Foto: (c) Sorin LUPSA/AGERPRES ARHIVA

De la vârsta de opt ani Inna a urmat cursuri de canto. A urmat cursurile Liceului economic din Mangalia. După susținerea și promovarea examenului de bacalaureat, Inna a urmat cursurile universitare în Constanța, unde a absolvit Facultatea de Științe Politice.

La finele anului 2007, în încercarea de a se afirma pe plan muzical, Inna i-a întâlnit pe membrii proiectului Play & Win. Beneficiind de sprijinul acestui grup de producători, a început înregistrările pentru albumul său de debut. După câteva luni de lucru cu echipa Play & Win, discul single de debut al Innei a fost lansat la 12 august 2008, la postul radio Vibe FM. Intitulat ”Hot”, cântecul a început să fie promovat sub reprezentarea casei de înregistrări Roton. La scurt timp, piesa a beneficiat de un videoclip, lansat în premieră pe pagina radio21.ro în noiembrie 2008.

La finele aceluiași an, ”Hot” ocupa prima poziție în clasamentul românesc al difuzărilor radio realizat de Nielsen Media Research.

Concomitent, piesa a obținut locul cinci în ierarhia compilată de APC-stats, surclasând șlagăre ale unor interpreți precum Rihanna, Morandi sau Blaxy Girls. Fiind nemulțumită de prima variantă a videoclipului, Inna a hotărât să filmeze o nouă versiune pentru ”Hot”. Noua versiune a avut premiera pe 19 decembrie 2008 și a început să fie difuzată la scurt timp de cele mai importante posturi de televiziune din România.

La începutul anului 2009, piesa ”Hot” se afla pe poziții fruntașe în clasamentele radio din țări precum Polonia, Rusia, Turcia, Ungaria și Bulgaria.

Cel de-al doilea single al Innei, ”Love”, a avut premiera la 16 februarie 2009, la Radio 21. Trei luni mai târziu, videoclipul piesei a fost difuzat pentru prima oară pe pagina web a postului radio. Piesa s-a bucurat de succes în România, ocupând locul patru în ierarhia realizată de Nielsen Media Research.

În aprilie 2009, ”Hot” a fost nominalizat la categoria ”Cea mai bună piesă internațională” în cadrul ceremoniei Premiilor Eska.

Pe 15 aprilie 2009, Inna a semnat un contract de management cu una dintre cele mai importante case de înregistrări din Statele Unite, Ultra Records. Prin semnarea acestui acord, compania se angaja să promoveze materialele discografice ale cântăreței în SUA, Regatul Unit și Canada.

Pe 12 mai 2009, organizatorii premiilor Romanian Music Awards au nominalizat-o pe Inna la patru categorii principale: ”Cel mai bun album dance”, ”Cel mai bun debut”, ”Cel mai bun show” și premiul special ”Border Breaker”.

Toate cele patru trofee au fost adjudecate de interpretă odată cu decernarea premiilor, ce a avut loc pe 6 iunie 2009, în Craiova. În aceeași perioadă, Inna devenea celebră în Islanda, țară în care a susținut și un concert.

În primăvara anului 2009, Inna a colaborat cu interpretul Bogdan Croitoru pentru înregistrarea celui de-al treilea disc single din cariera sa, intitulat ”Deja Vu”. Piesa a devenit un succes în România, câștigând poziția cu numărul 7 în ierarhia realizată de Nielsen.

În iunie 2009, piesa ”Hot” a câștigat prima poziție în clasamentele de specialitate din Spania și a primit discul de platină, fiind comercializată în peste 40 000 de exemplare.

Cel de-al patrulea disc single al Innei, intitulat ”Amazing” a avut premiera la 5 august 2009 pe site-ul revistei Bravo. Videoclipul piesei a fost filmat în ultima parte a lunii august în Portugalia, regizor fiind Tom Boxer. În august 2009, Inna a participat la festivalul de la Sopot din Polonia, șlagărul interpretei, ”Hot”, clasându-se pe poziția secundă în clasamentul final al concursului.

În august 2009, primul său disc single câștiga prima poziție în clasamentul Ukraine Top 40. La începutul lunii septembrie același an, Inna a obținut un trofeu la premiile MTV Europe Music Awards, la categoria ”Cel mai bun interpret român”. Înregistrarea ”Amazing” s-a bucurat de difuzări masive din partea posturilor de radio și televiziune, lucru ce a avut drept rezultat o poziționare pe locul întâi în ierarhia națională din România.

La începutul lunii decembrie 2009 a început comercializarea celui de-al cincilea disc single al interpretei, intitulat ”I Need You For Christmas”, care a beneficiat și de un videoclip filmat în regia lui Tom Boxer. La începutul anului 2010 piesa ”Hot” câștiga prima poziție în clasamentul Hot Dance Airplay din SUA, Inna devenind prima cântăreață româncă care reușește o astfel de performanță.

Cel de-al șaselea single al Innei, intitulat ”10 minutes” a avut premiera la 25 ianuarie 2010, pe site-ul postului Radio 21, dar și pe pagina web a interpretei.

La gala premiilor Romanian Music Awards 2010, Inna a câștigat cinci trofee la categoriile ”Best website”, ”Cel mai bun artist internațional”, ”Best female”, ”Best album” și ”Best show”.

La începutul anului 2011, Inna a susținut mai multe concerte în primul său turneu, ”INNA en Concert”, în țări precum Franța, Spania, Germania, Turcia, Liban și România, dar și alte state europene. În iunie 2011 a susținut concerte în Marea Britanie. Din 4 până în 14 iulie, Inna s-a întors în Franța pentru promovarea albumului ”Club Rocker”, care a fost lansat la 17 mai 2011.

În concert la Arenele Romane
Foto: (c) Sorin LUPSA/AGERPRES ARHIVA

La Premiile muzicale MTV România 2011 ținute la Brașov, Inna a câștigat trei premii: ”Best female”, ”Cel mai bun site web” și premiul special al revistei OK!.

La 9 ianuarie 2012, Inna a lansat un remix al cântecului ”Ai Se Eu Te Pego” al artistului brazilian Michel Teló, iar în 17 februarie 2013, Inna a susținut un recital televizat în cadrul ceremoniei de deschidere a Festivalul Olimpic de Iarnă al Tineretului European, Brașov 2013.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto (c): Cosmin Gîrleanu / Facebook

Gîrleanu, vicecampion european de juniori, în mai, la Lvov (Ucraina), a fost văzut învingător de toți cei trei-arbitri judecători, doi cu 30-27, iar unul cu 29-28.

Cosmin Gîrleanu (CSS Hunedoara), antrenat de Ilie Captari, a trecut în primul tur de uzbekul Murodjon Kosimov, în optimi a dispus de indianul Barun Shagolshem (India), iîn sferturi l-a învins pe ucraineanul Maxim Galinicev, iar în semifinale l-a învins pe kazahul Aibek Dosanov.

Alberto Cristian Biro (CSM Ploiești) a obținut medalia de bronz la categoria 75 kg, după ce a fost învins în semifinale de rusul Magomedbek Mahmudov. Până în semifinale, Biro a trecut pe rând de Alișer Ceatkalbekov (Kirghizstan), Matej Uremovic (Croația) și de Sandeep Ghanghas (India). Și Biro a cucerit argintul la Europenele de la Lvov.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Să știi când să te deconectezi — este în mare mesajul studiului prezentat la Congresul British Psychological Society, care a avut loc la Manchester între 9 și 1 septembrie. Conform acestuia, adolescenții care rămân conectați prea mult la rețelele de socializare riscă mai mult să fie depresivi.

“Adolescența poate fi o perioadă de vulnerabilitate crescută, iar apariția unei depresii, a unei anxietăți sau a unei calități necorespunzătoare a somnului pot contribui la aceasta”, arată dr Heather Cleland Woods, adăugând că este important de știut cum pot produce rețelele de socializare astfel de stări.

În cadrul studiului, 467 de adolescenți au completat chestionare despre accesarea în timpul zilei sau al nopții al rețelelor. Prin alte teste li s-au evaluat calitatea somnului, respectul față de ei înșiși, semnele de depresie sau anxietate și consumul emoțional.

Utilizarea rețelelor de socializare în timpul zilei și o prea mare implicare emoțională duc la perturbarea somnului nocturn. Un consum emoțional excesiv se asociază și cu o scădere a respectului de sine, o creștere a anxietății și a depresiei — au fost principalele concluzii ale cercetării.

“Acest lucru înseamnă că trebuie să ne gândim la felul în care folosesc rețelele de socializare copiii noștri și la momentul când trebuie să se deconecteze”, a încheiat dr Heather Cleland Woods, citată de pourquoidocteur.fr.

AGERPRES/ (AS — editor: Lelia Bretan)

Una dintre cele mai bine de 75 de comune din Cluj, ce cuprinde doar trei sate, era cea mai puternică localitate din Ardealul de Nord-Est, în urmă cu 800 de ani. O serie de conjuncturi a transformat-o însă în colbuita comună de acum.
Comuna Dăbâca e compusă din doar trei sate – Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa. În 2011 avea doar 1.500 de locuitori, în scădere.
Prima datare a localității e veche de mai bine de un mileniu: prima consemnare datează din 1064 – localitatea și o așezare lângă ea. O sută de ani mai târziu în însemnări apare “comitatul Dăbâca”, între altele semne de prosperitate, dar și de ocupație. Localitatea ajunsese sub conducere maghiară, care a organizat în zonă mai multe comitate, mai exact șapte – Dăbâca, primul dintre ele în 1164, Solnoc în 1166, apoi Cluj, Turda, Alba, Târnava și Huedoara. Când a fost înființat comitatul conducea nu mai puțin de 163 de localități, cu 76.000 de locuitori, iar structura a rămas neschimbată secole la rând.

Cetatea Dăbâca, veche de atunci, are o formă inelară, cu patru incinte fortificate și un diametru de 600 de metri. Multă vreme s-a crezut că aceasta ar fi fost reședința legendarului Gelu, dar mai nou cercetătorii consideră că, mai degrabă, Gelu avea reședința pe teritoriul actualei comune Gilău – de unde și asemănarea de nume.

Dar să lăsăm site-ul Primăriei din comună să descrie istoria acestei așezări:

---

Stăpânirea maghiară care s-a instalat în Transilvania spre mijlocul secolului al X-lea, a impus alte forme de organizare administrativ-politice: comitatul, districtul și scaunul. Primele comitate din Ardeal au fost: Dăbâca (Doboka, 1164), Solnoc (Szolnok, 1166), Cluj, Turda, Alba, Târnava și Hunedoara.

În 1164 comitatul Doboka avea în componență un târg și 163 de sate, iar în 1733 izvoarele documentare și cartografice evidențiază un comitatus Dobacensis sau Dobocensis.

În 1772 guvernatorul Transilvaniei, feldmareșalul Hadik a realizat o statistică a populației conform căreia comitatul Dăbâca avea 164 de sate, 15241 de familii și 76445 de locuitori.

În 1873 comitatul Dăbâca avea un târg, 173 de sate și două cătune. Comitatele au fost înlocuite în 1850 cu cinci districte militare: Alba, Cluj, Sibiu, Reteag și Orhei care erau împărțite în circumscripții și cercuri. Dăbâca făcea parte din districtul Cluj, circumscripția Cojocna, cercul Răscruci.

În 1857 satele comunei făceau parte din cercul Cluj, plasa Răscruci.

În 1876 s-a format comitatul Solnoc-Dăbâca în care erau incluse satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos care făceau parte din plasa Gherla, notariatul Dej. Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost transformat în județul Solnoc-Dăbâca în 1918, iar în 1925 a purtat numele de județul Someș. Din 1926 satele comunei Dăbâca au fost arondate plasei Borșa din județul Cluj.

În 1938 satele comunei Dăbâca făceau parte din ținutul Someș, însă doi ani mai târziu ținuturile au fost desființate. Între 1941-1967 satele comunei au făcut parte din raionul Gherla, regiunea Cluj, iar din 1968 teritoriul țării a fost împărțit în 39 de județe.

---

L-am întrebat pe istoricul Tudor Sălăgean cum se face că această comună, ce acum are doar trei localități, ajunsese cea mai prosperă acum 1.000 de ani din Ardealul de Nord. Iată ce explică: “potrivit datelor de care dispunem astăzi, Dăbâca era, în această epocă, cea mai importantă localitate din Transilvania de Nord, cu mult mai importantă decât Clujul. În cele trei cimitire de la Dăbâca, datând din secolele X-XII, cercetate doar parţial, s-au descoperit aproape 1000 de morminte, în timp ce la Cluj-Mănăştur, în cimitirul din aceeași perioadă, s-au dezvelit doar cca 200 de morminte. Cea mai mare localitate din Transilvania era Alba Iulia (Bălgrad), unde arheologii au descoperit până astăzi peste 2000 de morminte”.

Sălăgean a făcut și un istoric al localității: Cetatea de la Dăbâca este situată în partea de vest a localităţii, pe o terasă din dreapta Văii Lonei, fiind ridicată în secolul al X-lea. Fortificaţia era iniţial una de pământ, cu palisadă de lemn. Perioada de maximă glorie a cetăţii datează din secolele XI-XII, în perioada războaielor ungaro-pecenege şi după încheierea acestora, când Dăbâca a fost cea mai importantă cetate din Transilvania de Nord. Din această perioadă datează şi ridicarea primei incinte din piatră. Potrivit specialiștilor, cea mai apropiată analogie cu tehnica de construcţie a fortificaţiei de la Dăbâca este cea a cetăţii de la Târnovo, capitala Țaratului Bulgar, din secolul al XII-lea.

În anul 1964, la Dăbâca a fost deschis cel mai important şantier de arheologie medievală al epocii. Misiunea arheologilor era aceea de a stabili dacă Dăbâca a fost sau nu reşedinţa voievodului român Gelou, menţionat de Gesta Notarului Anonim al regelui Bela. Cercetările nu au reuşit să ofere nici un fel de argument temeinic în sprijinul acestei interpretări. Potrivit ultimelor interpretări, cetatea de reşedinţă a voievodului Gelou se afla, în realitate, undeva în zona Cluj-Napoca – Gilău. Cercetările arheologice de la Dăbâca au continuat până în anul 1984, sub coordonarea arheologului Petru Iambor (1939-2003), având însă o amploare mult redusă.

În anul 1068, regele Solomon, împreună cu ducii Geza și Ladislau, i-au așteptat timp de o săptămână în orașul Dăbâca (in urbe Dobuka) pe invadatorii pecenegi care devastaseră Ungaria. Aceștia au revenit însă în Transilvania pe un alt drum, dar au fost ajunși din urmă de maghiari și învinși în bătălia de la Chiraleș.
În 1164 este menționat primul comite de Dăbâca (Eustachius comes de Dobuka). Acesta a ajuns ulterior voievod al Transilvaniei, fiind menționat în această calitate, în 1176, în calitate de participant la bătălia de la Myriokephalon, dintre bizantini și turcii selgiucizi.

În timpul marii invazii din 1241-1242 cetatea a fost distrusă de tătari. Ulterior, regalitatea a renunţat la stăpânirea ei, cetatea fiind donată unei familii nobiliare importante („nobilii de Dăbâca”). Nobilii de Dăbâca au încercat să revitalizeze localitatea, aducând aici coloniști germani (arheologii au descoperit câteva urme ale prezenței acestora, datând din perioada de după invazia tătară). Cu toate acestea, pentru că a ajuns o localitate dependentă, Dăbâca nu a mai reușit niciodată să își redobândească vechea importanță, transformându-se în scurt timp într-un simplu sat. Dispariția Dăbâcii de pe harta orașelor transilvănene a avantajat până la urmă Clujul, care a devenit, în secolul al XIV-lea, cel mai important centru economic din bazinul Someșului Mic și unul dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale.

---

Acum că am înțeles istoria acestei altfel-necunoscute comune, cum se explică totuși ascensiunea sa? Interes strategic pentru dezvoltarea sa a existat, într-adevăr, dar nu în această măsură, resurse naturale ce să poată fi exploatate nu ar justifica o asemenea amploare. Care este, atunci, explicația? Sălăgean răspunde:“ascensiunea cetății Dăbâca trebuie pusă, probabil, în legătură cu caracteristicile climatice ale epocii. În perioada 950-1200 a fost înregistrată o perioadă de încălzire accentuată a climei, denumită de specialiști Medieval Warming Period (MWP). Se pare că, în această perioadă, transportul sării extrase la Ocna Dej, Sic sau Cojocna cu plutele, pe Someș, era mai dificilă, astfel încât s-au dezvoltat drumurile de uscat ale sării. Cel mai important era, pe atunci, cel care trecea pe la Dăbâca, având probabil vama la Sărata (comuna Panticeu), apoi prin Poarta Meseșului, spre Pannonia. A fost de asemenea importantă și situația politico-militară într-o perioadă în care, până către anii 1100, nord-estul Transilvaniei era stăpânit de pecenegi, iar Dăbâca era o cetate cu un rol militar foarte important”.

Sursa: actual de cluj

Puţină lume ştie că Râmnicu Vâlcea a fost unul din cele mai mari oraşe de la începutul primului mileniu. Despre ce este vorba? Este vorba de Buridava romană, un port uriaş pe râul Alutus (Olt), aflat în prezent sub pământ în cartierul Stolniceni din Râmnic.

Vorbim de un oraş cu aproape 10.000 de locuitori, respectând proporţiile cam 1.000 000 în zilele noastre. Acest oraş avea pe lângă nu mai puţin de 10 dane, adică zone unde se încărca sarea, spaţii de depozitare, un centru de comandă, fortificaţii. Era un oraş care avea şi un guveranator, clădiri militare, fortificaţii şi un amfiteatru care azi se întinde în curţile a nu mai puţin de 10 case.

Sarea era cel mai de preţ produs al Imperiului Roman, (salariu fiind o parte din solda la romani) aceasta era încărcată pe ambarcaţiuni uşoare, transportată pe Istru (Dunăre) şi de aici în tot imperiul. Această cetate era legată direct de vechea Buridavă dacică, de fapt capitala dacilor buri, despre care se ştie că nu erau tocmai loaili conducerii de la Sarmisegetuza, dacii buri avînd afaceri cu Roma încă de dinainte de anii 100. De aceea în timpul războaielor daco-romane, cetatea Buridava nu a suferit, nu există urme de asediu, dacii buri neparticipând la război.

Urme în Ocnele Mari există în zona de jos, acolo unde locuiau minerii care în urma unei revolte care s-a transformat într-un veritabil război, aceştia au rămas fără case, acestea fiind mistuite într-un incendiu uriaş.

Revenind la Buridava romană, din păcate prea puţin de vorbeşte despre această cetate, care era cea mai mare la acea oră din Dacia Felix, mai mare decât oraşele aurifere din Transilvania

Buridava deci avea port la Olt, terme romane, un castru imens, un amfiteatru, sute de locuinţe, clădiri administrative. Azi se poate vedea doar zidul termelor şi o parte din amfiteatru. Restul se presupune a fi exact sub tot cartierul Stolniceni. Buridava devine oraş după anul 103, crescând în doar 100 de ani la o populaţie care depăşeşte de exemplu  populaţia pe care o avea Râmnicul de la 1900.

Partea proastă este că ruinele au început să se degradeze, situl este islaz comunal, piatra romană dispare fiind folosită de localnici la case, coteţe sau grajduri.  Ce înseamnă asta? Lipsă de respect faţă de unul din cele mai vechi oraşe ale antichităţii…

autor AP

Sursa: ramnicuvalceaweek

Liviu-Dieter Nisipeanu, care reprezintă acum Germania, l-a învins, cu piesele albe, pe spaniolul David Anton Guijarro.

La rândul său, Campionul României din acest an, Constantin Lupulescu, a făcut remiză cu rusul Igor Lisij.

Sistemul de joc la Cupa Mondială este format din șase runde eliminatorii.

Fiecare rundă este formată din două meciuri de câte 25 de minute. În caz de egalitate, se dispută alte 2 partide de câte 10 minute. În caz că egalitatea persistă, se trece la meciuri cu timpi și mai mici.

La ediția din acest an a Cupei Mondiale sunt prezenți 128 de șahiști și șahiste din întreaga lume.

Liviu-Dieter Nisipeanu, născut la 1 august 1976, la Brașov, a început șahul la vârsta de 7 ani. În vara anului 2005, el a reușit cea mai mare performanță din cariera sa și din istoria șahului românesc, câștigarea medaliei de aur la Campionatul European care a avut loc în Polonia. Această performanță l-a propulsat pe locul 15 în ierarhia mondială cu un coeficient elo de 2.707 puncte.

AGERPRES (editor: Aristotel Bunescu)

Potrivit unui comunicat de presă, litografia “Drumul către Pubol” poate fi văzută la Castelul Cantacuzino începând de sâmbătă și până pe 4 octombrie, alături de alte peste 200 de opere semnate de Salvador Dali.

“Litografia este ultima reprezentare a Galei, soția extravagantului Salvador Dali! Lucrarea prezintă povestea de dragoste dintre cei doi soți, iar Pubol este castelul pe care Dali l-a cumpărat pentru soția sa, în semn de devotament. La achiziționare, reședința de la Pubol era în ruină, Salvador construind ulterior, pentru Gala, celebrul castel. (…) Gala a decedat la Port Lligart, pe 10 iunie, 1982, la vârsta de 88 de ani. Ultima călătorie a Galei (…) a fost de la Port Lligart către Pubol. De aceea, lucrarea ‘Drumul spre Pubol’ ilustrează semnificația acestei călătorii!”, se arată în comunicatul citat.

Proprietarul acestei litografii este Irina Budrina, ea achiziționând respectiva operă din Paris, cu mulți ani în urmă.

Castelul Cantacuzino găzduiește, începând din 22 iulie, alte 211 lucrări originale ale lui Salvador Dali, respectiv xilografii, litografii și gravuri pe metal, care au fost reunite în expoziția numită “Welcome into my brain”, deschisă până la 4 octombrie.

Lucrările expuse au ilustrat mari capodopere ale literaturii mondiale, respectiv “Divina Comedie”, “Gargantua și Pantagruel”, “Faust”, “Bătrânul și Marea” și “Tricornul”.

De asemenea, alături de aceste lucrări sunt expuse și 78 de gravuri destinate setului de cărți de Tarot.

AGERPRES/(AS — autor: Anamaria Toma, editor: Cristian Anghelache)

Cooperarea pentru dezvoltare după anul 2015 va trebui să se amplifice și să continue să sprijine țările în curs de dezvoltare, mai ales comunitățile sărace și vulnerabile, care se confruntă cu provocări în derularea procesul pentru o dezvoltare durabilă și, în același timp, prin această cooperare trebuie să fie mobilizate resurse suplimentare pentru abordarea provocările globale, precum schimbările climatice și pentru o gestionare globală comună, menționează Națiunile Unite pe pagina dedicată zile în acest an, www.un.org.

Cooperarea sud-sud, prin urmare, poate juca un rol-cheie în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care urmează să fie adoptat de către liderii lumii la un summit programat a se desfășura la sfârșitul luni septembrie, la sediul ONU. Așa cum ne implicăm în realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, trebuie să acționăm și pentru accelerarea dezvoltării în țările în curs de dezvoltare, construind rezistent și având în vedere diminuarea riscurilor, menționează secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul său dedicat zile, subliniind că aceste țări au nevoie de crearea unor facilități pentru îmbunătățirea accesului la tehnologii ecologice, la educație, la medicamente esențiale și, nu în ultimul rând, la credite. De asemenea, secretarul general al ONU, semnalează potențialul deosebit al cooperării sud-sud pentru creșterea prosperității a marii majorități a oamenilor.

A treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind țările cel mai puțin dezvoltate, desfășurată la Bruxelles, în mai 2001, a subliniat importanța cooperării sud-sud în consolidarea capacităților acestor țări și, de asemenea, în stabilirea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea în special a domeniilor sănătății, educației, formării profesionale, mediului, științei și tehnologiei, comerțului, investițiilor și transporturilor.

Conferința internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, care a avut loc la Monterrey, în Mexic, în luna martie 2002, a încurajat în mod special cooperarea sud-sud, inclusiv prin cooperare triunghiulară (nord-sud-sud), pentru a facilita schimbul de opinii cu privire la strategiile de succes și a experienței în implementarea proiectelor. Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabilă, care a avut loc la Johannesburg, în Africa de Sud, în august 2002, a adoptat un Plan de implementare care a aprobat în mod special cooperarea sud-sud.

Cu scopul unei mobilizări globale pentru a sprijini cooperarea în dezvoltarea sud-sud, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin Rezoluția 58/220, din 23 decembrie 2003, a proclamat data de 19 decembrie ca Ziua Națiunilor Unite pentru cooperarea sud-sud, pentru prima dată marcându-se în 2004. În decembrie 2011, Adunarea Generală a ONU a decis schimbarea datei pentru marcarea acestei zile de pe 19 decembrie pe 12 septembrie.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: campaigns.ifrcmedia.org/first-aid-2015/

Pentru a marca această zi, oameni obișnuiți și voluntari participă la acțiunile de mobilizare pentru acordarea asistenței primare în situații de criză. Toată lumea ar trebui să știe cum să salveze o viață. Vârsta nu ar trebui să constituie un impediment. Tendința de îmbătrânire a populației trebuie luată în considerare și în cazul acordării primului ajutor. Astfel, persoanele în vârstă trebuie privite și recunoscute ca o resursă importantă de forțe. Acestea trebuie instruite în acordarea primului ajutor pentru a putea lua măsuri rapide și eficiente când situațiile o cer, se menționează pe pagina dedicată campaniei din acest an, campaigns.ifrcmedia.org.

În fiecare an, peste 100 de societăți naționale de Cruce Roșie/Semilună Roșie organizează evenimente și ceremonii pentru a conștientiza, în rândul opiniei publice, importanța acordării primului ajutor. IFRC consideră că primul ajutor trebuie să fie accesibil tuturor, inclusiv celor mai vulnerabili, și ar trebui să fie, de asemenea, o parte integrantă a unei abordări mai largi pentru dezvoltare.

Primul ajutor este un gest de umanitate, care face diferența între moarte și viață, dar și între indiferență și solidaritate, între apatie și acțiune. În urmă cu aproximativ 150 de ani, o bătălie în nordul Italiei a dat naștere unei idei care a schimbat lumea. În 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, Henry Dunant, om de afaceri elvețian, venise în nordul Italiei, la 24 iunie 1859, pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de victimele bătăliei, el a adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale ”Siamo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți, conform www.crucearosie.ro. Primul ajutor nu înlocuiește serviciile de urgență. Este un prim pas vital pentru asigurarea măsurilor eficiente și rapide pentru a reduce accidentările grave și pentru a crește șansele de supraviețuire.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa lui Henry Dunant. El este autorul cărții ”O amintire de la Solferino”, care a reușit să transmită ideile sale în rândul guvernanților europeni și al oamenilor influenți de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a auto-intitulat Comitetul Internațional pentru Ajutorarea Răniților și care, în 1876, urma să devină Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

În raportul numit “Primul ajutor pentru un viitor mai sigur: Focus pe Europa”, publicat în 2009, de IFRC, pentru a marca Ziua mondială a primului ajutor, se arată “că în timp ce 95% din populație, în Norvegia și 80% în Germania și Austria este instruită în acordarea primului ajutor, în multe alte țări europene doar 5-10% din populație are competențele necesare pentru a lua măsuri imediate și de a aplica tehnicile necesare, în caz de accident.” Raportul oferă câteva exemple pentru primele programe de formare pentru acordarea primului ajutor, care au fost adaptate la nevoile grupurilor vulnerabile (persoanele cu handicap și în vârstă, tineri din mediul urban și minoritățile etnice).

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)