Medicamente romanesti

Facebook Twitter Email

Guta si artrita au doua lucruri in comun. Ambele afectiuni determina dureri ale corpului, si raspund factorilor nutritivi puternici gasiti in cirese si care elimina durerea. Ciresele contin inalte nivele de antioxidanti si antocianine, substante nutritive cunoscute pentru alinarea durerii, inflamatiilor si rigiditatii articulare. Ciresele apartin unui apreciat grup de superfructe incluzand afinele, acai, rodiile, yumberries(Myrica rubra) merisoarele si goji – toate furnizand cantitati exceptional de mari din acesti compusi care anihileaza durerea. Ciresele sunt bogate in polinutrienti si antocianine, care confera fructului culoarea intensa de rosu violet – cu cat mai profunda culoarea, cu atat mai inalt nivelul de antioxidanti.

Crude sau gatite

Fie ca sunt crude sau gatite, ciresele in ambele cazuri contin aceleasi substante antiinflamatoare, potrivit Sistemului de Sanatate al Universitatii din Michigan . Acesta a raportat ca persoanele ce consuma circa ½ kg de cirese zilnic in decurs de o luna au observat o alinare semnificativa a durerilor articulare. Pentru a fi siguri ca obtineti beneficii maxime de pe urma cireselor gatite, includeti si sucurile care se lasa la gatit.

Ciresele conservate

Includeti si ciresele la conserva atunci cand contati pe cirese intr-un regim de alimente care inlatura durerile. Universitatea din Michigan a inclus si ciresele la conserva in alimentele care ajuta la alinarea durerilor si nevralgiilor asociate cu afectiunile musculoscheletale. Daca tii in camara vreo doua cutii cu visine conservate esti asigurat ca va fi intotdeauna ceva care sa fie luat in cazul in care alte produse cu cirese se epuizeaza. Aceste produse nu includ maraschino(lichior de visine sau cirese amare), a carei constitutie chimica a fost alterata prin adaugarea de conservanti si zahar.

Sucul

Unii jura pe efectele vindecatoare ale sucului de visine. Visinele sunt considerate de unii ca avand cea mai mare putere de anihilare a durerii, iar soiul Montmorency e considerat cel mai popular. Visinele mai sunt bogate si in potasiu, care ar putea sa ajute corpului pentru a crea o stare de formare alcalina si sa protejeze impotriva acidozei, care este un teren fertil pentru aparitia bolilor. Bautul a cca. 200 g de suc de visine pe zi echivaleaza cu consumul a 230 g de cirese sau visine crude sau gatite. Sucul de visine sau cirese poate fi diluat cu apa. Amestecul sucurilor de cirese negre cu visine confera dulceata, facand bautura mai usor de consumat pentru unele persoane.

Pudra

Consumul de pudra de cirese ofera un mod rapid, portabil si usor de a utiliza beneficiile cireselor. Un studiu pe animale finantat de catre Institutul de Marketing pentru Cirese in 2008 a indicat ca respectivii cobai care au primit pudra de cirese uscate au redus foarte mult nivelul de inflamare din corp. In plus, atunci cand pudra de cirese a fost introdusa in amestec cu o dieta bogata in grasimi, cobaii nu au metabolizat grasime corporala sau nu au castigat in greutate la fel de rapid ca animalele de control.

Concentratul

Concentratul de cirese este doar un suc de cirese din care a fost inlaturat excesul de apa. El furnizeaza un pachet ultraputernic de nutrienti care anihileaza durerea. Doar 30 g pe zi diluat cu apa ar putea oferi alinare articulatiilor si muschilor durerosi, si ar putea inlatura chinul agonizant al gutei. Cautati concentratul organic de cirese pentru a fi siguri de absenta pesticidelor si a altor chimicale.

Suplimente

O varietate de suplimente contin cirese, inclusiv capsule, extracte lichide si batoane. Suplimentele cu cirese s-ar putea sa nu vindece artrita si guta, dar la fel ca si ciresele proaspete sau gatite, si ele ofera un alt mod de a consuma substante importante care dau alinare celor care sufera de dureri. Unele suplimente contin inalte nivele de quercetina si vitamina C, precum si antioxidanti si antocianine. O doza zilnica obisnuita de extract de cirese este reprezentata de 2000 mg impartita in patru doze de luat in decursul zilei; totusi este mai bine sa consultati un doctor dietetician inainte de a lua suplimente cu care nu sunteti familiarizat.

Sursa: http://viataverdeviu.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sanatate multa intr-un miez de nuca.

Invincibili, cu miez de nuca.

Inima, prima protejata.

Excelenta pentru stomac.

Nuca.

Nuca verde, medicamentul toamnei

In medicina populara romaneasca, nucul are multe utilizari:

Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol şi riscul instalării aterosclerozei

Salata cu telina si nuca.

Scoarta cu nuca.

Salata de telina, avocado si nuca.

Crema de avocado cu nuca.

Salată cu spanac, gorgonzola si nuci

Piure de cartofi cu usturoi si nuca.

Cartofi cu crusta de nuca.

Vinete cu ulei de nucă.

Salata de telina si nuca.

Salata de vinete cu nuca.

Salată de ciuperci cu nucă.

Salată de ciuperci cu nucă.

Salata de cus-cus cu rosii si nuca.

Drob de nuca.

Coada de somon cu nuca.

Cataif (Kadayif)

Clatite cu nuca si frisca.

Tort de nuca exceptional

Pesmeti presarati cu nuca (fursecuri)

Tarta cu dovleac si nuca.

Rulouri cu nucă şi scorţişoară.

Tort cu crema mascarpone si krantz.

Fursecuri cu nuca.

Fursecuri cu nuca si gem..

Grau cu nuca si vanilie.

Cozonaci cu nuca.

Rulada cu nuca.

Cozonac cu stafide, nuca si cacao.

Prajitura cu nuca, un desert delicios pentru seara de Ajun.

Reteta de blat cu nuca.

Rulada cu nuca.

Cozonac cu nuca.

Cozonac cu nuca.

Nussbrot

Foi de napolitana cu crema de nuca si zahar ars.

Prajitura cu nuca si cafea.

Cornulete cu nuca.

Prajitura cu nuca.

Cornete cu nucă.

Tort cu nuca.

Chec cu nuca.

Prajitura egipteana cu nuca si caramel

Baigli cu nuca si mac.

Karythopita, sau tradiţionalul cozonac („chec”) grecesc din nucă.

Cornulete cu nuca.

Prajitura de ciocolata cu nuca.

Prajitura cu nuca si cafea.

Tort cu nuca.

Placinta cu mere, nuca si scortisoara.

Ruladă cu gem şi nucă.

Foi de napolitan umplute cu nuca.

Prajiturele cu nuca.

Prajitura cu nuca si gem..

Fursecuri cu nuca.

Prajitura cu foi, mere si crema de nuca.

Cozonac pufos, cu nuci

Prajitura cu nuca si crema de ness.

Tort cu crema caramel si nuca.

Tarta cu dovleac si nuca.

Prajitura cu ciocolata alba si nuca.

Prăjitură cu napolitană, rahat şi nucă.

Lapte de nuca.

Prajitura cu visine si nuca.

Sanatate multa intr-un miez de nuca

In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par. Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa includa in regimul lor alimentar miezul de nuca. Motivul? Pentru ca ingrasa. Intr-adevar are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar este mult mai usor digerabil decat aceasta. In plus, grasimile din nuci sunt grasimi nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

Aportul energetic al miejilor de nuca este unul considerabil. Nucile reprezinta totodata un furnizor important de proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, C numeroase minerale (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) si fibre.

Stiati ca nucile se numara printre alimentele cu cel mai bogat continut de cupru si zinc ceea ce le fac benefice in tratarea unor afectiuni cardiovasculare, a problemelor legate de crestere sau curele de intarire ale sistemului imunitar? In unele cazuri insa, pot exista anumite probleme legate de asimilarea anumitor minerale din nuca de catre organism. In aceasta situatie se recomanda combinarea acestui aliment cu unul ce contine vitamina C. Pentru a asigura o mai buna absorbtie a miezului de nuca, il puteti folosi zdrobit.

De asemenea, datorita fibrelor pe care le contin, nucile pot fi folosite si ca remedii naturiste impotriva diabetului. Nu se recomanda ca nucile sa fie consumate in doze prea mari deoarece va puteti trezi cu spasme stomacale sau dureri de cap. 4-7 nuci sunt mai mult decat suficiente. Nucile ajuta si la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Celor care acuza pierderi de memorie le este recomandata consumarea zilnica a dozei minine permise de miez de nuca.

Mai mult, oamenii de stiinta au demonstrat ca riscul aparitiei bolilor coronariene scade la jumatate prin consumarea a patru portii de miez de nuca in timpul unei saptamani. Acest lucru este posibil gratie acizilor grasi omega 3 continuti de miezul de nuca.

Miezul de nuca are efect laxativ mai ales atunci cand este prajit usor. In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par.

Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

Invincibili, cu miez de nuca

In fiecare toamna, medicina naturista recomanda o cura de nuci, fiindca aceste fructe gustoase sunt extrem de sanatoase. Cura este indicata ca adjuvant în tulburarile de stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, diaree, constipatie.

Putem manca miez de nuca o luna intreaga, daca nu depasim 100 de grame pe zi. In acest fel, vom evita si neplacerile cauzate de rontaitul indelung al miejilor, adica afte si inflamatii bucale. Daca ele totusi se instaleaza, luati o lingurita de miere de albine si plimbati-o prin gura.

Sau se mai poate clati gura cu decoct de salvie. Nucile se mesteca indelung inainte de a fi inghitite. Se pot consuma si usor prajite, pentru a fi mai usor de digerat.

Nucile pe care nu le mancati, pastrati-le pentru preparate naturiste, utile in tratarea diferitelor afectiuni. Sau puneti-le la uscat. Imediat vine Craciunul si miezul de nuca va da cozonacilor un gust delicios. Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa manance prea mult miez de nuca, pe motiv ca ingrasa. intr-adevar, are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar grasimile din nuci sunt nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

Inima, prima protejata

Antioxidantii continuti in miezul fructului regleaza pe cale naturala nivelul colesterolului in sange si, implicit, tensiunea arteriala. Consumul periodic de nuci proaspete intareste vasele de sange si previne deteriorarea acestora, mai ales la varstnici. Datorita bogatiei in vitamina E, consumatorii de nuci prezinta risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu american recent. Specialistii ne sfatuiesc sa consumam nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului.

Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta. Studiile au mai aratat ca persoanele care mananca nuci de cel putin doua ori pe saptamana au un risc de doua ori mai mic de a suferi o criza cardiaca subita, fata de cei care nu mananca deloc nuci. Nucile reduc de asemenea si riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune ca daca mananci cinci portii de nuci verzi pe saptamana, vei avea o inima de atlet.

Excelenta pentru stomac

Miezul de nuca prajit combate infectiile urinare, dar in acelasi timp poate fi folosit si pentru a scapa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminand in special tenia. Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolva si acneea. Nucile contin vitamina B1, care joaca un rol esential in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Consumul de nuci creste pragul de toleranta pentru durere si aduce o contributie importanta la mentinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat si in procesele de transmitere neuromusculara. Miezul a patru nuci prajite rezolva constipatia. Acelasi efect se obtine si daca nucile se tin in apa cateva ore inainte de a fi mancate. Nucile contin tanin, cu efect astringent, de aceea sunt folositoare si in tratamentul diareei.

Antitumoral

Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in stari precanceroase si tuberculoza, in special tuberculoza osoasa si, de asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor in tratamentul scrofulozei, pentru ca favorizeaza drenajul limfei si al pielii. Datorita acizilor grasi omega-3, antioxidantilor si fitosterolului, nucile sunt arme redutabile in lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micsoreaza si chiar dispar.

Un nou studiu arata ca un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacientilor diagnosticati cu diabet de tip II, mentinand sub control limitele de insulina. Potrivit expertilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravarii bolii intr-o proportie mult mai mare decat un regim hipocaloric si hipolipidic. Barbatii ar trebui sa consume des nuci, deoarece aceste fructe trateaza sterilitatea si impotenta.

 

Memoria e stimulata

In Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru rolul tamaduitor in cazul bolilor mintale. Se credea ca forma fructului aduce cu forma creierului, de aceea are efect in tratarea mintii. Astazi, cercetarile moderne au aratat ca nuca este stimulent al memoriei si e recomandata celor ce depun un efort intelectual sporit. Continutul bogat in zinc recomanda miezul de nuca in tratamentul asteniei, intarzierilor de crestere, tulburarilor sistemului nervos. Pentru cei surmenati si slabiti, un pumn de miez maruntit se amesteca cu o lingura de miere, dupa care se bea un pahar cu suc proaspat de fructe.

Pentru marirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de invatare, mai ales in perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine poliflora. Amestecul se mananca pe indelete mestecand bine fiecare imbucatura. Pasta obtinuta din miejii a opt nuci verzi macinate si o lingura de miere poliflora este un preparat energizant cu efecte benefice in combaterea aterosclerozei, colesterolului si stresului. Terapia trebuie urmata trei-patru saptamani si va va scapa si de dureri de cap si migrene. Ulei anti-enurezis

Uleiul de nuca este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei si cresterea parului. Adaugat in salate, combate tenia. Ajuta in caz de enurezis (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Se imbiba o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).

 

Si totusi, prudenta!

Nucile nu sunt contraindicate celor suferinzi de hepatita, dar acesti bolnavi vor trebui sa consume cantitati mai mici. Nucile nu provoaca tulburari si dificultati de digestie daca sunt corect asociate. in niciun caz nu se mananca nuci la o cina copioasa sau la pranz, dupa un mic-dejun foarte bogat. Se combina bine cu cruditati, dar nu se recomanda asociate cu carnea, fainoasele, amidonul, produse de patiserie si dulciuri.

Nuca

Nuca este printre alimentele naturale cele mai bogate in calorii si, totodata, cele mai complete din punct de vedere nutritiv Secreta o cantitate impresionanta de iod, iar fructele sale sunt adevarate bombe energetice. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului.

 

Nuca verde, medicamentul toamnei
• Miezul de nucă este protectorul inimii, stomacului şi al sistemului nervos
E vremea nucilor! Fructele acestui pom s-au copt şi sînt numai bune de cules. Pe lîngă faptul că miezul de nucă este un aliment delicios şi folositor în bucătărie la prepararea deserturilor, are şi nişte calităţi terapeutice de invidiat. Consumate zilnic, nucile aduc beneficii greu de egalat, motiv pentru care, dacă aveţi ocazia să mergeţi la bătut de nuci, nu refuzaţi. Mîncaţi nuci verzi şi o sumedenie de boli nu se vor atinge de dumneavoastră.

Bate nucii cît sînt verzi!
În fiecare toamnă, medicina naturistă recomandă o cură de nuci, fiindcă aceste fructe gustoase sînt extrem de sănătoase. Cura este indicată ca adjuvant în tulburările de stomac şi intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, diaree, constipaţie. Putem mînca miez de nucă o lună întreagă, dacă nu depăşiţi 100 de grame pe zi. În acest fel, vom evita şi neplăcerile cauzate de ronţăitul îndelung al miejilor, adică afte şi inflamaţii bucale. Dacă ele totuşi se instalează, luaţi o linguriţă de miere de albine şi plimbaţi-o prin gură. Sau se mai poate clăti gura cu decoct de salvie. Nucile se mestecă îndelung înainte de a fi înghiţite. Se consumă proaspete sau uşor prăjite, pentru a fi mai uşor de digerat. Nucile pe care nu le mîncaţi, păstraţi-le pentru preparate naturiste, utile în tratarea diferitelor afecţiuni. Sau puneţi-le la uscat, imediat vine Crăciunul şi miezul de nucă va da cozonacilor un gust delicios. Cu toate că este săţios şi sănătos, mulţi dintre noi se feresc să mănînce prea mult miez de nucă, pe motiv că îngraşă. Într-adevăr, are o valoare calorică mai mare decît a cărnii, dar grăsimile din nuci sînt nesaturate, contribuind la scăderea colesterolului.

Colecţie de minerale şi vitamine
De ce sînt atît de valoroase nucile? Miezul lor e o uzină de substanţe benefice: apă (3-5%), grăsimi (52,0-77,5%), substanţe proteice (12-25%) din grupa globulinelor (de natura celor din lapte şi ouă), săruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotină, colină), vitaminele C, E, F, P. Valoarea energetică a miezului de nucă este în medie de 700 kcal la 100 g. Acesta are efect laxativ, mai ales prăjit. Întrucît conţine tocoferol (vitamina E), care contribuie la scăderea conţinutului de colesterol din sînge şi are o cantitate foarte redusă de hidraţi de carbon, miezul de nucă este admis în regimul diabeticilor. Fiind foarte bogată în grăsimi şi proteine, nuca întrece carnea ca valoare calorică, avînd o toxicitate de cîteva ori mai mică. Miezul de nucă este unul dintre cele mai vitalizante şi nutritive alimente cunoscute şi o minune pentru organism în timpul anotimpului rece.

Cel mai bun doctor de inimă
Antioxidanţii conţinuţi în miezul fructului reglează pe cale naturală nivelul colesterolului în sînge şi, implicit, tensiunea arterială. Consumul periodic de nuci proaspete întăreşte vasele de sînge şi previne deteriorarea acestora, mai ales la vîrstnici. Datorită bogăţiei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu american recent. Specialiştii ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului. Cercetătorii au mai observat că acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburări ale ritmului cardiac. Grăsimile protectoare din nuci înlătură efectele grăsimilor saturate din dietă. Studiile au mai arătat că persoanele care mănîncă nuci de cel puţin două ori pe săptămînă au un risc de două ori mai mic de a suferi o criză cardiacă subită, faţă de cei care nu mănîncă deloc nuci. Nucile reduc de asemenea şi riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune că dacă mănînci cinci porţii de nuci verzi pe săptămînă, vei avea o inimă de atlet.

Reduce durerile şi tratează constipaţia
Miezul de nucă prăjit combate infecţiile urinare, dar în acelaşi timp poate fi folosit şi pentru a scăpa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminînd în special tenia. Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolvă şi acneea. Nucile conţin vitamina B1, care joacă un rol esenţial în metabolismul glucidelor şi este absolut necesară pentru funcţionarea normală a musculaturii şi a sistemului nervos. Consumul de nuci creşte pragul de toleranţă pentru durere şi aduce o contribuţie importantă la menţinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat şi în procesele de transmitere neuromusculară. Miezul a patru nuci prăjite rezolvă constipaţia. Acelaşi efect se obţine şi dacă nucile se ţin în apă cîteva ore înainte de a fi mîncate. Nucile conţin tanin, cu efect astringent, de aceea sînt folositoare şi în tratamentul diareei.

Rezervoare de acizi omega-3
Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor în tratamentul scrofulozei, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Datorită acizilor graşi omega-3, antioxidanţilor şi fitosterolului, nucile sînt arme redutabile în lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micşorează şi chiar dispar. Un nou studiu arată că un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacienţilor dianosticaţi cu diabet de tip II, menţinînd sub control limitele de insulină. Potrivit experţilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravării bolii într-o proporţie mult mai mare decît un regim hipocaloric şi hipolipidic. Bărbaţii ar trebui să consume des nuci, deoarece aceste fructe tratează sterilitatea şi impotenţa.

Stimulent pentru memorie
În Evul Mediu, nuca era recunoscută pentru rolul tămăduitor în cazul bolilor mintale. Se credea că forma fuctului aduce cu forma creierului, de aceea are efect în tratarea minţii. Astăzi, cercetările moderne au arătat că nuca este stimulent al memoriei şi e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în tratamentul asteniei, întîrzierilor de creştere, tulburărilor sistemului nervos. Pentru cei surmenaţi şi slăbiţi, un pumn de miez mărunţit se amestecă cu o lingură de miere, după care se bea un pahar cu suc proaspăt de fructe. Pentru mărirea capacităţii de memorare şi pentru perioadele de învăţare, mai ales în perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine polifloră. Amestecul se mănîncă pe îndelete mestecînd bine fiecare îmbucătură. Pasta obţinută din miejii a opt nuci verzi măcinate şi o lingură de miere polifloră este un preparat energizant cu efecte benefice în combaterea aterosclerozei, colesterolului şi stresului. Terapia trebuie urmată trei-patru săptămîni şi vă va scăpa şi de dureri de cap şi migrene.

Coaja verde, leac pentru negi şi varice
De obicei, aruncăm coaja de la nuci, neştiind de rol important are aceasta în menţinerea sănătăţii stomacului. Coaja verde a nucilor conţine foarte multă vitamină C (1.050-3.040 mg la 100 g), acizi organici (malic, citric), fosfaţi şi oxalaţi de calciu. Are efecte asemănătoare cu ale frunzelor, tratînd infecţiile intestinale acute. În 300 de ml de apă, se adaugă aproximativ cinci linguriţe de coji de nuci verzi mărunţite, care se lasă la macerat aproximativ 10 ore. Se strecoară, iar amestecul rămas se fierbe cu 300 ml de apă, timp de 5 minute. Cele două preparate se combină şi se recomandă consumul unui litru din acest amestec. Coaja de nucă verde mai poate fi folosită şi pentru a îndepărta negii. Timp de o săptămînă, negii se freacă de trei ori pe zi cu coajă verde. Extern, fiertura cu coajă de nuc ajută la afecţiunile cutanate sau pentru colorarea părului. În cazul mătreţii, se va folosi cu puţin suc de lămîie. Dacă aveţi probleme cu varicele, coaja de nucă verde pusă la macerat poate fi un bun remediu pentru aceste vene inestetice.

Dulceaţă şi lichior
Conţinînd mult iod, coaja nucilor verzi stă la baza preparării tincturii, bună pentru stomac, ficat şi pentru purificarea sîngelui. Este bogată în calciu, fiind benefică inimii şi sistemului osos. Nucile verzi sînt folosite în arta culinară pentru prepararea a două produse foarte apreciate: dulceaţa şi lichiorul de nuci verzi. Pentru dulceaţă, avem nevoie de

1 kg zahăr,

400 ml apă,

o lămîie şi

120 nuci verzi.

Miezul de nucă fără pieliţă se pune în apa rece. Se adaugă zahărul şi se pune la foc pînă totul devine o pastă. Se adaugă lămîie şi se toarnă în borcane. În aproximativ două ore, veţi putea savura dulceaţa. Pentru lichior:

20 nuci verzi,

1 litru alcool,

1,5 litri apă,

400 grame zahăr,

2 cuişoare,

2 bucăţi scorţişoară.

Nucile se taie felii şi se pun într-o damigeană de 3-4 litri. Se toarnă o parte din alcool şi apa, se închide damigeana şi se lasă timp de zece zile, agitînd zilnic. Apoi, se strecoară prin tifon. 50 grame de zahăr se caramelizează, se stinge cu apă şi se adaugă restul de zahăr, cuişoare, scorţişoara şi se ţine pe foc pînă fierbe. Se strecoară, se răceşte şi se adaugă la esenţa de nuci, împreună cu restul de alcool rămas. Licoarea obţinută se pune în sticle şi se consumă după patru săptămîni. Lichiorul din nuci verzi este de ajutor în anemie, astenie şi colită.

Băi, comprese, ceai şi alifie
De la nuc folosim şi frunzele, extrem de utile sub formă de infuzie. Utilizată intern, infuzia ajută la combaterea diareei, hipertensiunii, hiperglicemiei, alergiilor, durerilor de umeri şi inflamaţiilor. Mai e un bun dezinfectat urinar şi antiseptic gastrointestinal, are acţiune antisudorifică. Această infuzie se prepară dintr-o linguriţă cu frunze mărunţite la 200 ml apă clocotită. Se beau două căni pe zi. Decoctul din frunze de nuc se foloseşte extern, ca gargară pentru tratarea stomatitelor. Sub formă de comprese tratează bolile de ochi, psoriazisul, eczemele, furunculoza). Sub formă de băi, ajută în reumatism, scrofuloză, leucoree, transpiraţie excesivă la picioare. Alifia din frunze de nuc se prepară din 15 g frunze mărunţite, care se macerează timp de 7 zile în 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. Apoi, vasul în care se află acest amestec se pune pe baia de apă în fierbere şi se lasă timp de 3 ore la foc încet. Se strecoară lichidul prin tifon sau pînză, i se adaugă 15 g ceară de albine, se mai ţine încă 30 minute pe baia de apă şi apoi se face omogenizarea. Alifia e bună de pus pe răni. Frunzele verzi puse prin casă alungă muştele.

Uleiul de nucă
• Uleiul de nucă este indicat în alimentaţia dietetică pentru prevenirea aterosclerozei şi creşterea părului. Adăugat în salate, combate tenia. Ajută în caz de enurezis (scăparea involuntară şi inconştientă a urinei). Se îmbibă o felie de pîine prăjită cu o linguriţă de ulei de nucă şi se consumă în fiecare seară, timp de 15 zile. Uleiul de nucă se mai foloseşte pentru frecţionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum şi în dermatoze (are efect emolient).

Cum păstrăm nucile pe iarnă?
• Nucile se păstrează într-o cameră aerisită, la întuneric, în strat gros de 15-20 cm (în primele două săptămîni după recoltare se răscolesc zilnic, pentru a preveni mucegăirea) sau în saci de pînză de circa 20 kg, feriţi de rozătoare. Durata păstrării, în condiţii bune, este de 1-1,5 ani, după care miezul începe să rîncezească. Pentru a le reda savoarea, iarna, se poate pune miezul de nucă la înmuiat 5-6 ore în lapte călduţ sau în apă rece, timp de 10 zile.

Cîteva atenţionări
• Nucile nu sînt contraindicate celor suferinzi de hepatită, dar aceşti bolnavi vor trebui să consume cantităţi mai mici. Nucile nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. În niciun caz nu se mănîncă nuci la o cină copioasă sau la prînz, după un mic-dejun foarte bogat. Se combină bine cu crudităţi, dar nu se recomandă asociate cu carnea, făinoasele, amidonul, produse de patiserie şi dulciuri.

Nuci murate
• Bucătăria englezească recomandă nucile murate, dar nu ca murătură, ci pe post de condiment. Pentru murare, se aleg nuci înainte de a li se întări coaja, pe la sfărşitul lunii iunie. Nucile se înţeapă de cîteva ori, apoi se scufundă în saramură pentru 2-3 săptămîni. Apoi, se pun la uscat cîteva zile. În final, nucile sînt puse în borcane care se închid ermetic, iar peste ele se toarnă soluţia de murare pe bază de oţet, miere şi diverse condimente.

In medicina populara romaneasca, nucul are multe utilizari:

Tratamente cu miez de nuca:

Miezul de nuca este unul din cele mai consistente si sanatoase alimente cunoscute. Este un inlocuitor perfect al carnii, mai bun si decat soia. Miezul de nuca dat prin masina de tocat inlocuieste perfect carnea tocata in aproape orice, de la chiftele, la sarmale sau rulade. Fiind foarte bogata in grasimi si proteine, nuca intrece carnea si ca valoare calorica, avand in schimb o toxicitate de cateva ori mai mica si fiind foarte digerabila. In plus, nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc, motiv pentru care este folosita in tratarea bolilor vasculare, tulburarilor de crestere si maturizare, deficientelor imunitare.

Accident vascular – consumul regulat de nuci neprelucrate termic intareste vasele de sange si previne, mai ales la persoanele in varsta, ruperea lor. Iata o reteta foarte eficienta: 3 miezuri de nuca pisate, 1 lingurita de polen de albine si 2 linguri de miere de albine se amesteca foarte bine, modelandu-se sub forma unor bomboane. Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomacul gol, dimineata. Boli de piele – miezul a 20-30 de nuci consumate zilnic grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazisul, eczeme alergice rebele, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii) si refacerea pielii dupa arsuri, opreste procesele degenerative.

Constipatie – se consuma miezul a patru nuci prajite usor la 10 minute dupa ce am consumat 1-2 pahare de compot de prune sau 2 linguri de miere lichida cu apa. Tratamentul se face pe stomacul gol.

Diabet – la fel ca si alunele, nucile sunt foarte sarace in zahar, ceea ce le face un aliment de baza in diabet, unde se recomanda in mod special cruditatile si renuntarea la carne. In plus, fata de alune, nucile au chiar si o actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni.

Greutate corporala sub cea normala – datorita continutului mare de grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul, nucile consumate in cantitati mari sunt o piesa de baza in curele de ingrasare. Persoanelor care vor sa-si mareasca greutatea fara a risca o crestere brusca a colesterolului, o suprasolicitare a aparatului cardiovascular ori aparitia unor probleme cum ar fi celulita ori vergeturile, le este calduros recomandat acest aliment.

Hipertiroidie – nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si, in plus, aduc un supliment considerabil de calorii, care se stie ca in aceasta afectiune sunt consumate in mari cantitati, de unde si starea de devitalizare pronuntata care apare frecvent. Sterilitate, impotenta – aportul de vitamina E, prezenta unor substante reintineritoare si care protejeaza si curata vasele de sange fac nucile un aliment foarte indicat in tratamentul acestor doua afectiuni. Este de notat efectul benefic al nucilor in prevenirea impotentei vasculare (care reprezinta peste 50% din cazurile de impotenta).

 

Reumatismul, guta – cojile de nuca au un puternic efect depurativ, favorizand mobilizarea si eliminarea toxinelor din organism. Se face o cura cu extract hidroalcoolic (tinctura) de coji de nuca, din care se iau cate doua lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Tratamentul dureaza 40 de zile si se face de preferinta toamna tarziu si primavara devreme.

Extractul hidroalcoolic de coji verzi de nuca este cel mai activ preparat obtinut din nuc, fiind foarte bogat in iod, flavonoide si taninuri. Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de coji verzi de nuca, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.
Pulberea de frunze de nuc se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de frunze de nuc se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece substantele sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa de pulbere de frunze de nuc, pe stomacul gol.
Uleiul de nuca Se obtine doar pe cale industriala, prin presare la rece. Are un puternic efect de reducere a colesterolului, fiind, de asemenea, tonic vascular si vermifug. Se administreaza 3-4 lingurite pe zi, de preferinta pe stomacul gol. Ateroscleroza – se face o cura de lunga durata (jumatate de an minimum) cu ulei de nuca, din care se iau 3-4 lingurite pe zi. Ajuta la diminuarea colesterolului, curata vasele de sange de depuneri, ajuta la redobandirea elasticitatii si rezistentei acestora, stopand procesul de sclerozare.

Siropul de nuciUn elixir pentru stomac si un bun energizant -Mod de preparare si folosire: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie in bucatele mici si se pun la fiert cu 1 litru de apa si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se patrunda 10 minute, dupa care se strecoara si se adauga 1 kg de zahar. Se trage la sticle, se fierbe alte 10 minute in bain-marie, apoi se pun dopuri de pluta. Se administreaza cate 3 lingurite pe zi, dupa mesele principale.

Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol şi riscul instalării aterosclerozei
Fructe oleaginoase deosebit de nutritive şi vitalizante, foarte indicate în perioada rece a anului, nucile conţin 15 g la sută proteine, 60 g la sută lipide, 15 g la sută glucide şi 2,4 g la sută celuloză. Sînt bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc şi iod. Conţin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten. După cum ne-a spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din Iaşi, pe lîngă faptul că sînt foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită: “Le sînt recunoscute atît proprietăţi laxative cît şi antidiareice, virtuţi antitoxice la nivelul pielii şi circulaţiei limfatice. De asemenea, au acţiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac şi intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, pirozis, diaree, constipaţie. Unii spun că miezul de nucă le provoacă afte şi inflamaţii bucale, iritaţii ale mucoasei anale şi inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate dacă după consum clătiţi gura cu un decoct de salvie sau luaţi o linguriţă de miere de albine. Sfărîmat la mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu provoacă iritaţie. În cură, doza maximă, nu trebuie să depăşească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile, timp de două luni. Se mestecă îndelung”. Nucile proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, dna Petrea recomandă să punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest scop, nucile în coajă se ţin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: “Prin conţinutul bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Această calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme şi impetigo. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în astenie, întîrzieri de creştere, tulburări ale sistemului nervos, afecţiuni ale pielii, psoriazis şi impotenţă. Nucile sînt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncţiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienţei suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual şi de menopauză. Nucile conţin tanin şi, de aceea, au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ţinute în apă cîteva ore, apoi uscate şi mîncate”. Pentru persoanele slăbite, cu astenie şi surmenaj, dna Petrea recomandă următoarea reţetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunţit şi amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe: “Contrar unor afirmaţii, nucile nu fac rău la ficat şi nu sînt contraindicate celor cu afecţiuni hepatice, doar că aceştia vor trebui să consume cantităţi mai mici, stabilindu-şi singuri toleranţa personală. În orice caz, nu se vor depăşi 100 g/zi. De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment preţios, datorită conţinutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziţia meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste! Datorită conţinutului lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie uşoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz şi nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu crudităţi, verdeţuri, fructe acide şi nu trebuie asociate cu carne, făinoase, produse de patiserie şi dulciuri. Prin calităţile şi conţinutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor”. Extras şi folosit cîndva în gospodăriile ţărăneşti, uleiul de nuci este astăzi greu de găsit. Dna dr. Petrea spune că de acest ulei ar putea profita toţi cei care suferă de hipercolesterolemie şi sînt predispuşi la ateroscleroză: “Avînd 73-84 la sută acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nuci se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) şi al celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietăţile sale anticolesterolice. Conţine acid linoleic, linolenic şi oleic şi foarte puţini acizi graşi saturaţi (palmitic şi stearic). Datorită conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturati sau esenţiali, uleiul de nuci este indicat în curele de protecţie a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineaţa, pe nemîncate. Are şi proprietăţi tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent oscilează între 20 şi 40 g/zi, în funcţie de necesarul de lipide. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nuci”. Este posibil, spune dna dr. Petrea, ca astăzi să nu se mai producă ulei de nuci şi din cauza faptului că acesta este destul de pretenţios la păstrare, rîncezind foarte uşor. Se poate păstra, totuşi, un timp scurt, la frig şi întuneric. (C.Iacob)

 

Salata cu telina si nuca

Ingrediente:

1 capatana mica de telina,

1 lingura zeama de lamaie,

100 g cascaval emmentaler,

1 felie de paine,

5 nuci,

2 mere,

3 pere,

1 lingura unt,

1 lingura otet de vin rosu,

1 lingurita zahar,

3 linguri ulei (de nuci)

Timp de preparare: 40 minute

Mod de preparare:

Se curata telina, se spala si se taie felii subtiri. Se stropeste cu zeama de lamaie si se lasa sa stea putin la macerat. Cascavalul si painea se taie cubulete, jumatate din nuci se taie bucati maricele. Merele si perele se spala, se taie in patru, se scot samburii, se incinge untul si se prajesc crutoanele. Se rade fin un sfert de mar, iar restul, impreuna cu perele se taie felii foarte subtiri. Se amesteca otetul cu pasta de mere, sare si piper, se adauga putin zahar, apoi ulei – acesta este dressingul salatei. Se amesteca telina, merele, perele, cascavalul si nucile taiate si crutoanele, se toarna dressingul si apoi se orneaza cu miezul de nuca taiat mai mare.

Scoarta cu nuca

Ingrediente
3 oua,

zahar,

nuca taiata,

 unt,

faina

Preparare
Se freaca 3 galbenusuri cu un pahar de zahar pana se albeste. Se adauga trei sferturi de pahar de faina, un pahar de nuca taiata in lung cat mai subtire si la urma cele trei albusuri spuma. Compozitia se toarna intr-o tava unsa cu unt si presarata cu faina. Se coace la foc potrivit. Cand e gata se presara cu zahar tos si se taie in forma de romb.

Salata de telina, avocado si nuca

Ingrediente:
3 felii de bacon (optional)
6-8 tulpini de telina, curatate si feliate foarte fin
3 cepe verzi, tocate pe diagonala
50 g mieji de nuca, tocati
1 avocado copt
suc de limeta
120 ml iaurt
1 lingura de ulei de masline extra virgin
un praf de boia iute

Instructiuni:
Se prajeste baconul, fara ulei, pana ce se face crocant. Se toaca marunt. Se pune apoi intr-un castron, impreuna cu telina si ceapa verde.

Se taie avocado-ul in jumatate si apoi, folosind un cutit foarte ascutit, se feliaza subtire. Se decojeste fiecare feliuta si se stropeste generos cu suc de limeta. Se transfera apoi in castron, alaturi de telina si bacon.

Se amesteca intr-un castronel iaurtul cu ulei de masline si boia. Se transfera mixtura in castronul cu salata si se amesteca. Se presara salata cu nuca tocata si se serveste.

Crema de avocado cu nuca

Ingrediente:

– 1/2 cana nuca

– 1/2 cana apa

– 2 buc. avocado

– 1 l-ta sare

– 1/4 cana ceapa taiata marunt

– 1 lg suc de lamaie

Preparare:

Se mixeaza toate ingredientele intr-un blender pana rezulta o crema fina. Se serveste cu rosii, castraveti, ardei etc.

Salată cu spanac, gorgonzola si nuci

Ingrediente:

200 grame frunze de spanac

50 grame miez de nucă

80 grame gorgonzola

50 ml otet balsamic

1 lingură ulei de măsline

50 grame crutoane

sare si piper

Preparare:

Prăjiti putin miezul de nucă într-o tigaie de teflon. Lăsati-l să se răcorească.

Spălati spanacul sub jet de apă rece. Lăsati-l la scurs.

Într-un bol, amestecati frunzele de spanac cu sare si piper. Adăugati si uleiul de măsline.

Într-o crăticioară mică preparati o reductie din otetul balsamic. Puneti-l la foc iute si fierbeti-l până scade si devine de consistenta unui sos gros.

Pe farfuriile de servire asezati frunzele de spanac (împărtiti cantitatea în două). Adăugati brânza tăiată cubulete, miezul de nucă (după ce s-a răcit).

Stropiti cu putin sos, adăugati crutoanele si serviti.

Piure de cartofi cu usturoi si nuca

Ingrediente:

750 gr cartofi fainosi

750 gr dovlecei

8 linguri faina

2 lingurite sare

piper

4 linguri ulei masline

5 catei de usturoi, zdrobiti

60 gr nuci tocate

2 lingurite otet alb

Optional – felii de rosii si patrunjel – pentru ornare.

Preparare:

Se curata cartofii, se taie cuburi si se fierb in apa cu sare. Se taie dovlecelul in felii pe lungime. Se amesteca faina cu sare si piper, se tapeteaza fiecare felie de dovlecel, si apoi se prajeste usor in ulei bine incins, pe ambele parti. Se lasa la scurs pe un prosop de hirtie, si se tine la cald. Cartofii fierti si bine scursi se paseaza, se adauga uleiul, condimentele, usturoiul, nuca si otetul. Se reincalzeste piureul si se serveste cald cu feliute de dovlecel, optional cu rosii si patrunjel.

Cartofi cu crusta de nuca

Ingrediente

Ingrediente (pentru 4 portii): 750 g cartofi nesfaramiciosi,
sare,
nucsoara,
1 pahar smantana (250 g).
Pentru crusta: 1 ceapa,
2 catei de usturoi,
1 ardei iute (mare) verde,
1 ardei iute (mare) rosu,
2 linguri pesmet,
50 g samburi de nuca,
1 lingura zeama de lamaie,
2 linguri sirop de catina.
Mod de preparare

Se curata cartofii de coaja, se spala, se taie felii subtiri si se aseaza straturi-straturi intr-o forma unsa (de budinca). Se condimenteaza cu sare si nucsoara rasa, se toarna peste ei smantana, se dau la cuptorul incins la 220gr. si se lasa sa se patrunda circa 20 de minute. Se curata ceapa si usturoiul si se toaca marunt (usturoiul se poate presa). Se spala ardeii iuti, se indeparteaza semintele si nervurile si se taie fasiute. Se amesteca ceapa, usturoiul si ardeii iuti cu pesmetul, nucile taiate marunt, zeama de lamaie si siropul de catina, se gusta de sare si se intinde amestecul peste cartofi. Se dau din nou la cuptor, se lasa sa se rumeneasca frumos si se servesc fierbinti.

 

Vinete cu ulei de nucă

Se coc vinetele

Se lasă vinetele să se scurgă. Zece minute, nu mai mult.

Se toacă vinetele manual, în felul acesta rămîn fibrele mai întregi, textura mai fermă.

Se amestecă în vinete putină boia, oarece sare, piper, usturoi tocat si ceapă verde măruntită.

Se pune doar o lingură ulei de nuca, are aroma puternică. Se mai adaugă două linguri de ulei de măsline extravirgin.

Salata de telina si nuca

Ingrediente:

¼ kg nuci curatate,

2 teline,

2 sfecle,

2 mere renete

Preparare:

Se oparesc nucile si se curata de pielita. Se fierbe sfecla si apoi se curata; se curata merele si se taie fideluta; se opareste telina si se taie si ea. Se amesteca cu un sos de maioneza, subtiata  cu mustar si lamaie. Se aseaza in farfurie, pe un pat de frunze de salata verde.

Salata de vinete cu nuca

Ingrediente:

4 vinete medii,

4 ardei capia rosii

1 pahar cu nuca macinata,

2 catei de usturoi,

250 gr iaurt gras

1 legatura de patrunjel, pentru ornare

Preparare:

Se pregatesc vinetele ca pentru salata de vinete clasica: se coc, se curata si se lasa la scurs. Se coc si ardeii, se curata si se toaca marunt. Se amesteca apoi cu nuca macinata si cu usturoiul strivit ca pentru mujdei. La sfarsit se adauga si iaurtul (este absoarbit de nuca). Se decoreaza cu patrunjelul tocat marunt.

Salată de ciuperci cu nucă

Ingrediente

300 g ciuperci

8 nuci

150 g maioneza

50-75 g smantana

2 catei usturoi

1/2 legatura patrunjel

sare si piper

Mod de preparare
Spalam, curatam ciupercile si le punem la fiert in apa cu sare. Lasam ciupercile sa fiarba circa 20 minute apoi le scoatem si le tocam bucatele mai mari. Trebuie sa avem grija sa scurgem foarte bine ciupercile.

Pentru a nu trece neobservat in salata, miezul nucilor il rupem in mana. Tocam marunt patrunjelul, punem intr-un castron toate ingredientele salatei si le amestecam bine.
De obicei nu preparam aceasta salata de ciuperci cu nuci, dar astazi am vrut sa incerc sa o imbogatesc putin. Pe mine m-a multumit rezultatul, acum ramane la latitudinea voastra daca le folositi sau nu. Dati click pe acest link daca doriti o reteta rapida de maioneza.

Salată de ciuperci cu nucă

Ingrediente 

300 g ciuperci

8 nuci

150 g maioneza

50-75 g smantana

2 catei usturoi

1/2 legatura patrunjel

sare si piper

Modul de preparare
Spalam, curatam ciupercile si le punem la fiert in apa cu sare. Lasam ciupercile sa fiarba circa 20 minute apoi le scoatem si le tocam bucatele mai mari. Trebuie sa avem grija sa scurgem foarte bine ciupercile.

Pentru a nu trece neobservat in salata, miezul nucilor il rupem in mana. Tocam marunt patrunjelul, punem intr-un castron toate ingredientele salatei si le amestecam bine.

Salata de cus-cus cu rosii si nuca

Ingrediente:

Doi pumni de cus-cus,

o rosie,

un dovlecel,

castravete verde,

ceapa verde,

ulei de masline,

curry,

condimente pentru salata,

zeama de lamaie,

o jumatate de lingurita de miere,

cativa mieji de nuca.

Mod de preparare
Se fierbe cus-cusul si spala in apa rece.Se taie rosia si castravetele verde in bucati marunte. Se taie dovlecelul in cubulete si se rumeneste intr-o tigaie incinsa cu ulei de masline. Apoi se amesteca toate cu ceapa verde taiata bucati mici, curry, condimentele,miezul de nuca, peste care se toarna sosul obtinut din zeama de l o jumatate de lamaie cu miere.

 

Drob de nuca

Ingrediente:

3 lg griş,

3 lg bulion,

3 lg pesmet,

3 lg lapte,

4 gălbenuşuri,

5 linguri nucă măcinată,

100 ml ulei,

2 leg.ceapă verde,

2 leg. mărar,

2 leg.pătrunjel,

1 lg vegeta,

3 lg orez fiert şi răcit,

condimente (după preferinţă)

Mod de preparare
Se fierbe mai întâi orezul, ca să se răcească între timp. Se amestecă toate ingredientele, cu verdeţurile tăiate mărunt, apoi se adaugă albuşurile bătute spumă.

Se pune într-o tavă de chec şi se dă la cuptor până se rumeneşte.

Coada de somon cu nuca

Ingrediente:
3 cozi de somon,
1 ou,
faina,
nuca,
lamaie,
sare ,
piper.
Pregătire:
Se curata somonul de solzi, se spala bine in apa rece, apoi se pune la scurs pe un servet.
Se stropeste cu zeama de la o lamaie si se condimenteaza cu sare si piper. Se pune la rece 30 min.
Se incinge o tigaie, se pune ulei si cand e fierbinte uleiul punem bucatile de somon trecute prin faina, oul batut si nuca.
Se serveste cu garnitura de cartofi natur cu sos de smantana cu verdeata.

Cataif (Kadayif)

Cataiful este un desert turcesc, dar care se poate manca si in Grecia, intr-o forma putin modificata. Se face foarte usor, dintr-o baza facuta din paste foarte subtiri si insiropate din greu cu sirop concentrat de zahar. Chiar daca nu va plac deserturile foarte dulci, eu zic sa incercati macar o lingurita de cataif. O sa merite.
Eu am gasit taietei de cataif deja preparati, adica copti in cuptor pana devin aurii.
Ingrediente:

1 cutie cu taietei pentru cataif (350 g)

300 ml apa

200 ml lapte

100 g unt

400 g zahar

1 lingura esenta de vanilie

300 g smantana

putina nuca, sau fistic  macinate mare

Mod de preparare
Intr-o craticioara pune apa, laptele si zaharul. Fierbe la foc mediu 5 minute (ai grija sa nu iasa in foc)

Continua sa fierbi, dar la foc foarte mic, 15 minute

Pune siropul la racit putin. Adauga untul si amesteca pana cand se topeste.

Adauga vanilia si lasa siropul sa se raceasca pana cand poti tine degetul inauntru

Toarna siropul peste taietei si lasa pana ce se raceste bine, iar siropul este absorbit. Taieteii trebuie sa se inmoaie, dar nu foarte tare.

Pune putina frisca deasupra si presara cu nuca

 

Clatite cu nuca si frisca

Ingrediente:

400 g faina,

450 g miez de nuca,

150 g zahar,

4 oua,

500 ml lapte,

un plic zahar vanilat,

300 ml frisca
Mod de preparare:
Din faina, oua, sare, zahar vanilat si lapte se prepara aluatul de clatite. Se coc clatite la foc potrivit. Miezul de nuca macinat se amesteca cu zaharul si se umplu clatitele care se ruleaza. Se pun la cuptor si se servesc cu frisca si cite o boaba de visina deasupra.

 

Tort de nuca exceptional

Blatul:

– 6 oua mari,

– 100 g nuci macinate,

– 50 g cacao,

– 15 ml rom,

– 140 g zahar tos.

Crema:

– 3 oua,

– 50 ml apa,

– 50 g cacao,

– 30 g nescafe,

– 300 g unt,

– 200 g zahar.

Pentru stropit:

– 50 ml rom,

– 30 ml apa.

Pentru balotat: 100 g nuci macinate.

Prepararea tortului de nuca

Pentru blat, albusurile se bat spuma tare, se adauga zaharul tos si romul si se bat în continuare, pîna cînd se întareste spuma ca o zapada. Dupa aceea, se pun galbenusurile, se bat de 4—5 ori cu telul, se adauga cacaua, neaparat cernuta prin sita de sîrma inoxidabila, împreuna cu nuca macinata si se amesteca usor cu telul, numai de 9—10 ori.

Compozitia se desarta în lungul si latul unei tavi mari, ca cea de aragaz, abundent unsa cu margarina solida si tapetata cu faina (se aduna repede de pe vas cu lopatica din plastic) si se niveleaza. Se coace cu usa cuptorului complet deschisa, timp de 30—40 minute, la foc mijlociu, pîna cînd se rumeneste usor si se întareste. Dupa 15 — 20 minute, tava se întoarce în cuptor si se procedeaza în continuare, cum s-a aratat la „Tort de portocale din albusuri”. Dupa ce s-a racit, blatul se taie în 3—4 fîsii care, apoi, se scot din tava, se stropesc si se aranjeaza cu crema, exact cum s-a aratat în reteta mentionata.

Crema de cacao se pregateste dia cantitatile indicate în retetar (v. „Creme pentru torturi“).

Tortul se aranjeaza pe platou, cum s-a aratat detaliat în reteta mentionata se baloteaza cu nuca si se orneaza deasupra cu unt, cum s-a aratat la începutul capitolului (v. „Torturi“), sau se presara cu ciocolata rasa (prin razatoare, direct peste- tort) sau cu bomboane colorate. Se lasa în frigider pîna a doua zi, ca sa se fragezeasca foile. Se serveste numai rece de la frigider.

Toate aceste torturi fara faina în compozitie sînt exceptionale, cu conditia sa se serveasca reci de la frigider, altfel la caldura (avînd crema multa si foile fragile) se vor inmuia.

 

Pesmeti presarati cu nuca (fursecuri)

Ingrediente:

200 g faina,
100 g zahar
100 g unt.

4 oua,

1 lingura de rom,

coaja de lamaie,

60 g miez de nuca,

50 g zahar tos.
Mod de preparare
Galbenusurile se freaca cu zaharul si cu untul moale. Se adauga, coaja de lamaie rasa, romul, faina si se framanta pana se obtine un aluat omogen. Se intinde o foaie de 1/2 cm grosime, se unge cu albus batut si se presara cu zahar tos amestecat cu miez de nuca taiat cu cutitul. Se taie apoi in romburi, se pun intr-o tava unsa si se coc la foc potrit.

Tarta cu dovleac si nuca

Ingrediente
– 300 gr biscuiti populari
– 10 linguri de zahar
– 2 pliculete zahar vanilat
– 1 varf de cutit de praf de scortisoara
– 100 gr unt
– 1 pahar de lapte
– 300 nuci
– 500 gr dovleac (ras)
Mod de preparare
– pentru aluat: maruntim cat mai bine biscuitii si nucile. Amestecam biscuitii cu 4 linguri de zahar, 50 gr de unt, paharul de lapte caldut. Facem o pasta de biscuiti din acest aluat si il punem in forma de tarta.
– pentru compozitie: radem dovleacul, se da si prin blender ca sa iasa ca o pasta (asta e optional), il amestecam cu nucile maruntite, cu 6 linguri de zahar, zaharul vanilat si scortisoara, si inca 50 gr de unt.
– Punem peste aluatul de biscuiti aceasta compozitie.

– oranam cu nuci
– punem totul la cuptor pentru 40-50 de minute, pana se coace bine dovleacul.

– Se serveste rece!

 

Rulouri cu nucă şi scorţişoară

Ingrediente:

pentru aluat

450 grame făină

25 grame drojdie proaspătă (sau 7 uscată)

140 ml lapte călduţ

90 grame de unt gras

100 grame de zahăr

2 ouă

1 plic de zahăr vanilat

1 vârf de cuţit de sare

umplutură

100 grame de unt

150 grame miez de nucă

120 grame de zahăr brun

2 linguri de scortisoara macinată

sirop

250 ml lapte

6 linguri de miere

2 plicuri zahăr vanilat

Preparare:

Aluatul pentru rulourile cu scorţişoară se poate face în maşina de pâine. În acest caz, puneţi prima dată laptele călduţ, untul topit, zahărul, zahărul vanilat, sarea şi la sfârşit făina amestecată cu 7 grame de drojdie uscată.

 

Tort cu crema mascarpone si krantz

Ingrediente:
8 oua,
10 linguri de zahar pudra,
15 linguri nuca macinata,
o lingurita coaja de lamaie/portocala,
un plic zahar vanilat,
4 linguri de faina,
sare.
Preparare:

Se separa ouale.
Galbenusurile se freaca cu un praf de sare, iar abusurile se bat spuma, se adauga zaharul in ploaie si se bat bine. Se toarna crema de galbenusuri,

 

Fursecuri cu nuca

Ingrediente:

1 ou,

1 ceasca de zahar,

1/2 ceasca de ulei,

o cana jumate de faina,

zeama de lamaie dupa gust (o jumatate de lamaie stoarsa e destul)

miez de nuca pentru decorat.

Mod de preparare

Se freaca zdravan oul cu zaharul. Se adauga uleiul treptat, ca la maioneza, apoi zeama de lamaie. Se incorporeaza faina. Din coca rezultata se modeleaza fursecuri cu lingurita intr-o tava cu hartie de copt. Sa lasati loc destul intre ele, pentru ca o sa mai creasca. Pe fiecare fursec se pune un miez de nuca. Se coc la foc mic, pe incercate (ca stiti cum e, depinde de cuptor). Astea nu-s fursecuri moi ca alea de cofetarie, sa nu va speriati, sunt mai crunchy asa. Si merg grozav de bine cu lapte cald sau cu ceai.

Fursecuri cu nuca si gem

Ingrediente:

– 120 de grame de unt (nesarat)
– 80 de grame de zahar
– 1 ou mare
– 1 plic de zahar vanilat
– 150 de grame de faina
– 1/4 de plic cu praf de copt
– 100 de grame de nuci, alune, migdale – tocate
– 1/2 de borcan de gem

Mod de preparare

Se amesteca untul, zaharul si zaharul vanilat. Cand totul e o crema se adauga galbenusul. Apoi, se pune faina si praful de copt.

Atentie la pus faina. Eu am reusit sa fac un mare nor alb in jurul mixerului

Se pregatesc in rand 3 castroane si tava tapetata cu hartie de copt.

– castronul cu pasta de fursecuri
– castronul cu albusul batut putin
– castronul cu nuca tocata

Mie nu mi-a ajus doar 100 de grame de nuca si am suplimentat cu inca pe atat

Se umezesc mainile, se fac guguloaie, se trec prin albus si se rostogolesc prin nuca si apoi se aseaza pe tava. Se face cate o gaura in giecare guguloi si se aplica juma de lingurita de gem.

Nu lasati guguloaiele prea mult in albus ca se lipesc de castron

Tava plina se baga la cuptorul incins in prealabil  la fix  177 de grade (treapta a doua la aragazul cu 8 trepte), timp de 15 minute. Se lasa la racit in tava…daca aveti rabdare

Grau cu nuca si vanilie

Ingrediente:

– 500 gr. grau

– 250 gr. zahar (sau dupa gust)

– 3 pliculete zahar vaniliat

– esenta de rom

– 2-3 linguri cacao

Mod de preparare

Se alege graul, cu mare grija, se spala bine si se pune la fiert la foc incet – se fierbe 2-3 ore. Dupa ce este bine fiert se strecoara si se spala putin cu apa rece. Se da prin masina de carne. Se pune astfel compozitia obtinuta intr-un castron, se adauga cacao, zahar vaniliat, zahar, esenta de rom si nuca macinata – se amesteca bine. Se aseaza pe un platou se modeleaza si se orneaza deasupra cu nuca macinata sau bucatele de nuca taiata. Se pune la frigider.

Cozonaci cu nuca

Ingrediente:
Aluatul:

1 kg faina,

50 g drojdie,

6 oua, 250-300 g zahar,

3-4 linguri ulei,

1 pahar unt sau margarina topita,

½ l lapte,

1 lingurita rom,

1 lingurita rasa sare,

½ baton vanilie,

coaja de lamiie sau de portocala,

2 bucati zahar pentru presarat,

1 ou pentru uns;

Umplutura:

300 g nuci,

250 g zahar,

50 g stafide,

coaja de lamiie

Mod de preparare:
Se pune faina la loc cald din ajun; cu 4-5 ore inainte de a framinta cozonacii se freaca galbenusurile cu sarea si zaharul si se tin la caldura. Se sfarma bine drojdia cu furculita in ½ pahar lapte, se bate apoi cu doua linguri de zahar si una de faina si se lasa sa creasca la loc cald. Daca drojdia este proaspata creste foarte repede. Dupa ce drojdia a crescut se incepe framintatul. Se face o gropita in faina asezata in vasul in care se framinta si in aceasta gropita se toarna galbenusurile, amestecate cu doua albusuri si drojdia preparata mai inainte, toate calde, romul, vanilia, coaja de lamiie si se amesteca cu o furculita. Se toarna apoi incetul cu incetul laptele caldut si se incepe framintatul cu mina. Pentru buna reusita a cozonacilor coca nu trebuie sa fie nici prea moale, nici prea tare. Se potriveste astfel, incit atunci cind o intinzi intre miini sa nu se rupa. Se framinta fara ca sa se rupa coca, impaturindu-i marginile spre mijloc. In momentul in care compozitia a devenit omogena se incepe adaugarea grasimii (caldute), putin cite putin, pana ce se termina toata cantitatea. Din momentul in care a inceput sa se adauge untul, se mai framinta cel putin o jumatate de ora. Dupa ce s-a terminat framintatul, se aseaza vasul acoperit la cald – iarna linga o sursa de caldura sau pe o oala cu abur. Se revizuieste din cind in cind, ca sa nu se infierbinte vasul dedesupt. Daca aluatul este bine reusit, coca creste in patru ore. Se trec nucile pentru umplutura prin masina de macinat nuci, se amesteca cu zaharul, coaja de lamiie si cine doreste cu stafide. Se intinde coca pe planseta, se presara deasupra nucile in strat gros de 1 cm, se ruleaza si se pune in forme, unse cu unsoare sau margarina si tapetate cu faina. Din aceste cantitati se pot face 2 cozonaci, cel mult 3. Se lasa putin in forme sa creasca, se ung cu ou batut si se presara pe deasupra cu bucatele mici de zahar. Se coace la foc potrivit. Cind se scot din cuptor se rastoarna pe o planseta si se taie abia dupa ce s-au racit.

Rulada cu nuca

Ingrediente
8 oua,

180 g zahar,

170 g nuca prajita si macinata,

2-3 plicuri zahar vanilat,

coaja de lamie

Preparare
Se bat galbenusurile cu zaharul, zaharul vanilat, nuca si la final se amesteca usor albusurile batute spuma. Se pune aluatul intr-o tava unsa si tapetata cu faina. Dupa ce s-a copt foaia, se rastoarna pe un servet curat si umed. Se unge foaia cu crema, gem, finetti-la alegere. Se ruleza si se glaseaza cu ciocolata topita, nuca de cocos, nuci prajite si taiate marunt.

Cozonac cu stafide,nuca si cacao

Ingredientele gospodinei:

700 g faina (cernuta)

200 ml lapte

300 g zahar

100 ml ulei

50 g unt ( pt runs tava)

5 oua

3 galbenusuri

sare cat se poate apuca intre degete

un cub de drojdie proaspata

esente ( esenta de rom de vanilie)

100 g nuca

coaja rasa de lamaie+ portocala

Preparare cozonac cu stafide, cacao si nuca .

pentru aluatul cozonacului cu cacao si nuca  traditional, gospodina va proceda astfel :

Mai intai si mai intai trebuie sa ne ocupam de drojdie.O desfacem peste putin lapte indulcit( nu fierbinte) si o lasam sa creasca..Adaugam cateva linguri de faina .

Luam pachetul de faina.Il cernem.In mijlocul lui facem o mini gaura, ca si cum am incerca sa batem pe masa de lucru.Depozitam in acest mini-spatiu , continutul de la numarul 1 framantam.Depozitam intr-un lighean de bucatarie si punem un prosop curat deasupra

Luam ouale si le adaugam intr-un mixer. Setam o viteza potrivita a acestuia in functie de performantele aparatului de mixat. Luam ouale cu grija si le mixam bine, pana cand devin o masa spumoasa. Adaugam putin cate putin zaharul, in ideea de a-l incorpora.Adaugam cateva linguri de cacao si astfel totul trebuie sa devina o pasta foarte supla.Acum avem si umplutura de cozonaci

Peste stafide ,turnati sticluta de esenta de rom si amestecati putin. Lasam stafidele sa se imbibe bine cu rom.Vor avea un gust imperial cand le veti incorpora aluatului. Nu numai olfactiv veti fi incantata dar si vizual. Prezenta romului in stafide le va oferi o culoare demna de servit celor dragi, prin savoarea de la final !

Impartim aluatul dpospit in tot atatea bile de alaut, cate tavi de copt avem. Pregatim masa de lucru, pe care o vom infaina in prealabil . Si intindem cu facaletul ( ustensil pentru baking floor) coca, pana cand suntem in prezenta unei plansete de faina.

O vom tapeta cu umplutura, conform unei actiuni ritimice si uniforme,  si vom presara nuca rasa peste umpluturaa, apoi vom inrola conform cozonaceilor si vom depune aluatul cu umplutura in recipientele de copt.

Sfatul editorilor www . cozonaci .  info, e acela de a lasa coca sa se odihneasca in tava( sa creasca) pozitionata fiind langa o zona calda.

Depozitam cu grija tavile in cuptor si lasam sa se rumenasca bine ( indicator vizual pentru coacerea finala) iar dupa aceea ii depozitam cu grija si ii scoatem din tava de dupa racire.

Pentru gospodinele ce nu poseda un aparat de gatit cu performante de ultima generatie, se poate recomanda ungerea cu galbenus de oua, sau chiar cu apa cu zahar a suprafetei cozonacilor , inainte de a fi introdusi in cuptor, tocmai pentru a evita arderea acestora.

Prajitura cu nuca, un desert delicios pentru seara de Ajun

Ingrediente:
Blat:

7 oua,

7 linguri zahar,

7 linguri ulei,

 7 linguri faina,

 un praf de copt,

 7 linguri nuca macinata
Crema:

500 ml lapte,

125 g zahar,
5 galbenusuri,

125 g margarina Rama,
5 linguri cu varf de faina,

esenta vanilie
Bezea:

5 albusuri,

12 linguri zahar,

3 pliculete cafea solubila,

ciocolata rasa pentru ornat.
Mod de preparare
Blat:
Se separa ouale, iar albusurile se bat spuma, se pune zaharul macinat. Galbenusurile se freaca cu uleiul si praful de copt nestins. Se amesteca si cu albusurile. In ploaie, se adauga faina. Apoi se pune si nuca. Compozitia se pune la cuptor la foc potrivit. Cand s-a racit, blatul se taie transversal in doua.

Crema:
Se amesteca galbenusurile cu zaharul si putin lapte caldut. Se adauga faina si se toarna peste laptele de pe foc, amestecandu-se usor. Dupa ce se mai raceste, se adauga margarina si esenta de vanilie. Cand se raceste se pune intre foi.
Bezea:
Albusurile se bat spuma. Usor, usor, se adauga 8 linguri de zahar. Se adauga si nessul. Din restul zaharului se face caramel si se rastoarna peste prajitura. Se pune si ciocolata rasa.

Reteta de blat cu nuca

Cel mai bun blat cu nuca pe care l-am facut si gustat pana acum. Datorita galbenusurilor multe si a uleiurilor din nuca, are o textura deosebita de pandispan pufos.

Ingrediente:

10 galbenusuri

7 albusuri

10 linguri zahar pudra

10 linguri pline cu nuca macinata fin

2 linguri pesmet

2 linguri faina

un varf de cutit de sare

Mod de preparare

Se freaca galbenusurile cu zaharul, dupa care se incorporeaza, pe rand, nuca macinata, pesmetul, faina si sarea.

Albusurile se bat tare si li se adauga treptat compozitia de mai sus. Amestecati cu miscari usoare de sus in jos, ca sa nu se lase albusurile.

Se toarna compozitia intr-o tava de tort cu diametrul de 24 cm, tapetata cu hartie de copt.

Se coace aproximativ 40 de minutela foc mediu, in cuptorul preincalzit (cu 30 de min inainte la foc mic).

 

Rulada cu nuca

Este o reteta de cozonaci care se face de Craciun si de Pasti in Ardeal.
CANTITATI:
   – 600 gr. Faina

1 pachet de unt sau margarina

   – 2 oua intregi
– 1 galbenus
– 100 gr. zahar vanilat
– 1 praf de copt
– 1 varf de cutit sare
– drojdie cat o cutie de chibrituri
– 1/4 kg nuca macinata pentru fiecare cozonac (deci 1 kg nuca macinata)
– rom
– stafide
– coaja de la o lamaie
PREPARAREA

ALUATUL: Drojdia se amesteca cu putin zahar vanilat, o lingura de faina si o cescuta de cafea de lapte caldut. Amestecul se lasa sa dospeasca la loc cald cam 20 minute. Apoi, se ia faina, untul, ouale intregi + galbenusul, praful de copt, un varf de cutit de sare, 2-3 linguri de zahar pudra. Totul se amesteca bine, adaugand si aluatul. Se framanta pana cand aluatul e pufos si placut la mana (nici tare, nici moale). Coca astfel obtinuta se imparte in 4 parti egale.
Se pudreaza planseta cu faina, se ia fiecare bucata de aluat si se intinde cu facaletul, dandu-i o forma dreptunghiulara, cu o grosime de circa 1 cm (in aluat se poate pune si o mana de untura). In cuptor se pun 2 cozonaci apoi se intind ceilalti 2 cozonaci, nu se intind toti 4 deodata pentru ca stau prea mult in tava.

 UMPLUTURA: Nuca macinata se opareste cu un sirop din apa si zahar fiert dinainte, care se toarna fierbinte putin cate putin peste nuca si se amesteca cu o lingura pentru ca toata nuca sa se imbine uniform. Se rade coaja de la o lamaie, se pune un pumn de stafide sau mai mult (dupa gust), zahar vanilat (tot dupa gust) si cine vrea cateva picaturi de rom. Se amesteca si se lasa sa se raceasca (nu se fierbe!). Se gusta din nou si se potriveste de zahar. Se imparte in portii egale, ca sa ajunga la cele 4 bucati de aluat. Exact dupa aceiasi metoda se poate prepara si o umplutura de mac (el trebuie macinat cu rasnita de cafea).
Peste aluatul intins se intinde si nuca, cu ajutorul unui lat de cutit, pentru a forma un strat uniform. Apoi se ruleaza cu ambele maini de la capatul de sus al aluatului in jos. Infasurarea trebuie sa fie stransa.
COPTUL: Se pregatesc dinainte 4 forme speciale de Kek care se ung bine cu untura curata, apoi se apuca rulada cu ambele maini si se aseaza in tava. Deasupra se unge cu galbenus de ou si se lasa 20 de minute sa se odihneasca. Se baga cate 2 cozonaci la cuptor, la foc potrivit, lasandu-se aproximativ 40 de minute. Cand devin rumeni deasupra si incep sa se desprinda de marginea tavii, sunt copti. Se mai lasa putin in tava sa se raceasca (altfel se rup), apoi se scot, desprinzand marginile cu un cutit. Se pun pe un fund curat de lemn si se aseaza la loc ferit, aflat la temperatura camerei.

Cozonac cu nuca
Ingrediente:
800 g faina alba
2 galbenusuri + 1 ou intreg
40 g drojdie
300 ml lapte
60 ml ulei
150 g zahar
coaja rasa de lamaie
un varf cutit sare
170 g nuca macinata sau rahat cubulete
Preparare:
Se pregateste o maia din 2 linguri faina, cu drojdie, 2 lingurite zahar si 70 ml lapte, se lasa sa creasca 5 minute. Separat, se bat ouale cu zahar, coaja de lamaie si 4 linguri lapte. Intr-un vas mare se cerne faina, se toarna maiaua, se amesteca, apoi se incorporeaza ouale batute, se toarna lapte caldut si se framanta aluatul. In timp ce se framanta se toarna si uleiul, se face un aluat elastic, care se lasa sa creasca pentru 1 ½ ora, la temperatura camerei.

Aluatul obtinut se portioneaza in doua, se intind doua foi dreptunghiulare, de grosimea unui deget, se presara nuca, amestecata in prealabil cu zahar si scortisoara, iar foaia se ruleaza. Se procedeaza la fel si cu cealalta. Cozonacii se mai lasa 10 minute sa creasca, apoi se ung cu ou si se dau la cuptor.

Cozonac cu nuca

Ingrediente

– pentru aluat :
1 kg faina
500 ml lapte
250-300 gr zahar
6-8 oua (galbenusuri)
60 gr drojdie
100 ml ulei + 100 gr unt
1 esenta rom (30 ml)
1 esenta vanilie (30 ml)
1 lamaie (coaja rasa)
1 lingurita rasa de sare
– pentru umplutura :
5 albusuri
500 gr nuci macinate
300 gr zahar
2 linguri cacao
1 esenta rom
** scortisoara macinata
** coaja rasa de portocala
** stafide inmuiate in rom
** rahat

Reteta

Aluatul : Inainte de a prepara aluatul de cozonac, se cerne faina intr-un lighean si se lasa descoperita timp de 1-2 ore intr-o camera incalzita impreuna cu celelalte ingrediente.
Se prepara maiaua: drojdia se dizolva in putin lapte caldut si se amesteca cu faina, pana ce se obtine un amestec de consistenta unei smantani groase; se acopera si se lasa la dospit.
Se separa ouale. Galbenusurile se amesteca cu sare, apoi se freaca cu zaharul pana devin o crema spumoasa care si-a dublat volumul. Se adauga esentele, coaja de lamaie si 150 ml lapte cald. Se toarna in ligheanul cu faina si se amesteca putin. Maiaua dospita se toarna in lighean; se framanta 1/2 ora, aducand aluatul de pe margini spre mijloc. Daca aluatul este prea tare, se mai adauga putin lapte caldut. Cand aluatul devine elastic si incepe sa faca basici, se pune cate putin din amestecul de unt topit si ulei caldut. Se framanta in continuare pana ce se incorporeaza toata grasimea, apoi se bate (ca sa incorporeze aer) pana se desprinde de pe lighean si de pe mana. Cand se bate, se apuca de o margine, se ridica si se intinde de el in sus; se continua tot asa de jur imprejur. Daca incepe sa faca ,,ate⿴ atunci cand este intins si se desprinde de pe lighean si mana, aluatul este gata. Se acopera si se lasa la dospit la loc cald, ferit de curent.
Dupa ce a crescut, si-a dublat volumul, aluatul se imparte in doua bucati. Se pune o bucata pe planseta (masa) unsa sau presarata cu faina, se intinde o foaie groasa, se umple, se ruleaza si se aseaza in tava unsa. Se procedeaza la fel cu cea de-a doua bucata.
Cozonacii se lasa la loc cald sa creasca pana isi dubleaza volumul, se ung cu ou batut, se presara cu zahar si se dau la cuptor la foc mai tare 10 minute, apoi la foc potrivit. Timpul de coacere, aproximativ o ora. Daca se foloseste cuptorul de la aragaz, dupa 40 minute se intorc tavile cu cozonac pentru ca sa se coaca uniform.
Umlutura : Nucile macinate se amesteca cu zahar, cacao si rom. Albusurile se bat pana ce se formeaza o spuma tare si se adauga treptat in compozitia de nuca; se amesteca pana se obtina o pasta potrivit de consistenta.

Observatii :
– Aluatul de cozonac face parte din aluaturile moi cu oua si drojdie de bere care sunt cele mai crescute si cele mai pufoase aluaturi. Aluatul de gogosi, briose, etc. sunt de fapt variante ale aluatului de cozonac.
– Cozonacul se lucreaza numai la cald!
– Ingredientele si vasele de preparare trebuie tinute la temperatura camerei, sa nu fie reci!
– Lianti in aluatul de cozonac sunt ouale si laptele (apa, in variantele pentru alte prajituri).
– Aluatul creste in primul rand datorita drojdiei de bere. Se prepara maiaua: drojdia se dizolva in lapte caldut sau in apa, se amesteca cu putina faina (sa aiba consistenta unei smantani groase) si se lasa sa fermenteze (sa dospeasca) la cald, pana isi dubleaza volumul. Se amesteca apoi in aluatul care trebuie framantat indelung la cald, pentru a incorpora aer si a deveni elastic (prin framantare, glutenul din faina devine elastic).
– Gazul carbonic, datorat transformarii amidonului in zahar sub actiunea drojdiei, determina cresterea aluatului si este retinut in aluat de gluten.
– Temperatura optima de crestere a aluatului este de 40 C. La temperatura mai mare, aluatul se opareste. El trebuie lasat sa creasca langa o sursa de caldura nu pe sursa de caldura, departe de apa sau de fereastra.
– Cand a crescut destul (si-a dublat volumul), se unge mana cu ulei, se ia o bucata din el, se pune pe masa (planseta) unsa cu ulei sau presarata cu faina si se da forma dorita:
1) bucata de aluat se imparte in 3 parti; se intinde pe rand fiecare parte, se umple si se ruleaza dupa care se impletesc; se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma de copt unsa cu ulei (de preferat unt, pentru ca prajitura coapta sa fie mai aromata);
2) bucata de aluat se imparte in 2 parti; fiecare parte se intinde, se umple si se ruleaza; cele doua suluri se impletesc, se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma unsa.
3) bucata de aluat se intinde intr-o foaie groasa de lungimea formei in care va fi copt, se pune umplutura in strat potrivit, se ruleaza, se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma unsa sau tapetata cu hartie de copt.
– Volumul cozonacului nu trebuie sa fie mai mare de 3/4 din volumul formei de copt (tava de cozonac).
– Dupa ce s-a pus in forma, se lasa sa creasca, apoi se unge cu ou batut, se presara cu zahar tos (jumatati de nuci, stafide) si se da la cuptor.
– Timpul de coacere este de 50-60 minute, dupa marimea prajiturii.
– In timpul coacerii se recomanda ca focul sa fie mare in primele 10 minute, apoi potrivit. Un foc prea slab nu permite coagularea proteinelor inainte ca gazul carbonic sa iasa din aluat, asa incat aluatul se umfla intai, apoi se prabuseste. Un foc prea puternic determina o coagulare rapida, formarea unei cruste, care incorseteaza aluatul, impiedicandu-l sa se umfle.
– Cozonacul este gata cand se desprinde de pe forma. Se scoate din cuptor si se lasa 10 minute sa se racoreasca in forma, apoi se scoate, se aseaza pe un platou (se pudreaza cu zahar vanilat) si se lasa sa se raceasca, dar nu la loc rece si nici in curent.

Nussbrot

Ingrediente
3 oua,

1/4 kg zahar,

150 gr. faina,

150 gr. nuci taiate,

coaja de lamaie

Preparare
Se bat 3 oua integi cu 1/4 kg de zahar. Se adauga 150 gr. de faina, 150 gr. de nuci taiate marunt cu cutitul si putina coaja rasa de lamaie sau de portocala. Se unge cu unt tava, se presara faina, se toarna compozitia intr-un strat subtire. Se coace la cuptor la foc potrivit.

Foi de napolitana cu crema de nuca si zahar ars

Ingrediente:

3 de foi napolitana,

 2 pahare cu zahar,

2 pahare cu nuca,

2 oua,

125 gr unt

Mod de preparare: Intr-un vas se topeste zaharul pana se caramelizeaza. Se adauga untul taiat cubulete. Se amesteca pana se topeste untul, cu mare grija sa nu stropeasca. Se pune nuca taiata marunt sau data prin masina, se adauga ouale batute si se amesteca foarte bine si repede. Crema astfel obtinuta se se intinde calda intre foile de napolitana. Se preseaza usor, se pune o greutate si se lasa sa se raceasca. Se taie cand s-a racit.

Prajitura cu nuca si cafea
Blat:
6 albusuri se bat cu 150 g zahar pudra, se adauga 6 galbenusuri frecate putin, un praf de copt stins cu zeama de lamaie, un zahar vanilinat, 140 g nuca macinata, 2 linguri faina, se pune la copt inn tava.
Crema:
200 g unt sau margarina se freaca cu 150 g zahar pudra, un zahar vanilinat, 2 galbenusuri, 2 linguri cafea ness pudra, 70 g nuca taiata si prajita putin ( dupa ce se raceste nuca se adauga in crema).
Glazura: la glazura eu pun grema ganache de ciocolata e mai simplu si mai delicioasa (200g ciocolata+ 200ml frisca lichida)
In top razi ciocolata.

Cornulete cu nuca

Ingrediente:
1 pachet margarina, 1 cana nuci macinate, faina cu praf de copt, sare, zahar pudra.
Daca folosim faina obisnuita, trebuie sa adaugam 1 praf de copt stins cu o lingura cu zeama de lamaie.

Mod de preparare

1 ) Amestecam margarina cu nucile (este bine sa fie putin prajite inainte sa le macinam), punem un varf de sare si adaugam treptat faina cernuta, pana obtinem un aluat tare si omogen.
2 ) Intindem o foaie nu prea groasa, pe care o taiem in patrate cu latura de circa 5 cm, pe care le rulam, pentru a forma cornuletele.
3 ) Asezam cornuletele intr-o tava unsa si tapetata cu faina, sau cu hartie pentru copt.
4 ) Le coacem la un foc potrivit.
5 ) Dupa ce s-au copt, fierbinti trebuie sa le tavalim in zahar pudra.

Prajitura cu nuca

Ingrediente

12 linguri ulei

14 linguri zahar

14 linguri apa

18 linguri faina

1 cana nuca macinata

3 linguri cacao

2 lingurite praf de copt

1 plic zahar vanilat

Mod de preparare

Frecati intr-un vas zaharul si uleiul si adaugati treptat apa pana se amesteca bine.

Apoi, adaugati faina, praf de copt, zahar vanilat si dupa ce le-ati amestecat bine turnati si nuca.

Ungeti o tava si presarati un strat de faina sau puneti hartie si turnati jumatate de compozitie.

Apoi turnati restul de compozitie dupa ce ati adaugat cacao in aceasta.

Coaceti compozitia la foc mediu pana ce capata o culoare aurie.

Dupa ce aceasta s-a copt, lasati-o in tava pana se raceste apoi scoateti-o si presarati-o cu zahar pudra.

Cornete cu nucă

Ingrediente

3 ouă mari,

120 g zahăr,

50 g unt,

40 g făină,

120 g nuci măcinate,

15 ml rom.

Mod de preparare

Albuşurile se bat spumă, cu un tel mic sau cu furculiţa, se adaugă zahărul tos şi romul şi se bat în continuare, pînă cînd se întăresc din nou; se pun toate gălbenuşurile, untul topit (dar rece), se bat de 4—5 ori, apoi se adaugă făina, împreună cu nucile măcinate, amestecînd uşor, prin răsturnare, pînă cînd se omogenizează compoziţia.

Se ia numai din marginea compoziţiei cîte o linguriţă cu vîrf care, apoi, se întinde sub formă de rondea (cu dosul linguriţei), cît se poate de subţire, pe tava tapetată cu margarină solidă şi făină. Compoziţia avînd nucă, rondelele vor fi mai groase decît precedentele (cca 3 mm). Se coc, pînă cînd se usucă bine deasupra şi se rumenesc pe margini de 1/2 cm (cca 10 minute), la foc mijlociu.

Se trage apoi tava la uşa cuptorului, fără să se scoată afară; rondelele se răstoarnă pe rînd, cu cuţitul, pe partea inversă şi se rulează, neapărat, pe o formă de con (din carbon sau din tablă). Acestea, fiind mai groase, nu se întăresc imediat, de aceea trebuie să se lase pe formă, pînă cînd se întăresc bine, altfel se vor lăsa şi se vor deforma. Din acest motiv, sînt necesare 3—4 forme de con pe care se rulează foile coapte; rezultă cca 20 cornete. Se glasează la vîrf cu „Glazură de cacao” şi se umplu, la fel, ca şi precedentele.

Tort cu nuca

Blat:
4 oua
1 cana zahar ( 250 gr)
10 linguri apa
160 gr nuca macinata
140 gr faina
20 gr cacao
1 praf de copt
Se freaca galbenusurile cu zaharul si se adauga din 4 in 4 minute o lingura de apa amestecand incontinuu pana obtinem o crema.
Separat se amesteca faina , nuca macinata, cacao, praful de copt si se pun putin cate putin in amestecul de galbenusuri. Dupa aceea se adauga albusurile batute spuma fara zahar.
Se toarna compozitia intr-o forma de tort ( 26 cm) si se coace in cuptorul preincalzit 25 de minute. Pentru mai multa siguranta faceti testul cu scobitoarea.
Crema:
200 gr nuca macinata
100 ml lapte
1 lingura zahar
400 ml frisca
10 gr gelatina ( eu am pus doar 8 gr, crema nu a iesit asa de tare)
Se pune laptele la foc cu zaharul , separat se dizolva gelatina in putina apa rece. Se adauga la laptele fierbinte apoi se pune nuca. Se lasa sa se raceasca si se amesteca cu 400 ml frisca batuta.
Blatul se taia in doua, se insiropeaza cu esenta de rom si se umple cu crema.
Se lasa cateva ore la rece si apoi se orneaza cu ciocolata si nuci. Eu am topit 100 gr ciocolata pe care am turnat-o deasupra iar pe margini l-am uns cu miere si apoi am pus nuca macinata.

Chec cu nuca

Ingrediente

1 cana faina

5 oua

1 cana zahar

5 linguri ulei

1 tableta ciocolata simpla

100 g nuci

rahat

stafide

esenta de vanilie

coaja rasa de portocala

Mod de preparare

Frecati intr-un vas galbenusurile cu zaharul subtiind continutul cu o lingura de apa calda.

Adaugati uleiul si ciocolata taiata marunt, nucile trase prin masina de tocat, rahatul si stafidele si esenta de vanilie.

La sfarsit radeti coaja de la o portocala si amestecati bine.

Bateti intr-un alt castron albusurile spume si amestecati apoi cu amestecul de galbenusuri.

Inglobati faina si puneti compozitia intr-o tava de cozonac unsa cu ulei si tapetata cu faina.

Pune la cuptor timp de aproximativ 50 de minute.

Prajitura egipteana cu nuca si caramel
Ingrediente:
9 albusuri
12-13 linguri zahar
3 linguri faina
120 g nuca prajita si sfaramata
130 g nuca macinata
1 budinca de vanilie cu gust de migdale
50 g unt
2 galbenusuri
500 ml lapte
500 ml frisca
150 g zahar
1 zahar vanilat
1 praf de copt (facultativ)
Mod de preparare

Se incalzeste cuptorul in timp ce vom face 3 foi , fiecare din :
3 albusuri batute spuma apoi amestecate cu 3 linguri zahar si batute din nou pina se intaresc albusurile. 1 lingura faina se amesteca cu 40 g nuca macinata si se adauga incet la albusurile batute spuma.Se poate pune si putin praf de copt.
Intr-o tava mica, poate fi si rotunda in forma de tort, se pune foaie de copt si se unge cu putin unt apoi se intinde compozitia facuta, se da la cuptor aproximativ 30 minute, la foc mic pina se inchide putin la culoare.
La fel se procedeaza si cu celelalte doua foi.
Intre timp caramelizam 150 g zahar, la foc mic, sa nu se amareasca…Intr-o farfurie unsa cu unt rasturnam zaharul caramel si il lasam sa se raceasca.
Preparam budinca dupa instructiunile de pe plic cu 3-4 linguri zahar si 500 ml lapte). O lasam sa se raceasca si apoi ii adaugam un zahar vanilat si 2 galbenusuri.
Zaharul caramel racit il luam de pe farfurie si il macinam. Batem bine 300 g frisca, adaugam caramelul macinat si nuca prajita si sfaramata mai maricica.
Se monteaza astfel :
– o foaie, crema de vanilie, crema de frisca, alta foaie, crema de vanilie, crema de frisca si cu ultimele procedam la fel.
Se orneaza cu frisca ramasa sau fiecare dupa inspiratia ce o are .

Baigli cu nuca si mac

Ingrediente:
– 1 kg de faina
– o cana (250 ml de lapte caldut) + 100 ml de lapte pt nuca
– o cana de untura
– 200 gr de zahar pt aluat + 250 gr de zahat pt nuca
– 800 gr de nuca macinata
– 5 oua
– coaja de lamaie
– 2 esente de vanilie
– 2 esente de rom
– 25 gr drojdie proaspata
– 2 galbenusuri pt uns rulada
Mod de preparare

Amestecam faina cu ouale, 100 gr zahar si untura. Separat, in 250 ml de lapte caldut, punem drojdia si 100 gr zahar, amestecam bine si o turnam peste faina. Framantam un aluat elastic, care se desprinde usor de pe peretii vasului. Nu se lasa la dospit, ci se imparte in 5 parti egale. Din fiecare mingiuta de aluat se intinde o foaie de circa 20 cm lungime.
Separat, preparam nuca: amestecam 100ml de lapte cu 250 ml de zahar si esenta de rom, apoi le punem pe foc si cand sunt caldute si zaharul aproape topit, punem si nuca, amestecam bine. Cu aceasta compozitie de nuca ungem foile intinse, lasand cca 1 cm de margine. Rulam apoi foile, presand bine, astfel incat sa nu ramana bule de aer. Le inchidem bine la capete, le ungem cu cele 2 galbenusuri (cu ajutorul unei pensule) si le coacem in cuptorul incins la foc mediu initial, apoi, dupa ce se rumeneste putin, la foc mic. Timpul total de coacere difera de la cuptor la cuptor si de la gusturi la gusturi (in functie de cat il doriti de rumenit).

P.S. Baigli cu mac se face fix la fel 🙂

Karythopita, sau tradiţionalul cozonac („chec”) grecesc din nucă.

Care este secretul acestei reţete? Acesta stă în combinaţia inedită de ierburi şi esenţe aromate dulci şi picante, ce conferă un gust unic. Acest cozonac este simplu de preparat acasă şi mai jos va prezentăm reţetă tradiţională grecească.
Ingrediente:

Pentru sirop:

4 căni de apă
2 2/3 căni de zahăr tos
5-6 cuişoare întregi
1 băţ de scorţişoară
2 bucăţi de coajă de lămâie

Pentru cozonac:

10 ouă, albuşul se separă de gălbenuş
10 linguri de zahăr tos
1 lingură de scorţişoară măcinată
¼ lingură de cuişoare măcinate
1 linguriţă de praf de copt
1 linguriţă de bicarbonate de sodiu
Coajă de portocală rasă
4 linguri de făină cu bicarbonat de sodiu şi sare
2 linguri de brandy sau rom
6 linguri de pesmet prăjit
10 linguri de nuci tocate
1 lingură de apă
Puţină sare
Unt pentru tapetat tava

Pentru toppinguri:

Scorţişoară măcinată
Nuci pisate

Mod de preparare:

Încălziţi cuptorul în prealabil la 170 grade Celsius.
Pentru a prepara aluatul, bateţi într-un castron gălbenuşurile, scorţişoara, zahărul şi cuişoarele măcinate până la omogenizare. Într-un castron separat, amestecaţi praful de copt cu bicarbonatul şi cu făina şi combinaţi-le apoi cu amestecul anterior. Adăugaţi şi coaja de portocală, brandy, nucile şi pesmetul, apoi la final albuşul, pe care este recomandat să îl bateţi în prealabil.

Ungeţi o tavă de 30 x 22 x 6 cm cu unt, apot turnaţi aluatul în ea. Lăsaţi la cuptor timp de 40 de minute până este făcut. Încercaţi-l cu o scobitoare. Dacă scobitoarea este uscată şi curată atunci este gata.

Pentru a prepara siropul adăugaţi toate ingredientele într-o tigaie şi lăsaţi-le să ajungă la punctul de fierbere amestecând incontinuu. Este important ca zahărul să fie complet topic pentru a se carameliza uniform ulterior. O dată ce s-a topit zahărul lăsaţi totul să fiarbă timp de 10 minute, apoi luaţi tigaia de pe foc şi lăsaţi-o să se răcească.

Turnaţi siropul cu o lingură pe partea superioară a cozonacului. Presăraţi pe deasupra scorţişoară şi nuci prăjite si zahăr pudră, după preferinţe.
Se poate servi cu îngheţată de vanilie sau fistic alături.

Cornulete cu nuca

Ingrediente:

3oo gr faina,

200 gr unt sau margarina,

100 gr zahar tos,

2 oua,

2 linguri de nuci macinate,

 zahar vanilat si

1/2 pachet praf de copt

Mod de preparare: Se mixeaza spuma untul cu zaharul, zaharul vanilat si ouale, se adauga faina amestecata in prealabil cu nuca macinata si praful de copt. Se framanta bine, daca este nevoie se mai adauga faina, rezultand un aluat omogen. Se formeaza cornutele mici care se coc in tava tapetata cu hartie de copt, in cuptor preancalzit la temperatura mica.

Cand cornuletele s-au copt se tavalesc prin zahar pudra vanilat.

Prajitura de ciocolata cu nuca

Ingrediente:

– 2 ciocolate cu lapte
– 6 ouă
– un pachet de unt
– 200 gr de nucă pisată
– 30 gr de cacao
– 200 gr zahăr pudră
– 100 gr zahăr tos

Mod de preparare

– separăm albuşurile de gălbenuşuri
– batem albuşurile spumă, adăugând zahărul pudră. Ne oprim din mixat atunci când avem o compoziţie “ţeapănă”. Adăugăm treptat nuca pisată, amestecând de jos în sus cu o lingură de lemn . Încorporăm , iar apoi întindem jumătate din compoziţie într-o tavă tapetată cu foaie de copt . Lăsăm la cuptor aproximativ 25 de minute, până când se coace.
– după ce am băgat prima foaie la cuptor, ne ocupăm de cremă. Adică punem gălbenuşurile şi zahărul tos pe foc redus, pe pat de apă . Adăugăm cacao  şi amestecăm în continuu, în acelaşi sens, până când zahărul se topeşte complet . Punem la răcit.
– scoatem prima foaie de la cuptor  şi repetăm procedeul cu cealaltă jumătate de compoziţie formată din spumă de albuşuri şi nucă măcinată.
– „intrăm” cu mixerul în unt , iar apoi adăugăm treptat crema de cacao răcită , mixând în continuu. Întindem crema obţinută peste prima foaie  şi acoperim cu a doua foaie.
– topim ciocolatele pe pat de apă , amestecând în continuu, în acelaşi sens
– întindem ciocolata topită peste a doua foaie . După ce se răceşte, băgăm la frigider, unde lăsăm măcar nouă ore.

Prajitura cu nuca si cafea

Ingrediente:

Pentru blat:

6 oua

1 plic de vanilie

150 g zahar praf

150 g nuca prajita si macinata

35 g faina

1 praf de copt

1-2 linguri de zeama de lamaie

Pentru crema:

250 g unt

200 g zahar praf

3 plicuri de cafea nes

2 galbenusuri

75 g nuca prajita si macinata sau taiata in bucati mici

Pentru glazura:

ganache de ciocolata si jumatati de nuci

Preparare:

Se prajesc nucile in cuptor (10-15 min la 185º) si se macina. Se lasa cateva intregi pentru decorat.

Se separa albusurile si se bat cu zaharul praf si cu cel vanilat. Se incorporeaza galbenusurile, praful de copt stins in zeama de lamaie si pe urma faina putin cate putin. La urma se adauga nuca macinata. Se toarna compozitia intr-o tava in care s-a pus hartie vegetala si se da la cuptor, 20-30 min la 185º (sa treaca testul scobitorii).

Se scoate si se lasa sa se raceasca.

Se prepara crema: se amesteca untul cu zaharul praf, se adauga cafeaua si galbenusurile si pe urma nucile macinate sau zdrobite.

Se intinde peste blatul rece, se acopera cu ganache de ciocolata si se decoreaza cu jumatati de nuci.

Se pune la frigider pana se intareste.

Tort cu nuca

Blat
8 oua
8 lg zahar
4 lg apa
6 lg faina
2 lg cacao
4 lg nuca macinata
esenta de rom
Crema 1
2 galbenusuri
100gr zahar
125 gr baranza mascarpone
100 gr nuca prajita macinata
200 ml frisca
2 lg ness
1/2 plic gelatina
Crema 2
2 galbenusuri
100gr zahar
125 gr mascarpone
100 gr ciocolata alba
200 ml frisca
1/2 plic gelatina
esenta vanilie
Glazura
2 ciocolate albe
2 ciocolate negre
50 gr unt
150 ml frisca
Sirop
200 gr zahar
350 ml apa
esenta de rom
Decor
miez de nuca glasat in zahar ars
ciocolata rasa
Mod de preparare
Blat
Se separa albusurile de galbenusuri,albusurile se bat spuna cu 5 lg de zahar iar galbenusurile cu restul de zahar si esenta de rom.Se amesteca lejer cele doua compozitii se adauga apa ,nuca macinata si se incorporeaza usor.La final se adauga si faina amestecata cu cacao.Compozitia se toarna intr-o forma de tort tapetata cu hartie de copt si se coace la foc potrivit.
Crema 1
Galbenusurile si zaharul se amesteca bine si se fierb pe baie de apa pana se spumeaza .Adaugam gelatina hidratata in 50 ml apa ,cele doua linguri de ness si amestecam pana ce se dizolva complet .Se da la rece .Branza mascarpone de amesteca cu ,compozitia fiarta si racita se adauga peste frisca batuta spuma tot atunci adaugam si nuca macinata .
Crema 2
Galbenusurile impreuna cu zaharul se fierb pe baie de apa pana se spumeaza .Adaugam gelatina hidratata in 50 ml apa si amestecam pana ce se dizolva complet si se da la rece .Branza mascarpone se amesteca cu esenta de vanilie sicompozitia fiarta si racita se adauga peste frisca batuta spuma tot atunci adaugam si ciocolata maruntita.
Glazura
Ciocolata ,frisca si untul se amesteca la foc mic pana se formeaza o compozitie omogena.
Asamblare
Blatul de tort racit se taie in 3 foi.In forma in care am copt blatul asezam prima foaie o insiropam cu siropul fiert si racit aromatizat cu rom punem crema 1 asezam si ce-a de-a doua foaie o insiropam si pe aceasta dupa care turnam crema doi.Punem si ce-a de-a treia foaie de blat o insiropam si dam tortul la rece pentru cateva ore.Se rastoarna pe un platou si se glaseaza cu glazura de ciocolata.
Decoram pe margini cu miez de nuca glazurat cu zahar ars si ciocolata rasa .

Placinta cu mere, nuca si scortisoara

Ce îţi trebuie pentru o tavă
– 2 kg de mere
– un pachet de foi de plăcintă
– 200 gr de zahăr brun
– 150 gr nucă măcinată
– o lingurită de scortisoară
– 200 gr de unt

Plan de lucru:
– să curătă merele si se dau prin răzătoare. Se pun într-o cratită, unde se adaugă zahărul si scortisoara – se pun pe foc si se călesc până se topeste zahărul.
– topim untul. Împărtim foile în trei. Ungem cu unt fiecare foaie din prima treime, apoi adăugăm jumătate din compozitia de mere.  Presărăm nucă
– peste, punem a doua treime de foi. Repetăm operatiunea ungerii cu unt
– întindem restul compozitiei de mere si acoperim cu ultima treime de foi, unsă si ea cu unt
– băgăm la cuptor până se rumeneste, iar apoi presărăm zahăr pudră

Ruladă cu gem şi nucă

Ingrediente

200 g nuca macinata

5 oua

5 linguri zahar

5 linguri faina

o lingurita esenta de vanilie

Modul de preparare
Pentru a pregati foaia de rulada incepem prin a separa albusurile de galbenusuri. Punem albusurile intr-un vas, le amestecam cu o lingura de zahar si le batem pana cand se intaresc.

Intr-un alt vas punem cele cinci galbenusuri, adaugam esenta de vanilie si restul de zahar (adica patru linguri), apoi le amestecam bine pana cand se topeste tot zaharul din compozitie.

Turnam amestecul de galbenusuri peste albusurile batute si le incorporam cu grija, amestecand usor de jos in sus pentru a ramane albusul batut cat mai pufos si implicit pentru a obtine o foaie de rulada cat mai pufoasa.

Dupa ce s-au amestecat cele doua compozitii, adaugam faina in ploaie si amestecam pana cand eliminam toate cocoloasele. Pentru coacerea foii de rulada cu gem eu am folosit tava cuptorului.

Tapetam cu hartie de copt sau cu grasime tava si turnam in tava aluatul foii de rulada. Intindem uniform aluatul de rulada in tava si il introducem in cuptorul incins pentru aproximativ un sfert de ora (250 grade C).

Cand foaia de rulada este gata, o rasturnam pe o hartie de copt unsa cu ulei sau pe un prosop umed imediat ce am scos-o din cuptor. Este foarte important sa rulam foaia de rulada cat timp este calda pentru a evita ruperea acesteia.

Pe toata suprafata foii de rulada intindem gemul si apoi o rulam. Pastram cateva minute rulada cu gem infasurata in hartia de copt pentru a se lipi bine. La sfarsit, ungem rulada cu gem (cam o lingura) si o tapetam cu nuca macinata. Eu am umplut rulada cu gem de gutui, dar se poate folosi orice fel de gem.

 

Foi de napolitan umplute cu nuca

Aven nevoie de:
-2 foi de napolitane
Crema:
-200gr nuca
-100 gr zahar
-4 galbenusuri
-250 gr unt
Caramel:
-200gr zahar
Cum procedam:
Strivim nuca cu suciotarea sau macinam doar o parte si o parte o rupem bucatele.Se topeste untul in cratita,la bain marie apoi se adauga zaharul si urmeaza galbenusele. Se amesteca totul bine pana se ingroasa.Se adauga nuca si lasam deoaprte. Topim 200 g zahra in alta oala si turnam peste compozitia cu nuca, amestecand bine. Ea se va ingrosa treptat. Asa fierbine o punem pe o foaie de napolitan apoi peste punem repede ce-a de-a doua foaie de napolitan si PRESAM BINE.
Putem pune ceva greutate peste, punem o tava si peste punem ceva greu: un borcan cu ceva sau vedeti voi!

 

Prajiturele cu nuca

Ingrediente
(masurati cantitatile cu o cana de 250 ml)
– o cana + 2 linguri pline cu faina
– o cana de ulei
– o cana de zahar
– 5 oua intregi
– 1/2 lingurita de sare
– un plic de zahar vanilinat
– o cana de nuca tocata nu foarte marunt
Mod de preparare.

 Intr-un bol batem bine cu mixerul ouale intregi + zaharul + zaharul vanilinat + sarea pana ce compozitia creste in volum si se face ca o smantana groasa. Adaugam treptat uleiul, mixam bine, apoi incorporam faina, lingura cu lingura, amestecand de jos in sus cu furculita. Turnam compozitia in tava unsa cu unt si tapetata cu hartie de copt si repartizam deasupra bucatile de nuca.
Introducem tava in cuptorul preincalzit si lasam prajitura sa se coaca la foc moderat ~35-40 minute, pana trece testul scobitorii (introducem o scobitoare in prajitura, iar daca scobitoarea iese curata, atunci prajitura e coapta).

 

Prajitura cu nuca si gem

Ingrediente

– 200 g unt
– 250 g zahar praf, eu am pus tos 180 g
– 1 ou+ 1 pentru uns deasupra
– 1-2 linguri smantana
– coaja rasa si zeama de la o lamaie
– 400 g faina, eu am pus 100 g de faina integrala
– 1 praf de copt
– putina sare
– 2-3 linguri gem de caise, eu am pus de visine un borcan mic intreg
pt. umplutura
– 4 oua
– 200 g zahar praf, eu tot tos
– 200 g nuca macinata, eu am pus 350 g
– 1 pliculet zahar vanilat
– putina sare
Modul de preparare
Pentru blat se amesteca untul cu zaharul, cu oul, smantana, coaja rasa si zeama de lamaie, apoi cu faina amogenizata cu praful de copt. Se formeza o bila si se pune pentru 30 min. la frigider. Apoi se scoate si iau 3/4 din aluat si se intind in tava unsa si tapetata. Restul de aluat se mai lasa la frigider, pana se pune si umplutura. Peste aluatul din tava se intinde gemul. Pentru umplutura se bat albusurile cu sarea spuma tare. Galbenusurile se bat cu zaharul si vanilia, apoi se adauga nuca macinata si ultimele albusurile batute. Dupa gust se mai adauga, sau nu, zahar. Se intinde umplutura peste stratul de gem, iar din restul de aluat se fac gratii, peste umplutura. Se ung gratiile cu galbenus batut si se baga la cuptor, pana se aureste.

Fursecuri cu nuca

Ingrediente

300g zahar ,

3 oua,

150g unt,

100 g nuca macinata,

1 plic vanilie,

1 praf de copt,

350g faina.

Modul de preparare
Se freaca spuma ouale cu zaharul,se adauga vanilia,untul ,nuca si faina impreuna cu praful de copt.Se framanta si se lasa 1/2 de ora la rece.

Se intinde o foaie de 2-3 mm si se decupeaza diferite forme.

Prajitura cu foi,mere si crema de nuca

Ingrediente:

2 oua

150 gr zahar

3 cani pline de faina(circa 500 gr)

1 pachet margarina(eu am folosit unt)

5 linguri smantana sau iaurt

1 lingurita amoniac

Pentru “crema1”:
1 si 1/2 kg mere

5 linguri zahar

1 lingura scortisoara

Pentru crema2:
un castron nuca macinata

4-5 linguri lapte fierbinte

150 gr margarina pt prajituri

150 gr zahar pudra

coaja rasa de lamaie

1 plic zahar vanilat

1/2 sticluta esenta de migdale

Mod de preparare:

pt foi:
Amesteci faina cu margarina,ouale,zaharul,smantana si amoniacul,
framanti aluatul,
il intinzi in 3 bucati din care intinzi 3 foi cat o tava obisnuita de aragaz(34/35 cm).
Le coci pe dosul tavii unse cu margarina si tapetat cu faina,cate 10-15 min fiecare.Cat se racesc prgatesti crmele.
Cum procedezi pt crema1:
Cureti merele,le dai pe razatoarea mare,le storci,apoi le calesti cu zahar si scortisoara timp de 15-20 min.
Cum procedezi pt crema2:
Freci spuma margarina cu zaharul pudra.
Separat,amesteci bine nuca macinata cu laptele fierbinte,zaharul vanilat,esenta si coaja de lamaie,
apoi adaugi in aceasta comozitie margarina.
Cum asamblezi prajitura:
Intr-o tava asezi o foaie,apoi merele calite,alta foaie,crema de nuci si ultima foaie.Lasi prajitura pana a doua zi acoperita cu un fund de lemn pe care ai pus o greutate,apoi cand s-a fragezit ,o tai romburi sau patrate si o pudrezi cu un amestec da zahar si scortisoara sau presari doar nuca macinata sau scortisoara pentru ca prajitura este destul de dulce.

Cozonac pufos, cu nuci

Ingrediente:

1 kg faina

50 g drojdie

400 g  zahar

500 ml lapte

100 ml ulei

6 oua

coaja de la o lamaie

1 l-ta rom

3-4 buc de rahat

2 lg cacao

nuca macinata

vanilie

1 praf de sare

Mod de preparare:

Se cerne faina de 2-3 ori.

Preparam maiaua din drojdie+ 2 lg faina+ 50 ml lapte.

Se dizolva zaharul ( 350 g)si vanilia in restul de  lapte, caldut.

Galbenusurile se freaca cu sare, coaja de lamaie.

Adaugam peste faina, maiaua, laptele, galbenusurile, treptat..framantand continuu..la sfarsit, adaugam uleiul..si mai framantam cca 5 minute. Lasam la dospit, 1 h.

Intre timp, amestecam nuca cu albusurile  batute spuma,  cu 50 g zahar ,  2 lg cacao si romul.

Se portioneaza aluatul in 3 parti egale.

Intindem foaia de aluat, adaugam deasupra umplutura de nuca si rahat, rulam , stropim cu apa si presaram zahar…si punem in tava.Mai lasam la dospit cca 30 minute, dupa care dam la copt, 45 minute, la foc potrivit.

Prajitura cu nuca si crema de ness

Blat
6 oua,

6 linguri zahar,

6 linguri faina,

cacao,

un plic praf de copt
se bat albusurile spuma ,se adauga treptat zaharul si se mixeaza pana se topeste, se pun si galbenusurile, apoi faina, cacaua si praful de copt. se coace si cand s-a racit se taie in doua pe orizontala si se insiropeaza
Blat de bezea
6 albusuri,

6 linguri zahar,

6 liguri nuca macinata,

2 linguri faina
albusurile se bat spuma cu zaharul si se adauga nuca si faina. se coace la foc potrivit
Crema
4 galbenusuri,

200g zahar,

3 plicuri de ness,

un plic zahar vanilat,

un pachet de unt
se freaca galbenusurile cu zaharul si vanilia pana se topeste, se pune nessul apoi untul.se mixeaza bine pana devine o crema spumoasa
SIROP
200ml apa,

4 linguri zahar,

esenta rom
se fierb toate si se lasa la racit
GLAZURA
100g ciocolata ,

50g unt,

2 linguri apa
se pun toate pe foc pana se topeste ciocolata
ASAMBLARE
Blatul se unge cu 1/2 din crema, se pune blatul de bezea,apoi restul de crema si celalalt blat. deasupra punem glazura calduta.

Tort cu crema caramel si nuca

Blat I:
8 oua,

8 linguri zahar,

8 linguri faina,

cacao,

un plic praf de copt
se bat albusurile spuma ,se adauga treptat zaharul si se mixeaza pana se topeste, se pun si galbenusurile, apoi faina, cacaua si praful de copt. se coace si cand s-a racit se taie in doua pe orizontala si se insiropeaza.
Blat II :
6 albusuri,

6 linguri zahar,

6 liguri nuca macinata,

2 linguri faina
albusurile se bat spuma cu zaharul si se adauga nuca si faina. se coace la foc potrivit
Crema:
300g zahar,

500ml lapte,

5 galbenusuri,

4 linguri de faina,

 un pachet de unt,

100g nuca
zaharul se caramelizeaza pe foc, se stinge cu 250ml lapte cald, se lasa la foc mic pana se dizolva tot zaharul.
separat galbenusurile se freaca cu faina, se pune laptele ramas si se toarna usor in siropul de zaharul ars, amestecand incontinuu sa nu se formeze cocoloase. Se lasa pe foc mic pana se formeaza o crema groasa si da la racit. Cand e rece se mixeaza bine cu untul, se adauga si nuca.

Tarta cu dovleac si nuca

Ingrediente
– 300 gr biscuiti populari
– 10 linguri de zahar
– 2 pliculete zahar vanilat
– 1 varf de cutit de praf de scortisoara
– 100 gr unt
– 1 pahar de lapte
– 300 nuci
– 500 gr dovleac (ras)

Mod de preparare
– pentru aluat facem asa : maruntim cat mai bine biscuitii (eu am folosit robotul) si nucile (in prealabil am avut deosebita placere sa le si sparg si sa le curat…ca le culesesem frumusel dintr-un nuc :D). Amestecam biscuitii cu 4 linguri de zahar, 50 gr de unt, paharul de lapte caldutz.Facem o pasta de biscuiti din acest aluat si il punem in forma de tarta ca mai jos:
pentru compozitie : radem dovleacul(eu il cumparasem ras), l-am dat si prin blender ca sa iasa ca o pasta (asta e optional), il amestecam cu nucile maruntite, cu 6 linguri de zahar, zaharul vanilat si scortisoara, si inca 50 gr de unt.
– Punem peste aluatul de biscuiti aceasta compozitie:
oranam cu nuci (eu nu am mai avut destule pt partea asta asa ca nu arata extraordinar)
– punem totul la cuptor pentru 40-50 de minute, pana se coace bine dovleacul 😉
– Se serveste rece!

Prajitura cu ciocolata alba si nuca

Ingrediente:
– 75 g. unt
– 200 g. zahar
– 2 oua mari
– o jumatate de lingurita esenta de vanilie
– 2 linguri lapte
– 125 g. faina
– 1 lingura faina
– 1 lingurita praf de copt
– 1 varf cutit de sare
– 75 g. miez de nuca, tocat grosier
– 125 g. ciocolata alba tocata grosier
– 1 lingura zahar pudra, pentru ornat
Mod de preparare:
Porniti cuptorul cu 10 minute inainte de a coace. Tapetati cu hartie o forma de copt de cca. 26/26 cm.
Topiti untul impreuna cu zaharul; cand zaharul incepe sa se dizolve, luati vasul de pe foc si lasati compozitia sa se raceasca.
Bateti ouale impreuna cu esenta de vanilie si cu laptele; incorporati untul topit, apoi cerneti cele 125 g. de faina, praful de copt si sarea. Amestecati usor de cateva ori.
Dati prin faina (1 lingura) nucile si ciocolata tocata, apoi adaugati-le in compozitia cu ou si lapte. Amestecati.
Puneti aluatul in tava de copt si coaceti la mijlocul cuptorului timp de cca. 30 de minute (la 180 grade C)
Lasati prajitura sa se raceasca in tava.
Cand s-a racit complet, scoateti-o din tava, indepartati hartia, pudrati si taiati prajitura.

Prăjitură cu napolitană, rahat şi nucă

Ingrediente:
2 foi de napolitană
Pentru pandişpanul alb
7 albuşuri
1 cană zahăr
1 cană de rahat tăiat cubuleţe
1 cană de nuci tăiate bucăţi mici
1 cană făină
1 praf de copt
1 esenţă de vanilie
Pentru cremă
7 gălbenuşuri
1 cană zahăr
1 lingură făină
1 pachet de margarină
1 esenţă de rom
3 linguri cacao
Mod de preparare:
1. Mai întâi pandişpanul alb. Se bat albuşurile spumă tare cu un praf de sare, se adaugă zahărul şi se bate până se topeste. Se adaugă esenţa de vanilie, rahatul, nucile şi făina cernută cu praful de copt. Se amestecă uşor cu o lingură de lemn, de jos în sus.
2. Se aşeză o hârtie de copt în tavă, se toarnă aluatul şi se netezeste bine. Se introduce tava la cuptor, la foc mic, până se rumeneşte uşor deasupra. Cam 40-45 de minute. Se scoate din tavă şi se lasă să se răcească.
3. Cât timp se răceste pandişpanul, se prepara crema. Se pun într-o crăticioară gălbenuşurile, zahărul, făina, margarina tăiată cuburi şi cacaua. Se pun pe foc mic şi se amestecă continuu până se îngroaşă. La început o să fie un pic mai groasă, dar după ce se topeşte zahărul şi margarina devine fluidă. Se lasă să se răcească.
4. Se montează prăjitura. Se aşeză o foaie de napolitană şi se pus jumătate din cremă.
5. Se pune pandişpanul alb, restul de cremă şi a doua foaie de napolitană. Se apasă foarte bine, se dă la rece şi se taie a doua zi.

Lapte de nuca

Laptele de nuca este o bautura deosebit de sanatoasa si hranitoare care inlocuieste cu succes laptele de vaca sau de soia la micul dejun. Se prepara foarte simplu.

Ingrediente:

– 1 cana nuca cruda (poate fi inmuiata de seara)

– 2 1/2 cani apa

– 2-4 curmale fara samburi

– optional: 1/2 banana

Mod de preparare:
Se pun toate ingredientele in paharul blenderului si se mixeaza timp de 2 minute la viteza mare. Apoi se strecoara printr-o panza deasa / sita si se da la frigider sau se consuma imediat.

Prajitura cu visine si nuca

Ingrediente:

3 albusuri,

4 linguri de zahar,

1/2 pachetel praf de copt(respectiv 1 lingurita),

1 vanilie,

3-4 linguri visine din congelator,

10-11 samburi de nuca rupti bucatele,

1 lingura ulei.
Pt ornat,

un cub ciocolata menaj+1 lingura de apa.

Mod de preparare:

 Am folosit tava de dimensiuni: 29×23 cm. Intrun vas de plastic, punem albusurile pe care le batem spuma tare, adaugam praful de copt, batem 1 minut, adaugam zaharul si vanilia, continuam sa batem spuma pana la topirea acestora. Se adauga faina, se omogenizeaza, adaugam uleiul, amestecam, apoi la sfarsit adaugam visinile si nuca, amestecam usor pt incorporare dupa care turnam compozitia in tava tapetata cu hartie de copt(daca nu aveti la indemana, ungeti tava cu margarina sau unt si tapetati cu faina). Dam la cuptorul preincalzit cam 20-25 minute. Scoatem prajitura din tava, dupa racire o ornam cu ciocolata topita: topim un cub mare de ciocolata menaj cu 1 lingura apa, punem compozitia intro punguta pe care o intepam in varf si purcedem la ornatul operei culinare(ciocolata menaj de data aceasta am gasit la 1/2 kg, iar cubul e mare).

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Taratele de grau

Folosite de sute de ani, sunt un tratament ieftin si eficient, . pentru o multime de boli

Ieftine si la indemana oricui, taratele de grau sunt unul dintre cele mai importante “medicamente” ale naturii, cu rezultate uimitoare intr-o multime de boli. Cea mai importanta parte a bobului de grau se afla in invelisul lui, care se regaseste integral in tarate, dar nu si in faina cernuta pe care o consumam.
In urma cercetarilor de laborator, s-a stabilit ca cerealele integrale si inclusiv taratele din grau contin inhibitori de proteaze si antioxidanti care au un rol foarte important in inactivarea substantelor carcinogene. Un regim alimentar bazat pe cereale integrale, asociat medicatiei clasice, ajuta la vindecarea cancerului. Dar lista afectiunilor in care se recomanda administrarea taratelor de grau este mult mai mare, ele avand proprietatea de a readuce echilibrul organismului, atunci cand acesta este dereglat. Taratele se macina, foarte fin, cu rasnita de cafea. Este indicat sa nu se puna in alimente care au temperaturi mai mari ca temperatura corpului. Se pot lua cu Taratele de grauCea mai sanatoasa parte a bobului de grau se afla in coaja, care se indeparteaza cand se fabrica faina

Inainte de a fi consumate, e bine ca taratele sa fie cat mai fin maruntite, pentru a fi asimilate mai usor de organism. Pentru aceasta, se vor macina din nou, cu ajutorul rasnitei de cafea.

Pulberea de tarate – se adauga cate 1-2 linguri la mancare, de 3-5 ori pe zi. S-a demonstrat ca taratele de grau contin substante care fac digestia rapida si usoara. Luati tarate praf, in ciorbe, ceai sau orice alt lichid, principalul este sa nu aiba temperaturi mai mari de 40 grade, ca sa nu distruga vitaminele si enzimele pe care le contin.
Apa de tarate (mai putin eficienta la obezitate, dar utila pentru anemii si boli nervoase). Se pun 3-4 linguri de tarate intr-un litru de apa si se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara. Se consuma in locul apei, fiind mult imbogatita cu vitaminele din complexul B. Si ajuta mai ales pe cei care au probleme cu stresul sau au anumite dereglari la nivelul creierului. Este recomandata si celor care doresc sa-si imbunatateasca memoria sau se afla in fata unor examene. Persoanele varstnice care au avut sau au suferinte cronice prelungite pot sa foloseasca permanent aceasta apa. (Pentru a fi mai gustoasa si mai bogata in vitamine, in apa se pot adauga suc de lamaie si miere.) Exceptie fac diabeticii si alergicii la cele doua alimente. Important de stiut: mierea trebuie folosita cat mai proaspat scoasa din stup. Cu cat distanta dintre extragerea din stup si folosire este mai mare, cu atat mai mult scad efectele medicinale. Este bine ca oamenii sanatosi sa consume tarate, cel putin 1 lingurita de trei ori pe zi, taratele contribuind in toate cazurile la mentinerea unui echilibru corect al organismului.

Tarate amestecate cu prafuri din plante medicinale – se pun la 1 litru de apa 4-8 lingurite de praf de plante medicinale. Se lasa apoi timp de 8-12 ore, eventual de seara pana dimineata, si apoi se strecoara prin tifon. Se adauga 2-3 lingurite de pulbere de tarate si se consuma zilnic, cel putin 30 de zile, apoi se face o pauza de 7 zile, dupa care se poate relua acest tratament. Cei care nu au diabet zaharat, alergie sau obezitate pot sa adauge miere si lamaie dupa gust, obtinand in acest fel un suc foarte placut la gust si sanatos. Cateva sugestii: de exemplu, daca aveti o dereglare glandulara – puneti 4 lingurite de praf de obligeana (Acorus calamus); aveti o afectiune neurologica, cu nervi si agitatie mare, puneti 4 lingurite de radacina de ciubotica-cucului (Primula officinalis); anumite infectii: 4-8 lingurite de praf de cimbru (Saturneja hortensis) sau flori de galbenele (Calendula officinalis); afectiuni cardiace sau venoase – 4 lingurite de vasc (Viscum album); lipsa poftei de mancare – 3-4 lingurite de praf de tintaura (Centaurium umbellatum); afectiuni renale – 4 lingurite de osul-iepurelui (Ononis spinosa); afectiuni pancreatice – 4 lingurite de seminte macinate de schinduf (Trigonela foenum graecum); afectiuni ale ficatului – 4-8 lingurite de anghinare (Cynara scolymus); anemie, slabiciune – 4-8 lingurite de fructe macinate de catina (Tamarix ramosissima) sau coacaz negru (Ribes nigrum) sau macese (Rosa canina); diabet sau afectiuni digestive cu diaree – 4-8 lingurite de afine; cancer – 4-8 lingurite de fructe de coacaz negru (Ribes nigrum) si 2 lingurite de coaja de ulm (Ulmus campestre); obezitate – 4-8 lingurite de fructe de soc (Sambucus nigra) etc. Metoda se aplica si cu alte plante medicinale, in functie de afectiunea pe care o aveti.

Tarate cu ceaiuri medicinale – se prepara un ceai, in functie de afectiunea pe care o tratati, conform indicatiilor prezente pe pungile cu plante. Se face un litru de ceai, si dupa racire (nu inainte) si strecurare se adauga 5-8 linguri de tarate de grau. Se lasa apoi de seara pana dimineata, cand se poate strecura. Se adauga suc de lamaie si miere, in cazul cand bolnavii nu au alergie, obezitate sau diabet zaharat. Se consuma zilnic un litru de ceai imbogatit cu apa de tarate, timp de 30 de zile, apoi se face o pauza de 7 zile si cura se reia.

Taratele de grau

Apa de tarate si tincturi – in cazul cand aveti anumite afectiuni la care se indica tratamente cu tincturi, ele pot fi amestecate cu apa de tarate. Se adauga la un litru de apa de tarate strecurata, 4 lingurite de tinctura. Se agita bine inainte de a se administra. In acest fel, tratamentul devine mult mai eficient, pentru ca se adauga si substantele continute in taratele de grau.

Tarate cu lapte – se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de lapte proaspat nefiert (nu pasteurizat) si se lasa de seara pana dimineata. Se strecoara, se consuma pe tot parcursul unei zile, fiind util in special in bolile grave (cancer etc.). In cazul in care va aflati in convalescenta si va confruntati cu o slabiciune cauzata de o boala grava, se pot adauga 2-3 galbenusuri batute spuma, 1 lingurita de drojdie de bere si miere dupa gust.

Cateva tratamente curente cu tarate de grau

Constipatie cronica – se pun la 1 litru de apa 5-8 linguri de tarate de grau si 6-8 prune uscate si maruntite (fara samburi) sau 4 lingurite de stafide maruntite. Se lasa de seara pana dimineata, cand se strecoara prin tifon. Se consuma lichidul in cursul zilei. Este un tratament foarte simplu, eficient si care se poate lua, fara efecte secundare, perioade lungi de timp. Cei care nu au alergie, diabet sau obezitate pot adauga si 2-3 linguri de miere de albine.

Diaree – intr-un litru de apa se pun la macerat 5 linguri de tarate si 4 linguri de afine uscate (fructe maruntite). Se consuma zilnic. Un mic secret: daca se adauga doua linguri de miere, este un foarte bun laxativ, dar daca cantitatea este mai mare – 3-4 linguri pe zi – mierea devine utila contra diareei. In plus, mierea ajuta la foarte multe alte afectiuni, inclusiv in afectiunile intestinale care au nevoie de antibiotice, distrugand o serie de germeni patogeni.

Prostata – apa de tarate facuta cu ceai de seminte de bostan (Curcubita pepo). Se iau 8 linguri de seminte si se maruntesc cu coaja cu tot (neprajite si nesarate). Se pun intr-un litru de apa si se fierb 15 minute. Se lasa sa se raceasca. Se scurge numai apa de la suprafata, care contine ulei de bostan, si se pune deoparte pana a doua zi. Restul de lichid se va turna nestrecurat peste 5 linguri de tarate de grau. Se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara. Se combina cu apa care contine uleiul. Se pot adauga sucul de la doua lamai si, eventual, miere, daca nu aveti diabet, obezitate sau nu sunteti alergici. Este un tratament simplu, care se poate lua in completarea altor tratamente mult mai costisitoare.

Laringita, faringita – apa de tarate cu miere, daca nu exista contraindicatii. Rezolva foarte rapid aceasta afectiune.

Impotenta sexuala, frigiditate – la apa de tarate se adauga suc de telina, in cazul impotentei (50 ml la litru), sau 50 ml suc de patrunjel, pentru frigiditate.

Cancer de colon – se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de apa (sau ceai din plante antitumorale), se lasa pentru 8-12 ore (de seara pana dimineata), cand se strecoara si se consuma indulcit cu miere (daca nu exista contraindicatii). Acest lichid se foloseste zilnic si la clisme.

Taratele de grauTaratele tuturor cerealelor sunt veritabile medicamente

Boli de piele cronice (inclusiv cancer) – se fac bai cu tarate: 500 g tarate se pun in cada, intr-un saculet, peste care se toarna apa fierbinte. Apoi se completeaza cu apa rece, pana se ajunge la temperatura dorita (preferabil temperatura corpului) si se sta in cada 20-30 de minute. Baile se fac zilnic. Intern, se consuma tarate de grau cu plante medicinale specifice bolii, in una din formele de mai sus. Are rol cicatrizant, emolient si este indicat si in psoriazis sau ihtioza.

Clisme – 100 g de tarate se lasa intr-un litru de apa de seara pana dimineata. Se strecoara si apoi se incalzeste la temperatura corpului. Se fac clisme utile in cancerul de colon sau afectiuni intestinale grave.

Dureri abdominale sau reumatice, dureri sciatice etc. – se pun tarate intr-un saculet de panza, se incalzesc si se aplica calde pe locul dureros. Remediul e bun si la dismenoree sau fibroame uterine. Taratele se pot incalzi cu apa calda sau cu ceaiuri calde, cu care se umezeste saculetul inainte de aplicare. Se tine cat timp este cald. Se pune apoi din nou apa calda (ceai) si se aplica pe locul bolnav.
Efecte adverse sau contraindicatii legate de tratamentele cu tarate nu se cunosc, cu toate ca se folosesc de sute de ani.
Sursa: Formula As

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dovleacul este considerat a fi originar din America Centrala.
Seminte ale acestui fruct, datand din anii 7.000 i.e.n., au fost descoperite in Mexic.
Delicios si parfumat, dovleacul este preferatul multora si folosit intr-o varietate de retete, fiind extrem de hranitor si benefic pentru sanatate.

Dovleacul poate fi consumat:
• copt sau sub forma de placinta;
• crud si ras in salate cu rosii, castraveti, conopida, condimente;
• inabusit in supe;
• sub forma de decoct de seminte;
• suc – folosit in tratarea cancerului, a maladiilor vasculare.

Beneficiile dovlecilor
Culoarea galben-portocalie este o dovada clara a faptului ca dovleacul este plin de antioxidanti si betacaroten.
Datorita antioxi-dantilor, dovleacul impiedica aparitia bolilor cardiovasculare.
Betacarotenul din compozitie confera dovleacului proprietati antiinflamatoare si antioxidante. Astfel, betacarotenul din dovleac diminueaza riscul aparitiei diabetului, regland valoarea glicemiei in sange.
Betacarotenul este o provitamina ce va fi convertita de catre organism in vitamina A.
Dovleacul este una din legumele sarace in calorii. Furnizeaza doar 26 kal pe 100 g si nu contine grasimi saturate sau colesterol, insa este o sursa bogata de fibra dietica, anti-oxidanti, minerale, vitamine, fiind recomandata de dieteticieni in programele de control al colesterolului si de reducere a greutatii.
Dovleacul este un adapost al multor vitamine antioxidante precum vitamina A, vitamina C si vitamina E.
Cu 7384 mg pe 100 g, este una din legumele familiei cucurbitacee cu cel mai inalt nivel de vitamina A, furnizand aproximativ 246% de RDA. 100 g de dovleac asi-gurand 70% din necesarul zilnic de vitamina A.

Vitamina A este un antioxidant natural puternic si este solicitat de catre corp pentru mentinerea integritatii pielii si a membranelor mucoase.

Este de asemenea o vitamina esentiala pentru vaz. Studiile de cercetare arata ca mancarurile naturale bogate in vitamina A ajuta corpul sa se protejeze impotriva cancerului la plaman si la cavitatea bucala.

Pulpa de dovleac contine vitamine, in special provitamina A, vitaminele E si C, saruri minerale, hidrati de carbon, protide, iar semintele contin ulei, protide, lecitina, rezine si enzime cu proprietati antihelmintice. Dovlea- cul este o sursa de liteina si zeaxantina, doi antioxidanti din familia carotenoidelor.
Dovleacul este recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare, dar si celor cu risc crescut de a dezvolta tumori canceroase.
Dovleacul copt este indicat in special persoanelor anemice, deoarece este bogat in acid folic (vitamina B9).
In cazul intepaturilor de insecte se pot folosi cataplasmele din pulpa zdrobita. Aceste cataplasme se schimba zilnic pana la vindecare.
Este de asemenea o sursa excelenta a multor compusi naturali flavonoizi polifenolici precum carotenii alpha si beta, cryptoxanthin, lutein si zeaxanthin. Carotenii se transforma in vitamina A in interiorul corpului.
Zea-xanthin este un antioxidant natural care filtreaza razele UV (ultra- violet) in macula lutea in retina ochiului. Astfel, ajuta la protejarea de “boala maculara legata de varsta” (BMLV) la oamenii batrani.
Este de asemenea o sursa bogata de vitamine din grupul B – complex precum folati, niacin, vitamina B-6 (piridoxin), thiamin si acid pantothenic, precum si minerale precum cupru, calciu, potasiu si fosfor.

100 g de seminte de dovleac furnizeaza:
• 559 kal
• 30 g de proteine
• 110% RDA de fier
• 4987 mg de niacin (31% RDA)
• seleniu (17% RDA)
• zinc (71%) fara colesterol.
100 g de dovleac contine:
• Carbohidrati 4 g
• Proteine 1 g
• Fibre 1,3 g
• Vitamina E 1,06 mg
• Zinc 0,32
• Magneziu 0,12 mg
• Calciu 21 mg
• Fier 0,8 mg
• Betacaroten 2 mg
• Vitamina C 9 mg

De la dovleac se folosesc aproape toate partile componente, fiind foarte bogat in vitamine. Principalele elemente nutritive sunt luteina, alfa si beta-carotenul, vitamina A, proteinele, zincul si au rolul de a distruge colesterolul si de a regenera organismul. Semintele sunt o sursa excelenta de aminoacizi tryptofan, buni pentru sanatate. Contin si lecitina si protide.

Semintele de dovleac sunt o sursa buna de fibra dietara si de acizi grasi mono-nesaturati care sunt buni pentru inima. In plus, sunt plini de proteine, minerale si multe vitamine benefice pentru sanatate.
Este recomandat in caz de leucemie, cancer sau chiar si leucemie, avand un rol energizant.
Cataplasmele cu seminte sunt folosite in caz de inflamatii, plagi sau arsuri. Acestea trebuie sa fie schimbate zilnic pana se vindeca zona afectata.
Magneziul din seminte alunga oboseala si lecitina imbunatateste memoria. Mancati cateva seminte (sa fie neprajite) si veti observa efectul lor pozitiv de-a lungul zilei.
Cele mai puternice efecte terapeutice le au semintele de dovleac.

Ele ajuta la:
• eliminarea parazitilor intestinali;
• desfunda vasele de sange;
• regleaza colesterolul;
• stimuleaza activitatea rinichilor.

In curele de cruditati recomandate in cancer, leucemie, scleroza in plagi sau diverse boli greu vindecabile, semintele de dovleac sunt de mare ajutor, prin rolul energizant.

Alte beneficii:
• elimina parazitii intestinali;
• regleaza nivelul colesterolului;
• ajuta la buna functionare a rinichilor;
• combate constipatia;
• arde grasimile;
• combate insomnia;
• previne tulburarile de vedere;
• asigura functionarea muschiului cardiac;
• elimina pietrele de la rinichi (sucul obtinut din dovleac).

Incercati sa folositi dovleacul pentru supele de legume. Veti vedea ca rezultatul va fi unul extrem de apreciat.

Consumati cat mai des dovleac si nu uitati de beneficiile acestuia.

Acesta poate fi foarte usor congelat in cazul in care nu aveti pofta de el. Atentie, daca suferiti de alergie la castraveti sau dovlecei se poate sa fiti alergic si la dovleac.

Pentru uzul extern, dovleacul este un bun remediu in cazul arsurilor, inflamatiilor si abceselor. Totodata, o varietate de creme hidratante si antirid contin dovleac.
Dovleacul ascunde si o parte frumoasa in el. Mai exact, o masca pregatita din suc de dovleac si faina fac tenul mult mai moale si fin.

Indicatii si efecte terapeutice
Dovleacul reduce riscul de cancer de colon datorita pe de-o parte continutului bogat in fibre alimentare care protejeaza mucoasa colonului de actiunea carcinogenilor, precum si datorita continutului crescut in
vitamina A care ofera o buna protectie antioxidanta locala si generala.

Persoanele care sufera de diabet sau afectiuni cardiovasculare daca au in dieta lor supe sau mancaruri cu dovleac crud se vor vindeca mult mai repede.

Dovleacul combate viermii intestinali.

1 gram de seminte de dovleac contine tot atatea proteine cat un pahar cu lapte. In plus, este stiut faptul ca un consum regulat de seminte de dovleac, in stare cruda, tine departe viermii intestinali.

In caz de oxiuri, la copii se dau cate 10-15 seminte de dovleac descojite zilnic, iar adultii vor lua cate 20-30 de seminte pe zi.
Acestea trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si se mesteca foarte bine. Dupa o ora se ia o lingurita cu ulei de ricin.
In ceea ce priveste semintele crude de dovlecel, acestea sunt o sursa buna de magneziu, mangan si fosfor, ce cresc imunitatea ficatului.
Dovleacul duce la regenerarea celulelor pancreatice. O descoperire recenta sugereaza faptul ca dovleacul, prin compusii chimici ce ii detine, ajuta la regenerarea celulelor pancreatice deteriorate, ducand la cresterea nivelului de insulina in sange.

Acesta este un produs destinat persoanelor predispuse diabetului, dar si celor care sufera deja de aceasta boala.

Pentru a beneficia de proprietatile acestui miracol al naturii, trebuie consumat fiert, copt, prajit, adaugat in mancaruri sau preparat ca un piure. Dovleceii ce sunt inca mici si verzi pot fi mancati in acelasi mod.

Dovleacul este bun si in afectiunile prostatei. Din semintele de dovleac se extrage un ulei verde, gros, utilizat cu succes pentru gatit. Acesta se foloseste in general in amestec cu alte uleiuri vegetale, deoarece are un gust aspru.

Ca si remediu popular este consumat de persoanele care sufera de prostata, fiind cunoscute proprietatile acestuia de a combate tumorile benigne (canceroase) ale acestei boli. Acizii grasi continuti de uleiul semintelor de dovleac ajuta la mentinerea sanatoasa a vaselor de sange, a tesuturilor si nervilor.

Este bine de stiut ca dovleacul galben copt are proprietati terapeutice deosebite intr-o serie de afectiuni digestive.

Acesta se prepara sub forma de suc, iar la sfatul specialistului este consumat in cura pe o anumita perioada.
Un dovleac copt bine se curata de coaja si seminte, se taie bucatele, se da pe razatoare sau prin masina de tocat si apoi se stoarce sucul. Lichidul astfel preparat se consuma imediat.
Este calmant usor al sistemului nervos, bun pentru insomnii si somn agitat.

Cred ca vi se intampla adesea sa veniti acasa obositi de la munca, visand la un somn adanc si odihnitor. Dar cand va culcati, somnul nu mai vine ore intregi. Incercati o metoda batraneasca: se beau inainte de culcare 50 ml de suc de dovleac proaspat, amestecat cu o lingurita de miere de albine. Tratamentul are si o reactie secundara placuta: puteti sa scapati de pungile de sub ochi, care apar in timpul somnului.
Sucul de dovleac este diuretic.

Poate reduce edemele, poate fi utilizat in afectiunile cardiovasculare insotite de congestii, afectiuni ale ficatului, rinichilor si constipatii rebele. In functie de afectiune se pot consuma de trei ori pe zi cate 100 ml suc.
Se fierbe 500 g dovleac taiat cuburi in apa cat cuprinde. Cand dovelacul s-a muiat se scurge apa si se pastreaza, iar fructul se face piure apoi se adauga apa in care a fiert. Se poate bea in doua reprize, dimineata si seara. Acest preparat este recomandat in afectiuni hepatice, afectiuni ale cailor biliare, afectiuni renale, constipatii rebele.
Fibrele din dovleac au rolul de a usura tranzitul intestinal. Actiunea sti- mulanta a fibrelor este accentuata de prezenta manitolului, un laxativ usor. De aceea, dovleacul te ajuta sa ai o digestie usoara si sa previi in mod natural constipatia.Asadar, daca te confrunti cu aceasta problema, mananca dimineata, inainte de masa, doua linguri cu varf de dovleac crud, ras. Se dau pe razatoare 300-400 g de dovleac crud si se mananca zilnic, pe stomacul gol, cu putin ulei nerafinat sau amestecat cu o lingura de tarate cernuta prin sita de malai si prajita putin pe tigaie uscata (fara ulei). Se adauga si o lingurita de seminte de in, facute pulbere in rasnita de cafea.

Supraponderalilor le vor fi de mare folos dietele cu 1,5 kg de dovleac pe zi, fiert sau copt la cuptor. Se mananca impartit in 5 doze, cald sau rece. Se poate servi stropit cu suc de grapefruit sau lamaie. Pentru arderea mai rapida a grasimilor se condimenteaza cu boia de ardei iute.

Astm bronsic. Se dau pe razatoare 500 g de dovleac crud, se amesteca cu 100 g de petale de trandafir, 5 frunze de patlagina taiate marunt, 2 linguri de miere de albine si un litru de vin rosu sec. Amestecul se pune pe foc, se aduce pana la punctul fierbere, dar nu se lasa sa dea in clocot. Se infuzeaza 24 de ore sub capac, apoi se strecoara si se stoarce bine. Se bea cate o lingura, de cinci ori pe zi, 2-3 saptamani.

Sursa:  email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email


poate capatam imunitate si pentru altele…

ELIXIR PENTRU IMUNITATE
Ingrediente:
– o sticluta cu tinctura de propolis;
– o sticluta cu tinctura de echinaceea;
– o sticluta cu ulei de catina sau 100 gr de catina proaspata sau congelata;
– 100 gr de polen;
– miere poliflora raw cat sa se umple un borcan de 800 gr.
Tehnologie:
Se pun, intr-un borcan de 800 gr, curat si sterilizat, toate ingredientele, mai putin mierea si se amesteca
bine, cu o spatula de lemn, dupa care, se adauga miere pana se umple borcanul si se amesteca din nou.
Se inchide ermetic si se pune la macerat, la rece (chiar si la frigider) si intuneric (eventual intr-o punga
inchisa la culoare) 4-7 zile, timp in care, de doua ori/zi se agita bine borcanul, dupa care … este gata.
Se pastreaza in continuare la frigider si se consuma, in fiecare zi, dimineata pe stomacul gol, cate o lingurita.
Atentie!!!
Este si energizant, nu numai intaritor al imunitatii.
Cand este pe terminate puteti prepara inca unul si …tot asa…
Sanatate si bucurie de viata!

Explicatiile redate mai jos sunt perfect plauzibile. Microorganismele anaerobe Trichomonas sunt cunoscute ca fiind deosebit de agresive…iar mecanismele redate mai jos (intr-o masura descriptiva concisa) sunt reale si posibile…
Materialul a fost tradus cu multe greseli, dar conteaza esentialul, adica faptul ca:

MICROBUL CANCERULUI A FOST DESCOPERIT !

Cine este Tamara Lebedewa ?
Tamara Jakovlewna Svišèeva din Germania, cunoscuta sub pseudonimul „Lebedewa“ s-a nascut in 1938 in Krasnojarsk si a lucrat ca chimista.
            La varsta de 28 de ani ea a devenit sefa sectiei la un institut de cercetari. Din anul 1982 ea a fost sefa sectiei “tehnologii de viitor”. Datorita multor cazuri de cancer din familie, doamna Lebedewa a inceput sa faca cercetari. Dand ascultare intuitiei, ea a refuzat sa creada in teoria mutarii celulelor cancerigene – caci nu a putut sa-si inchipuie niciodata ca celulele omenesti sa se lupte impotriva corpului insusi.
        In anul 1989 ea a descoperit legatura dintre celulele canceroase si protozoarele cu numele de trichomonade, care le sunt foarte bine cunoscute ginecologilor, dar care le considera inofensive. Lebedewa a constatat ca deja multi cercetatori dinaintea ei au identificat acesti paraziti monocelulari ca fiind cauza cancerului, insa acestia nu au putut sa faca legatura cu aceste trichomonade.
        In 1997 Lebedewa a tiparit in Rusia prima ei carte „Cancer – Puteti invinge aceasta boala“ si impreuna cu celelalte 12 carti, ea a vandut in Rusia peste 300.000 de exemplare. In Rusia Lebedewa este foarte cunoscuta si respectata de popor, care nu mai este multumit cu medicina practicata si suportata de stat. Ea primeste multe scrisori de multumire in care oamenii ii raporteaza cum au putut identifica istoria bolii lor cu teoriile din cartile ei. Oamenii ii inteleg teoria. Ca urmare, a primit o multime de confirmari de la bolnavi. Si atunci cand este posibil, Lebedewa ajuta oamenii cu informatii si le recomanda doctori care lucreaza conform teoriei ei.
        Atitudinea chimistei din Moscova se recunoaste foarte bine din titlul unei carti care a fost publicata in Rusia cu numele „Daca ai fost vindecat, ajuta pe altii“.
Tamara Lebedewa a aparut des in Rusia la televizor si la radio. Si a incercat sa convinga politicienii si medicii, dar fara succes. Descoperirile ei se raspandesc numai “de jos in sus”. Multi doctori trateaza pacientii dupa metodele ei si, din ce in ce mai multe clinici private, fac reclama cu numele ei, lucru pe care ea il afla numai din intamplare. Din anul 2002, Lebedewa viziteaza si Germania, unde lectoreaza la conferinte si congrese.

Ce a descoperit Doamna Lebedewa in mod concret ?
        Tamara Lebedewa a cercetat mai intai insusirile parazitului trichomonade, despre care ea credea ca are de a face direct cu cancerul. Acest parazit, decoperit din 1836 de catre francezul Anatoms Donné, face parte din grupa de flagelate si este in stare sa-si schimbe forma in multe forme diferite. Acest lucru este cunoscut sub numele de pleomorfism. Acesta este strategia parazitului de a putea supravietui in medii diferite. Cercetatoarei i-a fost posibil sa aduca parazitul in trei forme diferite prin stimuli chimici diferiti: în forma de cista, în forma de amiba si in forma de flagela. Intre aceste stadii exista multe stadii intermediare.
Celulele extrase din tumori cancerigene au fost tratate de ea cu aceleasi mijloace si au dat exact aceleasi rezultate. Acest lucru este dovedibil si reproductibil si dovedeste ca celulele cancerose sunt de fapt tricomonade ! Ce inseamna asta ? Acest lucru inseamna ca tumorile sunt de fapt o colonie de paraziti monocelulari si acest lucru inseamna ca dogma medicinii, ca celulele canceroase ar fi celule umane denaturate, este complet eronata.
Acestor paraziti nu li s-a dat nici o importanta in medicina pana la ora actuala, desi statistica infectiilor din ultimii ani arata ca infectiile cu acesti paraziti a crescut enorm.
Aceasta descoperire este oul lui Columb ? Nu, dar ea este o descoperire esentiala, care va schimba medicina. Caci pe baza acestei descoperiri, se intelege de ce metodele medicinii clasice cu privire la cancer nu au pana acum nici un succes si nici nu pot avea. Descoperirea doamnei Lebedewa ne explica in plus de ce anumite remedii naturale au efect asupra cancerului si ne arata insusirile tumorilor cancerige pentru care medicina clasica inca nu gasit raspunsuri.

De ce aceasta descoperire inca nu a dat ocolul pamantului ?
Pentru asta exista mai multe raspunsuri.
– Unul este deschis si curios si pune intrebarea: ce mai putem noi oamenii sa facem pentru a salva bolnavii de cancer ?
– Al doilea este inchis si are teama de a face ceva gresit sau de a pierde ceva (statut, venituri, prestigiu). Din cea de-a doua categorie fac parte acei oameni care stau in pozitii de putere si care iau hotarari.

Ce dovezi trebuie aduse acestor oameni ? Ce aduce o dovada, atunci cand cei de la putere nu vor sa le vada ?
Dovezile functioneza greu si dupa medoda “push”, si dupa metoda “pull”. Cert este ca Lebedewa a adus dovada. Singurul lucru care lipseste este faptul ca aceasta dovada sa fie recunoscuta stiintific. Intrebarea este: ce este mai importanta, forma sau continutul ? Pentru medicina clasica se pare ca este numai forma.

Ce fac tricomonadele in corp ?

Traiesc bine ! Intr-un corp sanatos cu sistem imunitar puternic traiesc intr-un echilibru strategic. Atunci cand sistemul imunitar este slabit si corpul este intr-o stare acidifiata, atunci acesti paraziti se inmultesc in sange si tesut. Prin excrementele lor, ei dauneaza organismului si in plus sunt in stare sa patrunda in celule printr-o enzima cu numele de Hyaloronidase (sau Kollagenase), enzima pe care o produc singuri. In acest fel sunt in stare sa intre din sange in tesut si in sistemul limfatic. In felul acesta cresc tumori canceroase in tesuturi.
Medicina clasica cunoaste tricomonaze, infectie vaginala care insa poate aparea si in tractul uro-genital al barbatului. Aceasta boala este tratata cu metronidazol, un antibiotic impotriva protozoarelor. IN Germania aceste medicament este cunoscut sub numele de Clont © si este prescris sub forma de tablete sau de infuzie. Interesant este faptul ca cateva clinici din Rusia trateaza cancerul mai de mult cu preparate din metronidazol (Trichopol © ). Insa se spune ca acest preparat ar folosi numai stimularii sistemului imunitar.
Este cunoscut demult ca tricomonadele apar in organismul uman in trei forme diferite:
*trichomonade bucale (trichomonas tenax),
*trichomonade din tractul digestiv (trichomonas hominis/intestinalis) si
*cele din tractul vaginal si urogenital (trichomonas vaginalis/urogenitalis). Acestia din urma au fost identificati de Lebedewa ca fiind cei mai agresivi.

Descoperirea ei se aplica numai la cancer ?

Nu. Ea face acesti paraziti ca fiind responsabili pentru mai multe boli. In toate cazurile acesti paraziti au fost gasiti in sange de Lebedewa.
SIDA: Intr-un sir de experimente intr-o clinica din Moscova si la institutul oncologic, cercetatoarea a descoperit ca virusi de SIDA patrund in Tricomonade si se inmultesc in ele (si clamidele fac acealasi lucru). Urmarea este ca parazitii devin si mai agresivi si se produce o crestere masiva a toxinelor eliminate in sange. De aceea se explica de ce in stadiile avansate de SIDA se observa o crestere marita a tumorilor maligne.
Arterioscreloza/tromboza/plaque: sunt dupa Tamara Lebedewa,o colonie de trichomonade. Acest lucru l-a putut dovedi cu ajutorul microscopului. Ea a pus trombe intr-o substanta nutritiva care s-a inmultit ca o tumoare si parazitii si-au schimbat forma. In forma de amiba si de flagelata.
Scrisori de multumire de la pacienti au confirmat faptul ca dupa tratamenul contra tricomonazelor, simptomele s-au retras.
Artrita si artoza: Tamara Lebedewa a identificat in cercetarile facute in anul 1995 in lichide extrase din articulatiile pacientilor cu artrita si astroza, tricomonade. Acestea se aflau in forme diferite, care otraveau lichidele din articulatii si faceau ca zgarciul sa fie erodat.
Diabet. Trichomonadele se hranesc cu insulina, substanta folosita de cercetatoare pentru a le stimula in mediile nutritive. Ea spune ca trichomonadele se aseaza in celulele de tpy B in insulele Langen Hans din pancreas, preiau insulina si o distrug cu ajutorul toxinelor pe care le elimina. Si aceasta teorie este adevarata, dupa cum se poate constata din scrisorile pe care pacientii de diabet i le-au trimis dupa ce acestia au fost tratati contra trichomonadelor cu metronidazol.
Screloza multipla: Lebedewa descrie cum, in anumite conditii, mielina, o substanta care este imprejurul nervilor, poate fi folosita de paraziti ca hrana. In general, o infectie ca de exemplu otita este predecesorul bolii SM la copii, infectie prin care trichomonadele patrund prin fereastrea inca deschisa a Felsenbein la creier, unde incep sa distruga nervii atunci cand la sfarsitul cresterii copilului se incheie dezvoltarea capsulelor de mielina.
Adenom/ tumoare benigna la mucoase si glande, ca de ex. la prostata. Lebedewa a observat cum aceste adenoame cresc des cu un varf ascutit si ca acest varf se rupe brusc datorita gravitatei. Acelasi lucru ea l-a putut observa atunci cand culturi de paraziti au fost lasati sa creasca in nestire. Si in acest caz ea a tras concluzia, din scrisorile pacientilor, ca tratamentul impotriva trichomonadelor a redus evident influenta si dezvoltarea adenoamelor.
Infertilitate/Impotenta: Trichomonadele se stabilesc la organele genitale si se hranesc cu hormoni. In testicule ele distrug spermatozoizii datorita toxinelor eliminate. Ele sunt chiar in stare sa absoarba si sa digere pana la trei spermi deodata. Si in mucoasa vaginala, trichomonadele sunt in stare sa absoarba spermatozoizi. De asemenea ele pot sa distruga glandele Keim ale femeilor.
Psoriazis: In analizele facute in secretiile bolnavilor ca si in sangele lor, au fost gasite trichomonade.
Carii/ Paradontoza: Trichomodanele bucale se stabilesc cu predilectie in gingie. Periuta de dinti nu ajunge la ele. In special atunci cand sistemul imunitar este slabit, dupa citostatice sau iradiere, trichomonadele devin active si creeaza paradontoza si carii. Aceste forme de paraziti au fost observate la microscop de Lebedwa. Paradontoza grava se lasa tratata usor cu o tinctura de metronizadol.
Colita: Trichomonadele intestinale sunt declansatoare a mai multor boli intestinale. Acestea au fost descoperite deja in 1926 si pot fi responsabile de hemocolita, colita, enterocolita si colecistita.

Care sunt criteriile principale dupa care Tamara Lebedewa face legatura dintre cancer si trichomonade?
Cercetatoarea a stabilit lucrurile comune in modul urmator:
– Crestere haotica, adica multiplicarea celulelor, nu se supune mecanismelor regulatorii din organism.
– Proliferare – impartire de celula asimetrica. Celulele omenesti se multiplica simetric, adica dintr-o celula se nasc doua celule fiica, exacte.
– Polimorfism – Luarea de forme diferite: ca urmare a impartirii celulelor in mod asimetric, celulele pot lua forme diferite, au marimi diferite, pot sa aiba mai multi nuclei de celula si continut genetic diferit. Din tumori /colonii, celule independente se pot raspandi prin corp pentru a stabili colonii in alte parti ale acestuia.
Tricomonadele pot sa patrunda in vasele sanguine si in tesuturi si sa le traverseze.
Structurile de colagen ale celulelor sunt dizolvate cu ajutorul enzimei Hyaluronidaza/Kollageneza. Aceasta enzima este produsa de trichomonade. Aceste enzime sunt folosite (din pacate) si ca mijloc de aceelerare a resorbtiei in infuzii si injectii. Dupa punctii si extirparea chirurgicala a tumorilor, care sunt urmate de citostatice, cancerul devine mult mai agresiv decat inainte. Datorita slabirii sistemului imunitar prin citostatice (sau iradiere), raspandirea tricomonadelor in corp este usurata.
Structura tesutului tumorilor cancerigene nu are insusiri caracteristice (complexitate, polaritate, nemiscare ca si multiplicare in Basalschicht). La tumori cresterea se face in partile exterioare, la margini. Fiindca culturile de trichomonade sunt formate din celule independente, ele sunt neordonate si nepolare. Cresterea lor are loc la marginile coloniilor si ele pot sa patrunda tesuturile invecinate. Celule din tumorile cancerigene ca si trichomonadele elimina cantitati mari de toxine care otravesc organismul. Trichomonadele exista in forme si marimi diferite. In tumori ele se pot gasi deseori amestecate cu celulele umane. Datorita acestui lucru se pot explica multiplele feluri de tumori care s-au intalnit pana in prezent. La celulele canceroase s-a observat des metabolismul anaerob (lipsa de oxigen), a glicolizei, in timp ce, celulele normale se folosesc de oxigen pentru a transforma proteinele. Acest proces este tipic trichomonadelor, care par sa existe de mai mult de 800 milioane de ani, cand atmosfera nu continea oxigen (n.t. aceasta teorie anaeroba este o explicatie, dar una foarte proasta, desi aparent logica, caci daca ar fi existat trichomonadele acum 800 de milioane de ani, atunci ele nu ar fi avut cu ce sa se hraneasca, avand in vedere ca fara oxigen nu pot exista celule. Caci fara gazda, nu poate exista parazit. Explicatia adevarata este ca acesti paraziti trebuie sa existe asa cum sunt si nu s-au dezvoltat la intamplare ci, ca orice fiinta, toate au fost create de Dumnezeu cu un anumit scop. Dar cum poate un protozor unicelular sa stie sa produca o substanta care sa dizolve celula umana pentru a patrunde in ea, cand oamenilor le-au trebuit 6000 de ani si au reusit aceasta de fapt copiind aceste protozoare ????) Tumorile si trichomonadele supravietuiesc la temperaturi sub zero grade si diferente de temperaturi de mai mult de 30 de grade. Celulele omenesti nu supravietuiesc acestui lucru. Tumorile si trichomonadele supravietuiesc un tratament cu pepsina si trypsina, enzime pentru digestia proteinelor. Celulele omenesti nu supravietuiesc acestui lucru.

Teoria Tamarei Lebedewa arata ca toate celelalte teorii sunt gresite ? Nu. Dimpotriva, ea le explica pe acestea. Cu ajutorul descoperirilor ei, se poate intelege mai bine mecanismul cancerului si insusirile sale.
Acum se stie cine este dusmanul cu care avem de a face.

Este important pentru toate terapiile de a cunoaste insusirile tricomonadelor si comportamentul lor in organism? Asta e totul ?
Nu! Tamara Lebedewa a cautat ani in sir si solutii importriva cancerului. A vorbit cu multi oameni, a facut cercetari in bibliotecile din Moscova, St. Petersburg, Novosibirsk si Krasnojarsk pentru a gasi remedii naturale pentru prevenirea cancerului si ajutorarea vindecarii in caz de imbolnavire cu toate bolile enumerate mai sus.

In afara de asta, ea a stabilit un program de curatire a corpului in patru trepte.
1. Curatirea organismului de toxine si reziduuri
2. Aprovizionarea organismului cu vitamine, minerale si elemente nutritive
3. Curatirea corpului de trichomonade si alti paraziti
4. Intarirea sistemului imunitar
Acest program de curatire si intarire a fost facut mai degraba pentru conditiile rusesti, unde oamenii, altfel decat in tarile industrializate – se duc in natura pentru a-si procura ei insisi mijloacele necesare. Pentru conditiile din Germania, acest proces este prea lung si prea complicat. El trebuie restructurat pentru a putea folosi produse care se pot gasi gata de cumparat. Cateva produse se gasesc deja.

Unde trebuie sa fie introduse descoperirile Tamarei Lebedewa? In medicina naturista?
La ce pot contribui aceste descoperiri si la ce nu ?
Nu exista o terapie prefabricata. Tamara Lebedewa propune multe posibilitati cu care se pot trata cancere diferite si ea dovedeste ca are cunostinte vaste. Insa aici inca se mai poate cerceta. Aceste cercetari trebuie sa provina de la noi descoperiri. In acest fel se pot creea noi si interesante terapii. Deosebit de important este faptul ca exista deja un sir de terapii alternative de cancer, care functioneaza si care lasa mult in urma tratamentele medicinei clasice. Aceste terapii alternative se pot rafina si imbunatatii pe baza rezultatelor cercetarilor.
Lucrarile Tamarei Lebedewa au aratat pericolele mari pe care le aduc parazitii din corp precum si solutii de a le preveni si a le elimina. Foarte valoroasa este diagnosticarea folosita. Lebedewa foloseste mostre de sange colorate ca si sange viu pe care le analizeaza la microscopul de camp intunecat. Ea poate sa dea indicatii despre starea si calitatea sangelui. In acelasi timp Lebedewa are experienta si la lucrul cu microscopul fluorescent.
Descoperirea trichomonadelor ca patogen cancerigen deschide larg posibilitatile medicinei de a preveni si invinge bolile. Dupa o cercetare de mai multe decenii, s-a aflat in sfarsit cine este dusmanul si factorul fizic care creeaza cancerul!

De ce Lebedewa nu dovedeste asta la toti ?
Asta ea a facut-o deja! Problema este ca nimeni nu doreste sa vada aceste dovezi. Cu exceptia oamenilor care sunt deschisi sa se ocupe cu posibilitatile noi si a celor care au curajul sa verifice o teorie care are potentialul de a revolutiona medicina clasica. De asemenea, cu dovezile gasite de Lebedewa se vor ocupa si toti cei care cauta alternative adevarate impotriva cancerului. Lebedewa si-a incheiat lucrul cu bravura. Si ea ar dori sa instruiasca si sa indrume si pe alti cercetatori in descoperirile ei si sa le arate cum lucreaza coloniile de trochomonade (tumorile cancerigene). Acest lucru nici nu dureaza mult si nici nu este greu de invatat. Aici nu este vorba de a le arata oamenilor „Asa trebuie facut!“. Ci mai degraba ca oamenii sa fie invitati sa arunce o privire. Intr-un cerc sigur care le da posibilitatea sa nu-si piarda onoarea. Caci cei mai multi care inca mai tin la teoria veche a cancerului o fac cu constiinta impacata ca fac bine. In occident acest lucru are acelasi efect. Oamenii trebuie informati printr-un canal paralel ce are de spus Tamara Lebedewa. In acest fel se izoleaza succesul unui produs de promisiunea interzisa de a vindeca pe cineva.
Doamna Lebedewa este o mesagera si mesajul ei este simplu: “cele mai grave boli sunt produse de trichomonade”.

Tamara Lebedewa recomanda pacientilor cu boli cauzate de trichomonade, dupa ce a studiat efectele lor asupra coloniilor de trichomonade, urmatoarele remedii naturale (interesant ca aceste remedii sunt de fapt bine cunoscute, mai ales cititorilor acestui site, caci ele au fost recomandate in cartile cu provenienta divina scrise de Jakob Lorber si Hildegard von Bingen):
#) mujdei de usturoi cu ulei presat la rece (nu rafinat!)
#) boabe de ienupar ( mestecate crude si ceai din ele)
#) suc de rachitea (Vaccinium oxycoccos) care este un soi de afin (Crannberry, Moosbeerensaft )
#) suc de pelin alb (Wermut) – sau, inrudite sunt
#) afinele si merisorul; amandoua plantele sunt recomandate si de Hildegard von Bingen la mai multe boli. Folosirea acestior remedii trebuie bineinteles facuta cu dieta alimentara corespunzatoare si ceaiuri de curatire, pentru ca toxinele si parazitii sa poata fi eliminati din corp.

Tamara Lebedewa descrie si o metoda bine cunoscuta: clatirea indelungata a gurii, dimineata, cu ulei de floarea soarelui (nerafinat). Pana acum se credea ca prin aceasta metoda se elimina toxine din corp. Insa Lebedewa explica si ca uleiul de floarea soarelui detine 38% acid liponic care este un stimulant in cresterea trichomonadelor. Uleiul se foloseste ca momeala pentru trichomonadele bucale, care sunt eliminare odata cu scuiparea uleiului. In afara de asta substantele toxice eliminate de trichomonade se dizolva in ulei si sunt eliminate si ele odata cu acestea. Cura de clatire cu ulei este mult mai eficienta in curatirea organismului decat se putea ghici pana acum.

Trimiteti celor interesati !

TRIMITETI MAI DEPARTE, ASTFEL VOR FI SALVATI DE CANCER TOT MAI MULTI OAMENI.
RETETA APARTINE CALUGARULUI ELEFTERIE CARE A FOST STARET  LA MANASTIREA DERVENT – JUD. CONSTANTA

RETETA
1. Laptisor de matca – 4 g
2. Miere de salcam – 1,5 kg (din Plafar, in niciun caz de la supermarket)
3. Polen macinat (e mai bine sa fie macinat de voi cu o rasnita manuala) – 300 g
4. Ser fiziologic – 200 ml
5. Tinctura propolis – 150 g
Se amesteca si se tin la frigider, se iau 3 linguri pe zi: dimineata, pranz si seara. Dupa jumatate de ora poti lua masa. Daca nu-ti place gustul poti pune intr-o cana cu ceai.
Este interzis copiilor sub 14 ani, femeile insarcinate pot lua.
Cantitatea ajunge pentru o luna.
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

 Într-un orăşel din judetul Hunedoara , un vraci taie sub limbă la foc continuu oameni bolnavi din ţară şi din străinătate .
Cu o lamă şi două mişcări scurte , dar sigure , susţine că a lecuit 50.000 de oameni din ţară şi din străinătate de
bolile pământului . De la colesterol şi tensiune până la diabet , hepatite şi ciroză , pe principiul că toate relele se trag de la sângele intoxicat . E văzut drept ultimul tăietor sub limbă din România şi din Europa . Nu umblă cu dovezi ştiinţifice , spune că îl recomandă practica . I s-a dus vestea din gură în gură şi s-a trezit la uşă cu muncitori , măturători , manageri de top şi parlamentari deopotrivă .
A trăit şocul vieţii când s-a pomenit cu un cârd de doctori şi asistente veniţi de la Bucureşti . Cornel Ciobanu , 42 de ani , e vraci cu acte în regule : are blog şi cabinet la Lupeni , în Hunedoara , totul pe firmă .Vinişoarele de sub limbă , canal de deversare pentru toxine . În era injecţiilor fără ac şi a operaţiilor fără bisturiu , pare utopie că , într-un colţ al ţării , cineva mai vindecă bolnavii pe capete într-un fel atât de rudimentar . Tăiatul sub limbă este o practică la fel de veche ca folosirea ventuzelor , ” trasul ” picioarelor lovite şi descântecul care scapă de deochi . Aceste practici ţărăneşti îşi trăiesc ultimele zile , odată cu stingerea ultimilor vraci populari , dar Cornel Ciobanu , tăietor din tată în fiu , ţine tradiţia vie . Secretul vindecărilor miraculoase pare simplu : sub limbă sunt două vinişoare care comunică cu ficatul şi fierea , pe partea dreaptă şi cu inima , splina şi pancreasul , pe partea stângă . Vinişoarele acestea sunt ca un canal de deversare , unde se acumulează toxine . Când vasele sunt suprasaturate , toxinele ajung în sânge şi de 2-3 ori pe an , trebuie tăiate ca să se scurgă sângele rău. ” Dacă sângele e toxic , scade imunitatea şi întregul organism se poate îmbolnăvi . Mai întâi ficatul , apoi bila , splina , pancreasul şi tot aşa “, încearcă o comparaţie vraciul .
 
” N-am nevoie de analize , văd bolile-n sânge “Tăiatul sub limbă nu e la îndemâna oricui : îţi trebuie har şi dexteritate . ” S-a umplut pământul de tăietori sub limbă , dar nu toţi respectă procedurile : igienă şi unghi de incizie , ca să nu îi provoci omului o ditamai hemoragia şi să se cicatrizeze bine ” , precizează tămăduitorul . La 14 ani , Cornel Ciobanu a testat metoda pe propria-i piele . Cei mai mulţi ” pacienţi ” vin cu inima strânsă şi îngheţaţi de frică , dar pleacă uşuraţi , văzând că s-au stresat degeaba , şi regeneraţi din cap până-n picioare . Procedura rudimentară se execută modern , cu instrumente de unică folosinţă , care se desigilează în faţa omului . Cu o lamă fină se crestează uşor vasele de sânge de sub limbă . ” Durează o jumătate de secundă , iar pacienţii nici nu simt mai mult de o pişcătură . Cam un minut durează scurgerea sângelui , iar în zece minute pot să mănânce ce vor ” , ne linişteşte tăietorul . Pentru 70 de lei , cât costă procedura , scapi de colesterol , tensiune mare , hepatite de toate tipurile , acnee severe , psoriazis şi varice . Cornel Ciobanu nici n-are nevoie de analize de laborator ca să citească bolile omului , le vede direct în sângele scurs . ” Dacă are nişte aţişoare prin el , acelea sunt depuneri de grăsime , ateroame cum spune medicii , adică trigliceride şi colesterol mare . Dacă e foarte închis la culoare , înseamnă că omul are o afecţiune hepatică , dacă are o spumă roşiatică-suferă de diabet sau de HIV . Previziunile s-au adeverit întotdea-una ” , spune mândru tămăduitorul . Nu taie sub limbă doar bolnavi , ci şi oameni sănătoşi , preventiv . ” Eu m-am tăiat a 41-a oară acum trei săptămâni . Pentru detoxifiere , este bine să facem asta de 2-3 ori pe an ” , recomandă ” doftorul ” .
 
” Rudele îi ţineau lumânarea , eu am vindecat-o “
Cornel Ciobanu a avut mulţi pacienţi , de la ţărani săraci şi ţigani , până la manageri şi guvernanaţi . Din ţară şi din străinătate , din Siria , Germania , Ungaria , Polonia , Cehia , Serbia , Israel şi Angola . Ambasadoarea Angolei şi un medic din Israel i-au propus să rămână acolo , dar n-a vrut . La cerere , se deplasează la client . Nu reţine nume , dar cazurile spectaculoase îi rămân în suflet . Cel mai tânăr a fost un băiat de 4 ani , pe care l-a vindecat de diabe t, iar cel mai bătrân – o femeie de 92 de ani ” Am avut o pacientă din Roşiorii de Vede , bolnavă de ciroză în ultima fază . Avea sicriul şi crucea în casă , îi ţineau rudele lumânarea . Am tăiat-o sub limbă şi în două luni s-a pus pe picioare ” , uimeşte vraciul .
 
CONFLICT
 
Halatele albe care-i trec pragul cer discreţie Hepatitele sunt specialitatea lu i. ” Eu m-am declarat mereu împotriva interferonului , pentru că doar stagnează virusul . Dacă nu mai iei , mori . Am avut mari conflicte cu Streinu – Cercel pe tema asta “, e curajos tăietorul . Conflictele cu medicii par să fie doar la televizor , pentru că , în realitate , spune că a avut mulţi pacienţi din breasla halatelor albe. ” M-am pomenit cu un cârd de doctori şi asistenţi de la un spital din Bucureşti , credeam că nu se mai termină . M-au rugat să nu suflu un cuvânt despre ei . De parcă eu le mai ştiam numele “, se amuză vindecătorul . A mai vindecat un bărbat de 55 de ani , bolnav de ciroză în stadiu avansat. ” Din cauza lichidului avea o burtă imensă , îi dădeau lacrimile de durere . A venit la mine cu medicul lui curant , care nu-i mai dădea nicio şansă . L-am tăiat sub limbă şi a picurat sânge negru smoală , o jumătate de oră . După ce i s-a oprit sângerearea , şi-a apăsat singur pe ficat , fără să mai aibă durere . Nu-i venea să creadă “, spune Ciobanu .
Cornel Ciobanu e asistent medical generalist cu acte în regulă. ” În timpul practicii , directoarea spitalului mi-a zis să nu mai dau sfaturi băbeşti la oameni . I-am promis că nu , dar , după câţiva ani , m-a sunat să-l tai pe bărbatu-său . Cică , ştiţi , aşa era politica spitalului ” , râde bărbatul .
” Odată scurs sângele rău , ai scăpat de boală . Nu se poate demonstra . E ca atunci când îţi suceşti piciorul şi te duci la o babă , care te trag e.” CORNEL CIOBANU , ultimul tăietor sub limbă din România în picioare . ” Vinişoarele acelea de sub limbă nu comunică direct cu organele interne . E drept că toate vasele de sânge din corp comunică între ele .
 
Citiţi
 
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

OTETUL

Foarte util si ….,ieftin!!

1. Distruge buruienile din grădină
Aplicat cu atenţie pentru a nu distruge culturile folositoare, oţetul poate fi folosit pentru “arderea” buruienilor nedorite din grădine, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru această sarcină.
2. Îndepărtează mătreaţa Aplicat după spălare, în combinaţie de o cană de oţet la două căni de apă caldă, oţetul îndepărtează până la sută la sută (vorba reclamei) mătreaţa. Atenţie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri.
3. Curăţă lentilele ochelarilor
Pentru a îndepărat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, puneţi câte o picătură pe fiecare lentilă şi ştergeţi-le cu o cârpă curată.
4. Îndepărtează petele de deodorant Una dintre cele mai frecvente probleme în folosirea deodorantelor solide (roll-on) constă în apariţia pe haine, în special cele de culoare închisă, a petelor “de deodorant”. Din fericire aceste pete se pot îndepărta prin spălarea manuală cu apă, detergent şi oţet.
5. Îndepărtează negii Se amestecă oțet din mere cu glicerină pentru a obține o lotiune ce aplicată zilnic pe negi duce la dispariția acestora.
6. Hidratează pielea Oțetul ajută la hidratarea pielii; adăugați 2 linguri de oțet în apa din cadă și veți vedea diferența.
7. Reduce durerile din gât Gargara cu oțet reduce semnificativ durerile de gât. Se pun două lingurițe de oțet într-un pahar cu apă și se face gargară 1 minut, apoi se înghite apa. Dacă durerea  persistă, se repetă gargara de mai multe ori.
8. Tratează arsurile solare Dacă rămâneți fără cremă de protecție solară, puteți folosi
otețul ca soluție alternativă pentru tratarea arsurilor pielii.
Aplicați oțet pe zonele pielii afectate de arsuri solari și frecați ușor. Roșeața se va diminua, la fel și senzația de mâncărime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; folosiți oțetul doar în caz de urgență.
9. Curătă masina Oțetul nu este atât de gros ca loțiunea de lustruire pentru mașini, dar aciditatea și consistența sa curăță foarte eficient praful și murdăria întărită. Aplicați oțet din abundență pe o lavetă și frecați bine. Mașina va arată mai frumoasă și lucioasă ca niciodată.
10. Reduce sughitul Unii oameni scapă de sughiț cu un simplu pahar cu apă în timp ce alții trebuie speriați bine. O altă soluție este oțetul. Înghițiți o lingură de oțet și adio sughiț.
11. Împrospătează legumele Dacă aveți legume cu părți mai ofilite și trecute, dar pierdeți foarte mult prin tăiere, pregătiți o soluție din apă și oțet și spălați legumele bine.
12. Îndepărtează petele de transpiratie Nu e de glumit cu petele de transpirație. Sunt inestetice și foarte neplăcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluție ce conține o parte de oțet la 3 părți de apă, petele se curăță foarte bine.
13. Alungă furnicile Furnicilor nu le place oțetul deloc. De aceea, dacă puneți picături de oțet bine plasate pe pragul ușilor sau pe coridoarele de acces în casă, cu siguranță furnicile vă vor ocoli.
14. Pregăteste solul Există unele plante ce preferă solul acid care le ajută să aibă flori mai frumoase. Turnați câteva picături în ghiveciul respectiv. Atenție: studiați cu atenție ce sol preferă planta înainte de a turna oțetul.
15. Curătă unghiile Pentru fumători, oțetul poate fi folosit la îndepărtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplicați câteva picături de oțet pe unghii și frecați bine cu o bucată de vată sau tifon. Petele vor deveni din ce în ce mai estompate.
16. Curăță proteza Cu toții ne dorim o dantură frumoasă, curată și fără bacterii nocive, nu-i așa? Acidul din oțet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Țineți proteza în apă cu oțet cât nu o folosiți
17. Curătă ustensilele De asemenea, dorim ca ustensilele din bucătărie să fie curate. Curățate cu oțet, vor fi curate și dezinfectate. Turnați câteva picături de oțet pe furculițe, linguri, alte ustensile înainte de a le spăla.
18. Îndepărtează mirosurile din borcanele folosite Dacă refolosiți borcanele, fie pentru că sunt încăpătoare, fie pentru că vă place modelul, puteți scăpa de mirosurile date de ce a fost înainte în ele dacă frecați bine borcanul cu oțet. Lasați oțetul să acționeze  puțin, apoi spălați cu detergent de vase și clătiți cu apă din abundență.
19. Curătă mobila Mobila veche, în special cea de metal, își poate recăpăta frumusețea și luciul de odinioară curațată cu o soluție ce conține oțet și ulei de măsline.
20. Îndepărtează petele de pe covoare Oțetul e aspirina celor care nu reușesc să scoată petele din covoare, în special din cele deosebite. Turnați oțet pe pată și frecați cu o cârpă curată până dispar.
21. Îndepărtează grăsimea Când trebuie să spălați o tigaie în care grăsimea s-a învechit și doriți să economisiți din timp, turnați oțet peste grăsime și frecați un pic.
Grăsimea se va lua mai ușor de pe tigaie.
22. Dă luciu pielii Dacă doriți să redați strălucirea articolelor din piele, curățați-le cu o
soluție din oțet și ulei de in.
23. Improspătează aerul Fie că e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie că e vorba de camerele din casă ce au un miros stătut, puteți folosi
oțetul ca “deodorant” de cameră. Dacă adăugați în oțet ierburi aromate, obțineți un aer proaspăt, fără mirosuri neplăcute. Pentru frigider, turnați câteva linguri de oțet în apa cu care spălați frigiderul pentru a înlătura mirosurile.
24. Ajută la curătarea pestilor de solzi Dacă doriți ca solzii să se ia mai ușor când
curâțați peștele, frecați peștele cu oțet cu câteva minute înaite.
Oțetul va acționa ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai usor.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Într-o lume agitată, în care bunăstarea e pe primul plan, oamenii calcă ţara în lung şi-n lat, în căutarea unui leac miraculos. Şi adesea uită că minunea vindecării e poate chiar în ei.


În ţara asta a noastră, de care unii s-au plictisit şi vor să plece, în timp ce alţii, din afară, ar da oricât numai să păşească în unele regiuni, sunt zone unde ne simţim mai aproape de divinitate.

Cercetătorii au descoperit unul dintre aceste locuri în punctul de întâlnire al paralelei 45, la jumătatea nordică a globului, cu meridianul 25, ce marchează jumătatea Europei. Se pare că peticul de pământ care începe pe la Dealul Negru şi se întinde până spre Sibiu atinge perfecţiunea.

Nu întâmplător sunt renumite staţiunile Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Govora. Se spune că bolnavii care se “încarcă” o vreme aici cu energie se pot vindeca şi fără curele de apă. Pe lângă acestea, sunt la noi multe locuri minunate.

Izvorul tămăduitor de la Izbuc
În judeţul Bihor, la Mănăstirea Izbuc sălăşluieşte un izvor cu apă tămăduitoare. Firicelul de apă izvorăşte chiar în incinta lăcaşului. Curge intermitent, la intervale de 15-30 de minute, şi se transformă în leac vindecător în Vinerea Luminată. Oricât de gravă ar fi suferinţa cuiva, la Izbuc îşi găseşte alinarea.
Crucea de la Coslogeni
Ţinutul Dobrogei e bogat în locuri făcătoare de minuni. Unul e Schitul Crucii de la Coslogeni. Mulţi bolnavi şi-au găsit vindecarea, cei ce nu puteau vorbi au primit grai, orbii şi-au recăpătat vederea. În timp, Sfânta Cruce a crescut în înălţime şi, numai Dumnezeu ştie cum, la zi mare, Crucea se umple de mir.
Mănăstirea armenească de la Hagigadar

Puţină lume ştie că în România există o singură mănăstire armenească şi aceea se află în apropierea oraşului Suceava, la Hagigadar. Credincioşii ştiu însă că aici se împlinesc şi cele mai ascunse dorinţe. Dar pentru aceasta trebuie să urci dealul mănăstirii în genunchi, să înconjori biserica de trei ori, apoi să mergi la preot pentru a-ţi citi rugăciunile.

Troiţa de la Ioneşti
Satul Ioneşti, din judeţul Argeş, poziţionat între Piteşti şi Roşiorii de Vede, este deja foarte cunoscut pentru miracolele înfăptuite în faţa renumitei sale Troiţe. Deşi îndelung controversate, miracolele din acest lăcaş sfânt nu pot fi nicicum contestate.
Schitul Şatra Pintii
Schitul Şatra lui Pintea sau Şatra Pintii, cum i se spune în Ţara Lăpuşului, are izvoarele făcătoare de minuni păzite de un munte sfânt şi o fântână cu apă tămăduitoare de pe vremea haiducului Pintea. Bătrânii povestesc cum apa se făcea odată “ca untu'” şi vindeca orice boală a celor ce veneau în lăcaşul de lângă Târgu Lăpuş.
Peştera Muierilor
Unul dintre cele mai fascinante monumente ale naturii de pe teritoriul ţării noastre, situat în comuna Baia de Fier din judeţul Gorj, scobit de vreme în pântecele muntelui de calcar de lângă râul Galbenul, este Peştera Muierilor. Vorbeşte lumea că în acest loc s-ar vindeca boli şi s-ar înfăptui miracole. S-a auzit despre această bijuterie din piatră peste mări şi ţări, căci umblă zvonul că în interiorul ei femeile ce nu pot avea copii capătă darul procreerii. Mai mult, cum păşeşti înăuntru, de eşti obosit, prinzi vigoare şi chef de viaţă. Astmul, diabetul, reumatismul, depresia, insomnia, dereglările hormonale dispar ca prin minune după câteva ceasuri în Peştera Muierilor. Se mai spune că şi cele mai puternice farmece de dragoste şi de moarte se fac cu apa care se prelinge pe stalactitele din peşteră.
Crucile “de leac” de la Dervent
Pe malul drept al Dunării, aproape de paradisul antic de la Vicina, din cetatea “Păcuiul lui Soare”, se înalţă cu semeţie un loc încărcat cu o puternică forţă spirituală, Mănăstirea Dervent. Se spune că pe aceste meleaguri s-ar fi săvârşit fapte miraculoase. Credinţa celor ce s-au rugat la “crucile de leac” le-a adus vindecarea, lăsând în urmă cârjele, ca mărturie a tămăduirii lor. Unii au mărturisit chiar în declaraţii oficiale, în faţa autorităţilor, felul în care şi-au găsit leacul. Nu e nimic altceva decât puterea slujbelor speciale şi a Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare, rostite cu mult har de preoţii mănăstirii. Până şi animalele şi-au găsit vindecarea aici, iar apa din Izvorul Sfântului Andrei a ajutat nevăzători să vadă lumina zilei. Minunile de la Dervent dovedesc fără strop de îndoială că Dumnezeu a întins aripi de îngeri asupra acestui loc, căci orice credincios ce a păşit o dată pragul mănăstirii simte nevoia lăuntrică de a reveni iar şi iar.
Colţul Chiliilor
După un urcuş anevoios, ce parcă nu te lasă să renunţi la visul de a atinge vârful muntelui, ajungi într-o poiană luminată, în mijlocul căreia ţâşneşte un izvor. Fără să-i cunoşti puterile miraculoase, sorbi însetat un căuş de apă proaspătă şi rece şi simţi că ceva s-a schimbat în interiorul trupului tău. Poate că de aceea pelerinajul spre Piatra Mică din Zărneşti a devenit în timp una dintre cele mai importante procesiuni ortodoxe pentru aducerea ploii. Dumnezeu nu a lăsat niciodată aşteptările credincioşilor fără răspuns după ce au păşit în lăcaşul spiritual scobit în inima muntelui, în piatră. Nouă cruci încadrează drumul spre Colţul Chiliilor, unde se află o peşteră ce ascunde o bisericuţă deosebită. Şi se pare că, pe lângă apa izvorului de afară, chiar frigul din interiorul peşterii contribuie la vindecarea sufletească şi trupească.
Icoane făcătoare de minuni
Iată unde se află unele icoanel făcătoare de minuni din România: Mănăstirea Hodoş-Bodrog din jud. Arad , Schitul Cetăţuia din jud. Argeş, Biserica Vovidenia din jud. Bacău , Mănăstirea Gorovei din jud. Botoşani, Bisericile Colţea, Doamnei, Grădina Icoanei şi Buna Vestire din Bucureşti, Mănăstirea Călugăra din Caraş Severin, Mănăstirea Dălhăuţi din Focşani, Mănăstirea Nicula din Cluj, Mănăstirea dintr-un lemn din Vâlcea, Biserica Madona Dudu din Dolj, Mănăstirea Adam din Galaţi, Biserica Letca Nouă din Giurgiu, Mănăstirea Golia din Iaşi, Mânăstirile Căldăruşani şi Pasărea din Ilfov, Mănăstirea Dragomireşti din Maramureş, Mănăs-tirea Icoanei din Neamţ, Mănăstirea Pissiota din Prahova, Mănăstirea Bixad din Satu Mare, Mănăstirea Strâmba din Sălaj, Mănăstirea Râşca din Suceava, Mănăstirea Pantelimon din Teleorman.
Mâna Sfântului Ciprian

Se întâmplă să treci pe lângă Biserica Zlătari fără să ştii măcar ce comoară ascunde: mâna Sfântului Ciprian, ocrotitorul de vrăji şi blesteme. Moaştele sfinte se odihnesc de sute de ani într-o raclă de sticlă şi reprezintă pavăza lăcaşului de cult şi a celor ce îi trec pragul. Se spune că aici Moliftele Sfântului Vasile sunt mai puternice ca oriunde, că nicăieri altundeva nu poţi găsi mai degrabă ajutorul divin la necaz

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Specialiştii le recomandă persoanelor care suferă de alergii să evite ouăle de găină. Fierte sau crude, ouăle de prepeliţă pot fi folosite în tratamentul unui număr impresionant de afecţiuni.

Ouăle de prepeliţă le-ar putea înlocui cu succes pe cele de găină, deoarece au un conţinut mult mai complex de principii active.

Un ou de prepeliţă conţine de cinci ori mai mult fosfor, de opt ori mai mult fier, de şase ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina B2 decât unul de găină.

Conţine, de asemenea, un întreg complex de vitamine: A, B, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum calciu, zinc, potasiu şi sulf.

„Efectele miraculoase produse de oul de prepeliţă în organism se datorează proteinelor de calitate superioară din ou, glucidelor speciale, care nu sunt periculoase pentru persoanele cu diabet sau pentru cele care suferă de alte boli înregimul cărora ouăle sunt interzise. De asemenea, ouăle de prepeliţă conţin aminoacizi esenţiali şi factori antialergenici. La fel de valoroase sunt şi enzimele care curăţă depunerile de colesterol de pe pereţii vaselor sanguine” , precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Grăbesc recuperarea după o operaţie

O cură cu astfel de ouă îmbunătăţeşte calitatea vieţii bolnavilor cronici. Aceste tonice naturale ajută inima să funcţioneze normal, revigorează organismul după perioade intense de stres şi de epuizare.

În cazul bolnavilor care au suferit o intervenţie chirurgicală sau care au făcut chimioterapie, ouăle de prepeliţă grăbesc recuperarea. Beneficiile acestei terapii nu se opresc aici, deoarece cura cu ouă de prepeliţă reglează aciditatea gastrică şi digestia.

O astfel de terapie pre- şi postnatală vine în sprijinul viitoarelor mame, deoarece le ajută să nască mai uşor, iar după naştere acestea pot să alăpteze mai mult timp.

De asemenea, o cură cu ouă de prepeliţă are efecte foarte bune în cazul bolnavilor de dischinezie biliară, TBC şi celor cu afecţiuni ale rinichilor şi ficatului. Şi persoanele supraponderale, cele care au probleme cu imunitatea sau care au un nivel crescut al glicemiei îşi ameliorează starea de sănătate în urma consumului de ouă de prepeliţă.

Se consumă crude, dimineaţa

Există mai multe scheme de tratament, în funcţie de vârstă şi de afecţiune. Ouăle se consumă crude, dimineaţa, în locul cafelei, şi trebuie să fie proaspete. Se recomandă mai multe cure: cu 60, 90, 120 şi cu 240 de ouă.

Cura cu 60 de ouă se urmează 30 de zile şi este indicată adulţilor şi copiilor cu vârste între unu şi trei ani (câte două ouă zilnic).

Copiilor cu vârsta de 4-7 ani li se recomandă cura cu 60 de ouă ţinută timp de 20 de zile (câte trei ouă zilnic). Cura cu 90 de ouă se ţine 30 de zile de către copiii cu vârsta de 8-10 ani (câte 3 ouă zilnic), iar cura cu 120 de ouă este pentru 26 de zile (se recomandă adulţilor şi adolescenţilor cu vârste între 16 şi18 ani. În schimb, cura de 240 de ouă se administrează timp de 50 de zile doar adulţilor.

Persoanelor care nu pot consuma ouăle crude li se recomandă fierberea acestora.

De ce sunt bune ouale de prepelita?

Nu este un mit, este chiar adevarat. Ouale de prepelita sunt intr-adevar primele pe lista de recomandari pentru persoanele care vor sa duca o viata sanatoasa. Stim cu totii ca ouale de gaina, oricat de bune ar fi, contin colesterol si pot deveni periculoase. Oul de prepelita in schimb nu numai ca nu contine colesterol, insa asigura si o energie mult mai mare.

Cu aceste proprietati ouale de prepelita pot ajuta la recuperarea dupa o perioada de stres sau de epuizare fizica, pentru ingrijirea tenului si a parului (prevenind caderea acestuia). De asemenea, medicii naturalisti recomanda aceste oua si pentru cei care sufera de boli respiratorii, digestive, hepatice, circulatori, de rinichi sau ale sistemului nervos. Sunt indicate si persoanelor care au un metabolism dereglat.

Ouale se consuma crude, de preferat dimineata. Este de preferat sa fiti foarte atenti la termenul de valabilitate. Puteti adauga o lingurita de miere la acestea pentru a face gustul mai placut si pentru a va asigura un surplus de energie. Se pot consuma pana la 3 oua pe zi, ceea ce v-ar putea asigura necesarul de energie pana dupa-amiaza, simtindu-va satuli doar cu consumul acestora. Astfel scade riscul de a manca peste masura. Ceea ce este interesant, este ca nu exista contraindicatii, fiind recomandat tuturor indiferent de afectiunile de care sufera.

Sa nu va fie teama de faptul ca acestea va vor priva de vitamine sau minerale, in conditiile in care preferati sa nu mai consumati nimic altceva pe o perioada mai lunga de timp in cursul unei zile. Un ou de prepelita contine de 5 ori mai multa vitamina B2 decat un ou de gaina. De asemenea acelasi raport este valabil si in cazul fosforului. In cazul vitaminei B1, acesta are de 6 ori mai multa decat oul de gaina, si de 7 ori mai mult fier si potasiu. Totodata contine vitamina A si vitamina E.

Pentru a te bucura de toate efectele benefice ale acestui aliment, este bine sa renunti la alcool. Acesta poate reduce efectele terapeutice, stresul fiind mai greu de indepartat.

Acestea fiind spuse, nu uita ca acesta este singurul ou dietetic. Continutul sau de proteine, glucide nedaunatatoare pentru diabetici, lipide si licitine, vitamine, saruri minerale, aminoacizi esentiali si factori antialergici il fac intr-adevar un produs minune pentru toate persoanele, indiferent de motivul pentru care acestea au hotarat sa apeleze la un astfel tip de dieta. Mai mult, in functie de nevoile fiecaruia, exista tipuri de diete speciale a caror baza este oul de prepelita.

 

Este imposibil sa nu fi auzit deja de calitatile iesite din comun ale acestui aliment foarte bogat in vitamine. O cura cu oua de prepelita rezolva probleme grave de sanatate, cum ar fi: afectiuni ale inimii, ale stomacului sau ale sistemului circulator, si asta fara nici un altfel de medicamente. Dealtfel, toti crescatorii de prepelite sustin ca viata li s-a schimbat in bine datorita acestei mici pasari: in primul rand consumul zilnic de oua le-a imbunatatit sanatatea (a lor si a familiilor lor), iar in al doilea rand veniturile pe care le obtin din comercializarea oualor sau a carnii sunt mai mult decat multumitoare.

In antichitate, chinezii tratau in mod curent astmul bronsic cu oua de prepelita, iar vechii egipteni tratau inca de acum 4000 de ani impotenta si sterilitatea.

Doctor Jean Claude Truffier, medic generalist francez, face studii aprofundate asupra calitatilor terpeutice ale oului de prepelita, obtinand rezultate remarcabile in tratarea astmului bronsic, rinitei, conjunctivitei, tusei spastice, urticariei, etc.

Dupa aceste remarcabile succese, numerosi medici, vor accepta acest tratament, extinzand utilizarea lui in tratarea altor afectiuni, cum ar fi:

– ulcer gastric si duodenal

– diabet zaharat

– hipertensiune arteriala

– boli ale ficatului si rinichilor

– impotenta sexuala

“Eu, de cand am inceput tratamentul cu oua de prepelita nu m-am mai oprit”, spune domnul Popescu. “Practic, oul nu te trateaza de astm, de ulcer sau boli de rinichi , ci te trateaza in general.” Oul de prepelita este un “medicament” fara nici o contraindicatie si are marele avantaj ca echilibreaza intregul organism, fiind o sursa naturala si foarte ieftina de vitamine esentiale. “Foliile de Ulcerotrat mi s-au ingalbenit in dulap”, explica domnul Popescu, care in fiecare dimineata, la jumatate de ora dupa ce se trezeste (niciodata dupa ora 4), bea pe nerasuflate 5 oua de prepelita.

Care este misterul? Nimic mai simplu, daca pornim de la factorii ce determina aceste imbolnaviri: stres cotidian, alimentatie dezechilibrata, bogata in aditivi si ingrediente sintetice (amelioratori, conservanti, stabilizatori) precum si in produsede origine animala cu un continut ridicat de grasimi si colesterol, etc.

Oul de prepelita este produsul de origine animala cu cel mai echilibrat continut proteic, vitamino – mineral si enzimatic capabil sa regleze toate aceste carente, readucand in parametrii normali orice organism uman.

De la bun inceput trebuie sa stabilim ca un ou de prepelita are de 5 ori mai mult fosfor decat un ou de gaina, de 7,5 mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. De aceea sunt mult mai recomandate din punct de vedere medical decat cele de gaina.

Beneficiile oului de prepelita

Ouale de prepelita nu sunt o cura moderna de tratare a diverselor afectiuni, ci sunt folosite inca din antichitate, de catre chinezi si civilizatia egipteana. Daca in urma cu 4000 de ani se tratau afectiuni ca si astmul bronsic sau problemele de infertilitate, in prezent, ouale de prepelita se folosesc in afectiuni ca: boli renale, diete si cure de slabire, afectiuni hepatice si cardiace, afectiuni gastrice. Chiar si copiilor le sunt indicate aceste minuni ale naturii: ouale de prepelita cresc imunitatea organismului, stimuleaza cresterea si fixarea calciului in oase, asigurand cresterea armonioasa a copiilor. In vreme de examene, ouala de prepelita activeaza pentru imbuntatirea memoriei.

Cura de oua de prepelita

In functie de afectiunea pe care urmariti sa o tratati cu ouale de prepelita, cura poate dura o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, consumandu-se in functie de afectiune si de varsta pacientului, intre 60 si 240 de oua. Consultand un doctor naturist, va va indica exact ce cura trebuie sa faceti, de cate zile si cu cate oua pe zi.
Indiferent de durata curei, exista niste reguli ce trebuiesc respectate: ouale trebuie sa fie neaparat proaspete, si se consuma dimineata, pe stomacul gol, cu minim o ora inainte de a servi micul dejun. Ouale se consuma neaparat crude, gaurind la un varf oul si sorbind continutul din coaja. Ouale trebuie sa fie la temperatura camerei, astfel ca si daca obisnuiti sa le conservati in frigider, scoateti-le cu o seara inainte de a le consuma.
In caz ca doriti sa repetati cura, trebuie sa lasati sa treaca 20 de zile in cazul adultilor si 60 de zile (respectiv 2 luni) in cazul copiilor. Daca in cazul copiilor nu e cazul sa le spunem asta, adultilor le atrag atentia ca pe toata durata este interzis consumul de cafea sau bauturi alcoolice pentru ca diminuneaza proprietatile curative ale oualor de prepelita.

Toast cu oua de prepelita

Cine spune ca ouale de prepelita se pot utiliza doar in cure terapeutice? Daca tot am zis ca servim ouale de prepelita la micul dejun, de ce sa nu facem un mic dejun deosebit spectaculos?
Aveti nevoie de 4 felii de toast graham, ketchup dulce sau picant, 4 oua de prepelita si patrunjel verde. Se prajesc feliile in toaster, apoi se aseaza intr-o tava pentru cuptor. Pe fiecare se face cate o inimioara groasa din ketchup. In interiorul fiecarei inimioare spargem cate un ou de prepelita si dam tava la cuptor pana cand ouale s-au facut, respectiv arata ca si ochiurile facute in tigaie. Se presara peste ele patrunjel proaspat tocat si se mananca pe nerasuflate.

Sursa: adevarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O “buruiana” care poarta in ranita bastonul de maresal

Regele radacinilor
Limba romana are o zicala foarte expresiva pentru ideea de invingator absolut: “I-a venit de hac”, l-a terminat adica, l-a pus la pamant. Brusturele este si el un invingator care stie sa vina de hac, iar dusmanul pe care-l ucide e boala. Mai exact: bolile, pe care le lichideaza cu o dexteritate de campion mondial
Planta cu totul extraordinara, Brusturele are proprietati detoxifiante de exceptie, care il recomanda in incredibil de multe afectiuni. Si inca ceva: aceasta planta este foarte valoroasa, intr-un domeniu cu care, din pacate, noi, romanii, suntem prea putin obisnuiti: medicina preventiva.
Dar mai intai sa facem cunostinta cu Brusturele sau Captalanul, planta de capetenie a stramosilor nostri, dacii, preluata apoi in toate zonele tarii, sub forma de leacuri babesti.

Fisa de identitate
Denumirea stiintifica a Brusturelui este Arctium lappa, numele de Arctium provenind din limba greaca, unde arktos inseamna urs, iar lappa inseamna in limba celtilor laba. Deci, Arctium lappa ar insemna laba ursului, probabil datorita formei frunzelor sale mari, care aduce intrucatva aminte de urma labei unui urs pe pamantul reavan. Brusturele este o planta bianuala (traieste doi ani). In primul an isi dezvolta sistemul de radacini si frunzele, pentru ca in al doilea an sa faca flori si fructe, dupa care moare. In primul an, Brusturele are doar frunze, asezate sub forma unei rozete, un adevarat laborator de fotosinteza, care hraneste cu belsug de substante nutritive o radacina, transformand-o intr-un depozit de substante. Din aceasta radacina va creste o tulpina de pana la doi metri inaltime, cu flori nu foarte spectaculoase, care pana in toamna se vor transforma in binecunoscutii scaieti (cu care faceam razboaie in copilarie), care nu sunt altceva decat semintele de Brusture. Planta buna de recoltat este cea in varsta de un an, adica fara tija florifera, care este gata de cules chiar in acest moment al toamnei.
Recoltarea
De la Brusture se recolteaza, toamna, radacinile, impreuna cu acea tulpina subterana care depoziteaza substantele nutritive, numita rizom. Recoltarea se face prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacinile se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc fara umezeala si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in locuri curate si uscate.

Preparate din Brusture
Pulberea de radacina de Brusture
Radacinile de Brusture se macina fin, cu rasnita de cafea sau in piua, dupa care se cern prin sita pentru faina alba. Pulberea fina rezultata se depoziteaza intr-un borcan de sticla inchis ermetic. In general, pulberea de Brusture nu isi pastreaza calitatile mai mult de 14 zile, deoarece prin oxidare tinde sa-si piarda rapid proprietatile terapeutice. Se administreaza o jumatate de lingurita rasa (cca 2 grame) de pulbere de 3-6 ori pe zi, pe nemancate. Planta se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa.

Maceratul la rece
Se pun doua lingurite de pulbere de radacini (obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea) intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa vreme de 8-10 ore la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Se consuma 1-3 pahare pe zi, pe stomacul gol, cu minimum 15 minute inainte de masa. In functie de afectiunea tratata, cura cu macerat din radacina dureaza 3-6 saptamani.
Decoctul combinat de radacina de Brusture

Se pun doua lingurite de pulbere de radacina intr-un pahar de apa si se lasa sa macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe vreme de cinci minute, intr-un pahar (200 ml) de apa, dupa care se lasa sa se raceasca. In final se combina cele doua extracte, iar preparatul obtinut se va administra pe parcursul unei zile.

Tinctura de Brusture
Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de radacini de Brusture, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar de 40 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza. Tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru-sase ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.

BRUSTURELE – efecte preventive
Vreme de secole, in Europa, radacina de Brusture a fost considerata drept cel mai important remediu pentru curatarea sangelui. Iar cercetarile recente confirma acest lucru: Brusturele neutralizeaza radicalii liberi din sange, ajuta la eliminarea mult mai rapida a ureei si a altor substante reziduale din organism, scade nivelul colesterolului si trigliceridelor din sange. Insa actiunea detoxifianta a acestei radacini-minune nu se opreste aici. Ea curata prompt si eficient colonul, spala rinichii prin efectul sau diuretic puternic, ajuta la eliminarea surplusului de apa din corp prin transpiratie si urina. Iata de ce nu este de mirare ca Brusturele este considerat un adevarat elixir de toamna ce are pe drept cuvant renumele de antidot pentru toate bolile. Dupa cum se stie, detoxifierea este primul si cel mai important demers pentru blocarea bolilor, de la aparent banalele infectii si pana la afectiunile endocrine sau tumorale. In continuare, iata si cateva afectiuni in care a fost foarte bine studiata actiunea preventiva a Brusturelui.

Pictura vie cu Brusture
* Boala canceroasa – mai multe teste de laborator si de medicina experimentala au aratat ca administrarea Brusturelui previne aparitia si evolutia tumorilor canceroase, cu diferite localizari. Intre altele, substantele active din radacina acestei plante previn malignizarea celulelor normale, sub actiunea substantelor chimice cancerigene si a radiatiilor. Apoi, Brusturele are actiuni specifice in diferite forme de cancer, cum ar fi cele care apar pe fondul perturbarilor hormonale sau al blocarii proceselor naturale de eliminare.
* Cancer la san – curele cu Brusture, administrat sub forma de infuzie combinata, cate 500 ml pe zi, in cure de minimum 40 de zile, sunt un excelent profilactic pentru cancerul la san. Tratamentul este valabil si pentru femeile care au fibroame sau chisturi mamare cu risc de malignizare. Brusturele are o actiune reglatoare hormonala, mai ales asupra ovarelor, lenta, dar foarte eficienta, care ajuta la prevenirea acestei forme de cancer. Alte plante care se administreaza pentru profilaxia cancerului la san sunt Trifoiul rosu (Trifolium pratense), Macrisul iepuresc (Oxalis acetosella), Nasturelul sau Cresonul (Nasturtium officinalis).* Cancerul intestinal – conform ultimelor date statistice cunoaste cea mai rapida proliferare la noi in tara. Pentru prevenirea acestei afectiuni se administreaza maceratul la rece de radacina de Brusture, cate un pahar inainte de fiecare masa, in cure de 2-3 luni, urmate de o luna de pauza, dupa care administrarea se poate relua. Acest tratament dreneaza din colon materiile fecale stagnante, ajuta la mentinerea sau la refacerea florei intestinale normale. De asemenea, tratamentul cu macerat la rece de Brusture are efecte antitumorale directe, la nivelul colonului.* Diabetul – marii consumatori de dulciuri, dar si persoanele care au avut precedente de diabet in familie ar fi bine sa tina cure cu tinctura de Brusture, din care se ia cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi. Un tratament cu tinctura de Brusture dureaza 3-6 saptamani si se face macar o data pe anotimp, fiind alternat cu administrarea altor plante antidiabetice, cum ar fi Anghinarea (Cynara scolymus), frunzele de Dud (Morus alba), frunzele de Afin (Vaccinium mirtyllus).* Tromboflebita – un studiu chinez si unul japonez, facute in anii 1996, respectiv 2002, au aratat ca animalele de experienta tratate cu Brusture au o predispozitie mult mai redusa spre formarea cheagurilor de sange si spre inflamarea peretilor venosi. Pentru prevenirea acestei afectiuni (inclusiv a recidivelor) este recomandata cura cu infuzie combinata de radacina de Brusture, din care se bea cate un pahar (200 ml), de doua ori pe zi.

TRATAMENTE INTERNE
Niste scaieti cu infatisare modesta. Dar ce zace in ei…
* Diabet – un studiu realizat pe organisme cu diabet indus a aratat ca tratamentul cu Brusture reduce glicemia cu aproximativ 12%, efectele fiind amplificate de asocierea sa cu radacina de Cicoare (Cichorium intybus) sau cu frunze de Anghinare (Cynara scolymus). De asemenea, Brusturele reduce producerea de glucoza la nivel hepatic si stimuleaza secretia de insulina din celulele pancreatice. Se adminstreaza decoctul combinat, obtinut din cele trei plante, amestecate in proportii egale, din care se bea cate un litru pe zi. Persoanele care se afla deja sub tratament cu insulina trebuie sa fie supravegheate in timpul acestui tratament de catre medicul specialist, deoarece scaderile glicemiei sunt atat de puternice, incat trebuie ajustate dozele de insulina.
* Constipatia – zaharurile nedigerabile din radacina de Brusture stimuleaza formarea de bacterii “prietenoase”, de tip Bifidus, in colon, fac sa creasca biomasa fecalelor si continutul lor de apa, stimuleaza peristaltismul intestinal, imbunatatind eliminarea. Se administreaza pulberea, cate doua lingurite pe zi, dimineata si seara. Un tratament dureaza trei saptamani si se poate relua la nevoie dupa cinci zile de pauza.* Adjuvant in cistita, nefrita, pielo-nefrita – o categorie de principii active din radacina de Brusture (poliacetilenele) au un efect antibiotic puternic, fiind de un imens ajutor in tratarea infectiilor urinare, fie ele joase sau inalte. In plus, Brusturele are un efect diuretic si antiinflamator puternic, precum si o usoara actiune antipiretica, adica de scadere a febrei, fiind de un mare ajutor in timpul puseelor acute ale infectiilor de acest tip. Se administreaza decoctul combinat, cate un litru pe zi, in combinatie cu orice fel de tratament, medicamentos sau natural.* Litiaza renala – radacina de Brusture este unul dintre remediile diuretice si antiinflamatoare renale cele mai sigure si eficiente. Se administreaza pentru eliminarea microlitiazei renale, precum si pentru a usura migrarea calculilor de mari dimensiuni, aflati deja pe uretere. Se bea cate un litru de decoct combinat pe zi. Concomitent se fac bai fierbinti de sezut, adaugandu-se in apa de baie decoct de Brusture si infuzie de frunze de Rostopasca (Chelidonium majus).* Polipi intestinali, adjuvant in cancerul de colon – radacina acestei plante are efecte antitumorale directe, este antiinflamatoare si, in plus, stimuleaza tranzitul intestinal, eliminarea toxinelor, normalizeaza flora in colon, are efect de neutralizare al radicalilor liberi. De aceea, Brusturele se administreaza pentru combaterea cancerului de colon, incetinind sau chiar stopand formarea tumorilor si impiedicand aparitia metastazelor. Se ia sub forma de pulbere, 4-8 grame pe zi, in cure de 45 de zile, cu 15 zile de pauza.

* Psoriazis – in aceasta afectiune combinatia, in proportii egale, de radacina de Brusture si de Iarba de Trei-frati patati (Viola tricolor), administrate sub forma de pulbere, este practic imbatabila. Se administreaza sase lingurite din aceasta combinatie, zilnic, pe stomacul gol, inaintea meselor principale. Se tine un tratament cu o durata de 90 de zile, dublat de un regim lacto-vegetarian, in care 60% din hrana zilnica sa fie constituita din legume, fructe si cereale nepreparate termic. Se recomanda, de asemenea, consumul de lichide, minimum 3 litri pe zi, sub forma sucurilor proaspete de fructe sau legume, a infuziilor din plante, cum ar fi Musetelul, Roinita, Menta.
* Artrita reumatoida – la venirea anotimpului rece, se tine o cura cu decoct combinat de radacina de Brusture, din care se administreaza cate 2-3 cani pe zi, in cure de 4-6 saptamani. Tratamentul va fi dublat de administrarea de plante vitaminizante, cum ar fi Macesul si Catina. Aceasta terapie previne si combate eficient puseele reumatice, pentru ca Brusturele stopeaza procesele degenerative la nivelul articulatiilor, are efecte antiinflamatoare articulare, ajuta la stoparea proceselor de distructie la nivelul finelor tesuturi cartilaginoase din articulatii, prin actiunea sa antioxidanta.* Adjuvant contra hepatitei virale si alcoolice – mai multe studii facute in China au aratat ca extractele din Brusture au efecte antivirale directe si, in plus, protejeaza ficatul de actiunea agentilor toxici, inclusiv a alcoolului. Se tin cure de cate 60 de zile, timp in care se administreaza radacina de Brusture sub forma de pulbere, cate o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Este un tratament care ajuta la regenerarea celulei hepatice, impiedica evolutia bolii spre ciroza sau spre cancer hepatic.* Tratamentele cu antibiotice – inulina, continuta in proportii foarte mari (pana la 45-50%) de radacina de Brusture recoltata toamna, este un principiu activ extraordinar, ca adjuvant la tratamentul cu medicamente antibiotice de sinteza. Previne unele tulburari digestive produse de administrarea de antibiotice, cum ar fi inapetenta, durerile de stomac, tulburarile de tranzit intestinal, dar ajuta si la prevenirea candidozelor digestive. Ca atare, Brusturele este un ajutor excelent la administrarea antibioticelor, fara a le inhiba in vreun fel actiunea, dar combatand principalele lor reactii adverse. Se administreaza pulberea, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de minimum 21 de zile.* Adjuvant contra avitaminozelor, a deficitului de calciu si de magneziu – radacina de Brusture este destul de bogata in vitamina C, in vitamine din complexul B, in Fier, Magneziu etc. Totusi, nu aceasta este principala sa proprietate, ci aceea ca ajuta organismul sa asimileze mult mai bine acesti nutrienti vitali, din hrana de zi cu zi. Pentru tratarea acestor deficiente, se tin cure cu pulbere de Brusture, din care se administreaza cate 2-3 grame, inaintea meselor principale.

* Guta, exces de uree in sange – se tin cure cu o durata de minimum 5 saptamani, timp in care se bea intre jumatate si un litru de decoct combinat de Brusture pe zi. Acest tratament mobilizeaza si ajuta la eliminarea ureei din organism, atat prin urina, cat si prin transpiratie. Sa nu va sperie daca in primele saptamani transpiratia si urina vor capata un miros foarte intepator – este semnul clar ca aceasta planta isi face efectul, iar excesul de saruri ale acidului uric din organism este eliminat.
* Expunere la radiatii – un studiu japonez realizat inca din anul 1984, la Facultatea de Medicina din Okayama, arata ca, ajutate de principiile active din Brusture, celulele organismului sunt mult mai rezistente la actiunea mutagena a radiatiilor. Ca atare, persoanelor expuse la radiatii de diferite feluri le este recomandata pulberea de Brusture, din care se administreaza cate 10 grame zilnic, in cure de minimum 30 de zile. Radacina de Brusture face parte din clubul foarte select al remediilor naturale care protejeaza organismul impotriva radiatiilor, club din care mai fac parte Napraznicul, Ceaiul negru, Catina, polenul de albine, propolisul.* Adjuvant in tratamentul HIV/SIDA – un studiu chinez, realizat in 1996, arata ca anumite substante active din Brusture (numite lignani) pur si simplu blocheaza replicarea virusului care produce temuta maladie. Se recomanda administrarea de pulbere de Brusture, ca adjuvant, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de 90 de zile.

TRATAMENTE EXTERNE

* Matreata – ultima clatire a parului, dupa spalare, se face cu infuzie combinata de Brusture (aproximativ jumatate de litru), in care se pun si 3-4 picaturi de ulei de Lavanda (Lavandula angustifolia, L. officinalis). Se toarna incet, frictionand usor pielea, cu ajutorul degetelor. Principiile active din Brusture si din Lavanda sunt antiinflamatoare, antibacteriene si antimicotice. Ele ajuta la distrugerea florei parazite de la nivelul scalpului si la refacerea troficitatii pielii.
* Caderea parului – in multe regiuni din Rusia, tarancile au pana la varste inaintate un par sanatos si des, folosind decoctul de Brusture, combinat cu cel de frunze de Urzica. Cu acest preparat fac ultima clatire, lasandu-l cateva minute pe par, dupa care nu se mai clatesc cu apa simpla. Acelasi decoct este si baut, zilnic, mai ales la venirea frigului, explicatia stiintifica a eficientei acestui tratament fiind aceea ca cele doua plante ajuta la asimilarea oligoelementelor, vitale pentru sanatatea firului de par.* Eczeme alergice – se face un tratament intern cu Brusture, sub forma de decoct combinat, din care se bea cate un litru pe zi, vreme de macar 30 de zile. Suplimentar, se face o cataplasma din radacina de Brusture si din flori de Musetel, astfel: cele doua plante, macinate sub forma de pulbere, se amesteca in proportii egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3 linguri care se pun intr-un vas si se adauga apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta. Aceasta pasta se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce. Se repeta tratamentul intern si extern zilnic, pana cand simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament este recomandat si contra dermatitei atopice, iar tratamentul intern se recomanda contra atopiei, in general.

BRUSTURELE SI FRUMUSETEA

Din flora europeana, Brusturele si Trei-frati-patati sunt, probabil, ierburile cu actiunea cea mai eficienta pentru mentinerea tineretii si a supletii pielii. Radacina de Brusture, administrata intern sub forma de decoct combinat, cate 600 ml pe zi, curata gradat pielea si tenul de iritatii, de exces de sebum. Este un tratament eficient si contra acneei (probabil datorita efectului sau reglator hormonal), contra problemelor alergice ale tenului, in aceasta ultima problema fiind foarte eficient daca este administrat impreuna cu Trei-frati-patati. Dupa tratamentul cu Brusture, pielea devine mai luminoasa, mai catifelata, mai curata si mai placuta ca aspect.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Brusture
* Administrarea radacinii de Brusture nu are nici un fel de contraindicatie. Singurele precautii vor fi la persoanele diabetice, care vor trebui sa-si ajusteze dozele de insulina la administrarea acestui remediu.* Semintele (doar ele, NU si radacina) de Brusture sunt contraindicate in caz de sarcina, deoarece pot provoca contractii uterine. In schimb, radacina de Brusture este chiar recomandata in timpul sarcinii, pentru prevenirea constipatiei, a problemelor venoase si a deficitelor de minerale si de vitamine din organism.
* In cazuri foarte rare, au fost semnalate dermatite alergice, prin aplicarea externa a radacinii de Brusture

.http://sg.mg60.mail.yahoo.com/neo/launch?.rand=8ed8i7opm6er7

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva