii, un păduriș des și jos sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie.

Parcul Natural Bucegi, una dintre cele 27 de arii protejate din subordinea Regie Naționale a Pădurilor (RNP) — Romsilva, se întinde pe o suprafață de 32.497 de hectare și cuprinde întregul masiv Bucegi. Parcul se desfășoară pe teritoriul a trei județe, jumătate în Dâmbovița, iar cealaltă jumătate se împarte în mod egal între Prahova și Brașov. Datorită localizării în apropierea marilor orașe, București, Brașov, Ploiești sau Târgoviște, dar și a accesibilității sale, masivul Bucegi a mai fost denumit și “Bulevardul alpin al Romaniei”. Este suficient dacă menționăm doar câteva dintre cele 46 de monumente naturale (Sfinxul, Babele, Cascada Urlătoarea) sau dintre cele 14 rezervații naturale (Abruptul Bucșoiu-Mălaiești-Gaura, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului sau Turbăria Laptici), ca să înțelegem de ce masivul Bucegi este un adevărat “magnet” pentru iubitorii naturii.

Floră și faună în masivul Bucegi


Parcul Natural Bucegi (PNB) — înființat prin Legea 5/2000 — face parte din rețeaua națională de arii protejate și este inclus în Situl Natura 2000. Parcul este situat în partea estică a Carpaților Meridionali și cuprinde integral Masivul Bucegi.

Diversitatea formelor de relief, structura geologică și amplitudinea altitudinală, între 640 și 2.505 de metri, au oferit condiții favorabile pentru instalarea unei flore pe cât de variată, pe atât de valoroasă, cuprinzând toate grupele mari de plante.

Pădurile ocupă 65% din suprafața ariei protejate, cele mai des întâlnite fiind pădurile de fag, brad, molid, dar și amestecul dintre aceste specii, în funcție de altitudine. La limita între pădure și pășunile alpine, ce ocupă aproximativ 35% din suprafața Parcului, se întâlnesc păduri de molid și larice. De asemenea, pe teritoriul PNB, se găsește o suprafață de 208 hectare acoperită cu jneapan (Pinus mugo), specie protejată de interes comunitar. Covorul vegetal al pășunilor alpine este deosebit de bogat în specii de floră dintre care cele mai apreciate plante sunt: Floarea Reginei sau Floarea de Colț (Leontopodium alpinum), Smârdarul (Rhododendron myrtifolium) sau Crinul de pădure (Lilium martagon).

De asemenea, fauna Masivului Bucegi este foarte diversificată, de la insecte până la specii superioare precum amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Dintre speciile ocrotite cele mai cunoscute sunt: Ursul (Ursus arctos), Lupul (Canis lupus), Râsul (Lynx lynx), Capra neagră (Rupicapra rupicapra), Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) sau Corbul (Corvux corax).

Pe teritoriul Parcului au fost identificate 14 Rezervații Naturale, printre care Abruptul Bucșoiu-Mălaiești-Gaura, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului, Turbăria Laptici, Valea Horoabei, Munții Colții lui Barbeș sau Poiana Crucii, precum și un număr de 46 de Monumente Naturale, și anume Sfinxul, Babele, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Colții Morarului, Peștera Ratei, Hornurile Mălaieștilor etc. Aceste zone necesită un grad mai mare de protecție datorită plantelor, arborilor, formațiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat aici și care ocupă circa 12.770 de hectare, adică aproximativ 35% din suprafața Parcului.

Istorie și tradiție

În localitățile de la limita Parcului Natural Bucegi există numeroase mărturii arheologice și istorice care atestă existența omului pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. Este vorba de o așezare umană stabilă în Valea Prahovei, pe locul stațiunii Sinaia, certificată prin depozitul de topoare din epoca bronzului timpuriu (1.800-1.700 î.Hr), inscripțiile în latină, cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, imprimate pe cărămizi, descoperite în Pasul Bran, dar și urme ale unor așezări geto-dacice descoperite în perimetrul localității dâmbovițene Moroeni.

Potrivit datelor publicate pe site-ul parcului, www.bucegipark.ro, de aici nu lipsesc nici monumentele și ansamblurile de arhitectură, prezente mai ales în localitățile de pe Valea Prahovei și din Culoarul Bran.

Astfel, în anul 1695, prin construirea Mănăstirii Sinaia a fost impulsionată dezvoltarea zonei în așa fel încât, de la acea dată, drumeagul situat în sectorul montan al Văii Prahovei se schimbă încetul cu încetul, devenind un adevărat drum de acces care a impulsionat și apariția primelor așezări.Trebuie menționat și schitul Peștera, construit la inițiativa Domnitorului Mihnea Vodă (secolul XVI), distrus de patru ori în urma unor incendii, și care a fost reconstruit ultima dată abia la la începutul anilor ’90, după incendiul din 1961.

Deși nu mai are nevoie de vreo prezentare, Castelul Peleș, construcție monumentală realizată în secolul al XIX-lea (1875-1883) în stilul Renașterii germane, ctitorie a principelui Carol de Hohenzollern — Sigmaringen, reprezintă una dintre cel mai ample atracții turistice. Din acest complex mai fac parte Castelul Pelișor, Casa de vânătoare “Foișorul” și un imens parc, opera arhitectului Wilhelm Knechtel.

O altă mărturie a istoriei în această zonă este Castelul Bran, care a fost construit în secolul al XIV-lea pe o stâncă înaltă de 60 de metri, la capătul Culoarului Rucăr — Bran, având ca scop apărarea și în același timp și înființarea unui punct vamal cu Țara Românească.

Nu trebuie uitată nici Casa memorială George Enescu din Sinaia, situată în cartierul Cumpătul, pe malul stâng al Prahovei, care a fost construită după propriile planuri ale marelui muzician român, între anii 1921 și 1922, cunoscută și sub denumirea de ‘Vila Luminiș”.

Itinerarii prin masivul Bucegi


Potrivit directorului Parcului Natural Bucegi, Dumitru Horia Iuncu, cele mai vizitate monumente ale naturii din masivul Bucegi rămân Sfinxul și Babele, însă platoul Bucegi oferă multe alte figuri alpine mai puțin cunoscute turiștilor.

“Babele și Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii vântului, însă foarte puțini dintre miile de turiști care urcă în fiecare an pe platoul Bucegi știu, însă, că aici există multe alte forme și figuri asemănătoare care pot bucura ochiul și sufletul, cum ar fi: Delfinul, Broasca, Gemenii, Câinele, Împăratul sau Șopârla. Pe lângă acestea se mai regăsește și simbolul Bucegilor: Monumentul Eroilor (Crucea de pe Caraiman). Această cruce înaltă de 33 de metri a fost construită la inițiativa Reginei Maria, între anii 1926 și 1928 de către CFR, în memoria eroilor căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în primul război mondial”, a precizat pentru AGERPRES directorul Parcului Natural Bucegi, Dumitru Horia Iuncu.

Totodată, Parcul Natural Bucegi ascunde numeroase locuri sălbatice care merită descoperite. În zona de sud a masivului se află o spectaculoasă carieră de piatră roșie dar și cele mai înguste chei din Europa. Sunt zone în masivul Bucegi unde numai vântul, susurul apei sau vulturii pot tulbura liniștea locului.

Astfel, la “Podul cu Flori”, carieră de calcar ce merită văzută măcar o dată în viață, se poate ajunge doar cu piciorul de la lacul Bolboci. Aici, trona vârful Zănoaga, cu o înălțime de 2.240 de metri, dar căruia i s-a retezat toată partea superioară pentru cariera de piatră necesară barajului Bolboci. După încă vreo două ore de mers se ajunge la ‘Cascada celor 7 izvoare”, o minune a naturii. Oamenii locului spun că însuși dacii cu zeul lor suprem Zamolxis își luau apa din aceste izvoare, iar odată cu ea, forța și energia. Tradiția mai spune că toți cei care beau apa celor 7 izvoare se vindecă de orice boală.

Un alt obiectiv pentru turiștii care aleg să meargă în masivul Bucegi este turbăria “Lăptici’, situată tot în apropierea lacului Bolboci, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri și care a deschisă oficial publicului larg din 2014.

Turbăria ‘Laptici’, aflată la cea mai înaltă altitudine din țară, era cunoscută mai ales specialiștilor atrași de biodiversitatea faunei și florei de aici, însă conducerea Parcului Natural Bucegi a hotărât amenajarea acesteia, astfel încât oricine să poată avea acces în micul paradis, unde există o mare varietate de mușchi și ierburi care cresc pe un strat de turbă de peste un metru. Turiștii pot vedea aici salcia bicoloră, mușchiul de turbă, bumbăcărița, dar și două specii de jneapăn. Tot aici trăiește și tritonul carpatic. În plus, acesta este singurul loc din țară în care se găsește “salcia de turbă”, o specie care a supraviețuit erei glaciare.

Traseul pentru turiști este de aproape 800 de metri, pe un podeț de lemn, unde sunt amplasate panouri de informare și prezentare a speciilor protejate, dar și locuri de odihnă. Parcul botanic se întinde pe o suprafață de 15 hectare.

Proiecte pentru conservare


În pofida influenței pe care numărul mare de turiști îl are asupra ariei naturale protejate, administratorii Parcului Național Bucegi au reușit, de-a lungul anilor, să conserve natura zonei într-un mod cât se poate de eficient.

“În anul 2014, Administrația Parcului Natural Bucegi a finalizat implementarea proiectului “Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare în Parcul Natural Bucegi-sit Natura 2000″, finanțat prin Programul Operațional Sectorial ‘Mediu’ axa prioritară 4. În cadrul acestui proiect a fost realizat Centrul de Vizitare al Parcului Natural din orașul Bușteni, a fost amenajat Punctul de Informare din comuna Moroeni și au fost amenajate 7 trasee tematice”, a menționat șeful PNB. Valoarea proiectului a depășit 17 milioane de lei.

De asemenea, Administrația PNB a fost partenerul și beneficiarul unui proiect implementat de către Consiliul Județean Dâmbovița care viza “evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din Parcul Natural Bucegi, precum si conștientizarea publicului și a factorilor de interes pentru un management protectiv al acesteia”. În cadrul acestui proiect a fost realizat Punctul de Informare Peștera din incinta Salvamont Dâmbovița din zona Peștera și monitorizarea a două specii de importanță comunitară.

Un alt proiect realizat cu fonduri din POS Mediu, în valoare de 749.625 lei, a urmărit “Managementul speciei ursului brun și diminuarea conflictelor directe “om-urs” în PNB ca zonă model și pentru alte arii protejate”.

Potrivit datelor furnizate de Horia Iuncu, PNB a mai fost în ultimii ani partenerul altor 3 proiecte derulate cu fonduri din programele Life+, Programul Europa Centrală sau Fondul ONG în România, acestea urmărind conservarea populației de urs brun în România, managementul asupra habitatelor din ariile protejate în urma schimbărilor climatice sau de conștientizare precum “Natura în școli și școala în arii protejate”.

Chiar dacă începând cu luna octombrie 2014, turiștii care doresc să se plimbe sau să facă anumite trasee prin Parcul Natural Bucegi trebuie să plătească o taxă de 5 lei, acestea sunt valabile timp de un an și pot fi achiziționate fie de la intrările principale în rezervație, dar și prin SMS sau online. Banii obținuți astfel sunt investiți în întreținerea parcului, a traseelor, dar și pentru a ecologiza zona și pentru refacerea marcajelor.

De asemenea, la intrarea principală în Parcul Natural Bușteni există un centru modern de informații, iar cei care îi vor trece pragul vor putea vizita o expoziție specială, dar vor putea accesa și câteva hărți interactive 3D.

Probleme și vulnerabilități 


Ca orice sit natural deschis publicului larg, zona de confruntă cu o serie de vulnerabilități și probleme, care, în timp, dacă nu se vor găsi soluții de ameliorare vor degrada, poate iremediabil, ecosistemul masivului Bucegi.

“Impactul negativ asupra ariei se datorează în special degradării și poluării elementelor de patrimoniu natural, în special din cauza majorării suprafețelor intravilane ale localităților și a domeniului schiabil, ca o lipsă a altor activități ce aduc venit și întrețin bunăstarea comunităților. De asemenea, o altă cauză ar fi legată de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea de compensații și despăgubiri pentru suprafețele cu valoare biologică mare pentru care a fost stabilit un regim restrictiv de exploatare a resurselor naturale (pășuni și păduri în zona de protecție strictă și integrală)”, a subliniat directorul Parcului.

Acesta a menționat că “se luptă” cu abandonarea de deșeuri în zonele neautorizate de picnic din apropierea căilor de transport auto, cu abandonarea de resturi alimentare în habitatele specifice unor animale, dar și cu degradarea monumentelor naturii din cauza inscripționărilor făcute de turiști.

“Potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajiștilor alpine, a covorului vegetal și chiar a solului în imediata apropiere a cabanelor și a celor mai vizitate monumente ale naturii — Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman. Părăsirea traseelor marcate duce la apariția de trasee alternative diverse sporind gradul de afectare a unor habitate naturale, iar poluarea generată de ape menajere uzate de la cabanele montane și deversarea detergenților și a altor produse petroliere în apele curgătoare, toate reprezintă alte pericole pentru această zonă”, a adăugat șeful PNB.

Nu în ultimul rând, turismul în peșteri a dus la degradarea acestora atât prin dispariția cvasitotală a speleotermelor, a modificării parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului artificial, precum și la poluarea cu deșeuri sau la inscripționarea pereților.

Bucuria de a trăi în armonie cu natura, de a face lucrurile firesc și de ajuta astfel de zone în care simți mereu că ești mult mai aproape de cer pot salva acest colț de rai de la pieire.

AGERPRES/(AS — autori: Mariana Nica, Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)

Ortodoxe
Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, și Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului; Sf. Ierarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului
Duminica a 13-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 13 dR. Sf. patr. Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou ai Constantinopolului

Romano-catolice
Duminica a 22-a de peste an
Sf. Felix, m.

Sfinții Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, și Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă la 30 august.

Sfântul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, într-o localitate aflată lângă Târgu Neamț. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim, aflat pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte și a deprins limbile slavonă, latină și greacă.

Pe locul schitului, a fost ridicată, în 1602, Mănăstirea Secu. În obștea acestei noi mănăstiri a fost călugărit cu numele de Varlaam și aici a fost numit egumen.

Varlaam s-a ocupat în continuare cu studiul cărților, îndeosebi cele religioase, traducând Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scărarul (1618).

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632).

Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că a reușit să-și atragă și sprijinul domnitorului Vasile Lupu. Mitropolitul Varlaam a înființat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

De asemenea, în 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iași. Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de patriarh ecumenic al Constantinopolului.

Pentru a combate propaganda calvină din Transilvania, a redactat “Cartea care se cheamă Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc”, prima scriere românească de polemică teologică.

În aprilie 1653, s-a retras la Mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. A fost înscris în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 12 februarie 2007.

Cuviosul Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului, s-a născut în ținutul Putnei.

Sfântul Cuvios Ioan a intrat în monahism la Mănăstirea Râșca, a fost ales apoi egumen la Mănăstirea Sfântul Ierarh Nicolae din Cetatea Neamț, până în 1665, și apoi, între 1666-1667, a fost egumen la Mănăstirea Secu.

A păstorit ca episcop la Huși (1667-1674) și la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al Sfântului Mitropolit Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea “Viața și petrecerea svinților”, “arhiepiscopul cel sfânt și minunat”.

S-a mutat la cele veșnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă Biserica de la Mănăstirea Secu. A fost canonizat în ședința Sfântului Sinod din 5-7 martie 2008.

AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)

 Vezi galeria foto

Autor: Ionela Gavriliu

Sursa: jurnalul.ro

Cotidianul italian IL Gazzettino informează că în urmă cu două zile, un roman a participat cu succes și din proprie inițiativă la prinderea a doi hoți de naționalitate albaneză.

Carabinierii îl admiră acum pe român. Cei doi hoți albanezi încercau să jefuiască un apartament la Verona. Conaționalul nostru a văzut cum doi bărbați ies în fugă dintr-un bloc și apoi s-a hotărât să-i urmărească, notifică și portalulromânilor din Italia, actualitatea.it.

Conform ro.blastingnews.com, albanezii s-au prins în cele din urmă că sunt urmăriți așa că s-au ascuns fără succes în spatele unei mașini dintr-o parcare. Cetățeanul român a anunțat imediat carabinierii care au sosit în timp foarte scurt la fața locului. Ei au reușit să-i rețină pe cei doi hoți. Unul dintre ei are vârsta de 26 de ani iar celălalt de 39 de ani.

Albanezii care doreau să jefuiască apartamentul au fost arestați de carabinieriși ei riscă pedepse pentru comiterea infracțiunilor de pătrundere prin efracție ori tentativă de furt din locuințele oamenilor.

Proprietarii apartamentului vandalizat au rămas dezamăgiți dar și uimiți când s-au întors la casa lor și au găsit-o răscolită.

Hoții vor fi audiați în zilele imediat următoare. Il Gazzettino mai notifică faptul că tâlharul albanez mai în vârstă, anume cel de 39 de ani, are interdicție de ședere în orașul Verona. Procesul lor va avea loc cel mai probabil pe data de 20 noiembrie, mai informează sursa italiană, după unii cam târziu, ocazie cu care vor apărea în fața instanței de judecată.

Nu e prima oară când un român se remarcă în Italia. În anul 2013, un alt conațional,șofer pe camion, a salvat viața unei fetițe de 8 ani iar atunci mulțiitalieni au cerut președintelui Republicii Italiene să îl decoreze.

sursa: online report

Prezent cu mai multe creații proprii în celebra colecție muzicală Budhha Bar, Mihai Toma i-a surprins foarte plăcut pe organizatorii Festivalului Internațional George Enescu, care începe din acest week-end, cu șase prelucrări moderne foarte inspirate ale creațiilor lui George Enescu. În consecință, viziunea lui asupra opereleor enesciene va putea fi ascultată de bucureșteni cel puțin în pasajul de la Universitate, începând de duminică, iar pentru cititorii noștri, de astăzi, la playerul de mai jos.

Iată cum este prezentată de organizatorii festivalului realizarea sa:

„Cum sună muzica lui George Enescu în viziunea unui compozitor român, ale cărui piese au ajuns pe cunoscutele compilaţii Buddha Bar?

Pornind de la Suita pentru vioară și pian ‘Impresii din Copilărie’ de George Enescu, compozitorul și producatorul Mihai Toma prelucrează sunetul clasic, îi adaugă teme celebre din Rapsodia 1, Rapsodia 2, Poema Romana sau din Balada pentru vioara și orchestră pentru o experienţă de 30 de minute de muzica electro-fantastica de ultimă generaţie.

Piesa va fi difuzată pe durata Festivalului George Enescu în Pasajul de la Universitate, intre 30 August si 20 Septembrie.”

Daniel Roxin

Pagina de facebook a lui Mihai Toma: https://www.facebook.com/Mihai.Tomma

În vârstă de 48 de ani și legat profesional de înot, Marcel Ivanov a descoperit triatlonul la cea de-a IV-a ediție a Rowmania Fest, alături de alți doi prieteni. Împreună au format echipa ‘Leii Deltei’, iar la finalul ștafetei pentru amatori a competiției Delta Rowmania Triathlon nu a contat că nu au câștigat niciun premiu.

“Pentru noi cel mai important este că am descoperit acest sport. Este mai mult decât fiecare sport în parte. Înoți, ieși din apă contratimp, ajungi în zona de tranzit unde contracronometru trebuie să lași costumul și să-ți iei bicicleta și mergi mai departe. Este un sport care te disciplinează de trei ori, în care înveți să te autodepășești în permanență și lupți cu tine pe parcursul întregii competiții, indiferent de condiții, că ești în apă sau pe uscat”, a declarat, pentru AGERPRES, Marcel Ivanov.

A urmat cursurile de anntrenorat, iar cei peste 100 de participanți la cursurile de înot pe care le susține de aproape trei ani la bazinul din oraș au constituit baza de selecție pentru clubul de triatlon Aqua Vita Delta.

“Până acum, sportivii noștri au câștigat câteva zeci de medalii, dar întotdeauna este loc de mai bine. La Delta Rowmania Triathlon, vom participa cu toți cei 19 membri ai clubului de profil”, a afirmat Ivanov.

Delta Rowmania Triathlon, competiție sportivă organizată în cadrul Rowmania Fest, a fost o probă chiar și pentru unele familii ai căror copii fac parte acum primul club de triatlon din Tulcea.

“Acum doi ani, am participat în familie la triatlonul de la Tulcea. Soțul a înotat și a alergat pe bicicletă alături de fiul meu, Ștefan, apoi am alergat peste 2 kilometri lângă Ștefan. Pentru mine a fost un chin, fiindcă nu aveam experiență, dar nu am renunțat și am ajuns la finish. Nu am cuvinte să descriu senzația de la final. Este unică. Atunci am participat și din teamă, dar și din curiozitate. În plus, întotdeauna am fost de părere că părinții trebuie să fie un exemplu pentru copii”, a declarat Anca Simion.

Fiul ei, Ștefan Simion, a fost anul acesta vicecampion național la triatlon, la vârsta de 10 ani.

“Cea mai grea mi se pare ultima probă, alergatul, fiindcă nu prea alerg. Cel mai mult îmi place înotul, pentru că înot de mai mult timp. Am participat și la concursuri naționale de înot, dar este greu, pentru că nu prea avem experiență. Cel mai ușor la concursul de înot a fost că aveam doar o lungime de bazin de făcut. E greu să fiu pe al doilea loc”, a spus Ștefan Simion.

Cel mai titrat sportiv al clubului, Neculai Matei, campion național la categoria de vârstă 9 ani, a afirmat că cel mai dificil la triatlon este înotul, din cauza aglomerației de la start în timpul căreia concurenții se lovesc unii pe alții.

“Cel mai ușor la triatlon mi se pare să alerg, pentru că îmi place și sunt obișnuit. Părinții m-au îndrumat spre sport. Tata a făcut box. Când voi fi mare, vreau să mă fac scafandru, pentru că știu să înot și îmi place să mă scufund să văd tot felul de animale”, a afirmat Neculai Matei.

Părinții copiilor membri ai Aqua Vita Delta fac eforturi pentru a-i susține pe cei mici în activitatea sportivă.

“E adevărat că facem un efort suplimentar, pentru că programul meu de exemplu este foarte încărcat. Triatlonul este un sport greu, iar la început aveam și noi ezitări, dar cât timp copiii îl fac din plăcere merită toate eforturile. M-am bucurat nespus când Ramona a fost convocată la lotul național”, a afirmat Simona Țurlică.

Pentru unii părinți, rezultatele cele mai importante sunt cele din comportamentul copiilor.

“Anastasia, fiica mea, face parte din club și mi se pare că a devenit mai ambițioasă și mai organizată de când practică sport. Activitatea sportivă nu o afectează pe cea școlară. Când au fost momente mai dificile, am făcut pauze, apoi singură se cerea la bazin”, a afirmat Irina Ganea.

Faptul că cei mai mici sportivi devin prieteni, că au preocupări sănătoase pentru vârsta lor sunt alte câștiguri importante pentru familiile lor și, implicit, pentru comunitate.

“Cel mai greu este începutul, dar apoi lucrurile devin naturale. Am destul timp pentru toate, și pentru școală, și pentru sport. La școală, am note de la 8 în sus. Vreau să fac sport până la finele vieții și mă gândesc să dau examen la Facultatea de Medicină să-mi cunosc perfect tot corpul și să-mi fac cât mai ușoară viața de sportiv”, afirmă Ramona Țurlică, în vârstă de 13 ani, componentă a lotului național de triatlon.

În deschiderea celei de-a V-a ediții a Rowmania Fest, membrii Aqua Vita Delta vor defila vineri, pe faleza Dunării, pe strada Unirii și în centrul orașului alături de multiplii campioni olimpici Ivan Patzaichin, Vasile Dîba și Toma Simionov. Parada de pe uscat va începe la ora 18,30 și se va încheia în același timp cu tradiționala paradă pe Dunăre a campionilor sporturilor nautice, evenimentele precedând deschiderea oficială a festivalului.

De altfel, sâmbătă, unul dintre cei mai buni triatloniști ai României, Ciprian Bălănescu, se va întâlni cu admiratorii săi din Tulcea în cadrul unei reuniuni intitulată “Da pentru sport!”. În dimineața zilei următoare, este programat startul concursului de profil, proba de la Tulcea făcând parte din circuitul național de triatlon și fiind inclusă pentru prima oară în circuitul european de triatlon pentru juniori.

Potrivit federației române de specialitate, primele forme de triatlon datează din jurul anilor 1920, atunci când în Franța au apărut câteva competiții care combinau cele trei discipline — înot, alergare și bicicletă. Aceste concursuri au evoluat până la forma modernă a triatlonului, în anul 1974 având loc primul eveniment de acest tip organizat de San Diego Track Club, California. În anul 2000, triatlonul a debutat la Jocurile Olimpice de vară, Sydney, iar la ora actuală acest sport numără 120 de federații naționale.

În România, triatlonul este un sport relativ tânăr, dar devenit foarte popular în ultimii ani. Numărul practicanților și cel al cluburilor cu secții de triatlon a crescut spectaculos, iar dacă în anul 2008 existau doar două competiții naționale care numărau câteva zeci de participanți, pentru anul acesta au fost anunțate peste 10 asemenea evenimente, cu sute de participanți.

Rowmania Fest este o inițiativă a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin care promovează turismul responsabil față de natură și mișcarea în aer liber. Organizat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea și al Primăriei municipiului Tulcea, sub patronajul Reprezentanței CE în România, festivalul include atât spectacole în aer liber, concursuri de vâslit, dezbateri, târguri de meșteșugari, expoziții foto și proiecții de filme.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)