Investitori in Romania

Facebook Twitter Email

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, se află săptămâna aceasta în Republica Populară Chineză pentru a discuta cu oficialii chinezi despre oportunitatea de colaborare şi investiţii din domeniul energetic.

Cu ocazia acestei vizite, Ministrul delegat pentru Energie are programate întâlniri cu Zhong Shan, ministru adjunct, Ministrul Comerţului din R. P. Chineză, Wu Xinxing, Administrator General al Administraţiei Naţionale pentru Energie din R.P.Chineză, Song Dongshen, preşedinte China Sinohydro, Yang YIsheng, vicepreşedinte China Gezhouba Group (CGGC), Sun Qingsong, preşedinte, Chairman, China Huadian Engineering Co, Zhu Hongjie, vicepreşedinte China Eximbank, Zhao Ruolin, preşedinte China National Electric Engineering Co., Gao Ligang, vicepreşedinte, China Guangdong Nuclear Power Group.
În această perioadă, ministrul delegat pentru Energie va susţine alocuţiuni la Forumul de afaceri Româno – Chinez organizat de Pan-European Ltd. împreună cu CCPIT şi Congresul Internaţional pentru Energie Nucleară.
Delegaţia condusă de ministrul delegat pentru Energie este compusă din reprezentanţi ai Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Electrica, Hidroelectrica şi Energonuclear.
În ultimul an, mai multe companii chineze s-au arătat interesate să investească în domeniul energetic, ultimul anunţ în acest fel fiind făcut de China Huadian Engineering care vrea să investească 1 miliard de euro la Turceni.

Autor – Afrodita Cicovschi 

Sursa:  Curierul National

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

*Firma şi-a programat o creştere anuală de 20% a afacerilor şi a numărului de angajaţi

Gregor zinkCompania germano-finlandeză Elektrobit, dezvoltator de soluţii integrate software pentru tehnologie de ultimă generaţie, în industriile auto şi wireless, a inaugurat, ieri, la Braşov, o investiţie de 800.000 de euro într-un centru de cercetare-dezvoltare. Pentru început compania are 21 de angajaţi, dar intenţionează ca la finele anului să sară de 100 de salariaţi. „Noi ne propunem ca în fiecare an să creştem cu 20% atât nivelul încasărilor, cât şi al salariaţilor”, a declarat Gregor Zink (foto) – Executive Vice President, Finance and Business Support Elektrobit.
Sediul din Braşov îşi va concentra atenţia pe dezvoltarea şi testarea produselor software pentru industria auto globală. Christian Drothler a fost desemnat în funcţia de Director Executiv al EB Automotive Romania SRL, acesta fiind în trecut responsabil de conducerea şi dezvoltarea ECU (Unităţile Electronice de Control), şi de proiectele clienţilor EB din Germania.
„Odată cu deschiderea sediului în Braşov, România, EB îşi extinde operaţiunile în industria auto în Europa de Est, creând peste 100 de locuri de muncă, pentru inginerii din regiune, în domeniul dezvoltării de software, concentrându-se pe sisteme de navigare, software ECU şi testare.”, a spus Christian Drothler, Director Executiv al EB Automotive Romania SRL. „Obiectivul nostru este de a crea o bază puternică de dezvoltare şi testare pentru produsele noastre şi de a poziţiona EB ca una dintre companiile importante ce oferă oportunităţi de angajare în Braşov”, a mai spus Drothler.
Cei mai importanţi clienţi ai dezvoltatorului software sunt Audi, BMW, Daimler, Ford, Bosc, TRW şi Renault.

România – bine pregătită în domeniul IT

„România este o piaţă foarte importantă pentru atragerea de noi angajaţi bine pregătiți în domeniul auto și IT”, a amai spus Gregor Zink. Acesta a spus că decizia de a crea centrul la Braşov I-a aparţinut şi a fost luată după o discuţie avută la o conferinţă internaţională cu reprezentanţi ai mediului academic care I-au recomandat Universitatea Transilvania Braşov ca fiind una de prestigiu în formare de ingineri IT.
Divizia Automotive Software a companiei Elektrobit este lider în furnizarea de soluţii integrate software de tehnologie de ultimă generaţie pentru industria auto şi are peste 1200 de oameni în întreaga lume.
EB dezvoltă tehnologii avansate şi le transformă în adevărate experienţe tehnologice de ultimă generaţie pentru clientul final. EB este specializată în dezvoltarea de soluţii avansate de software şi hardware de tehnologie pentru industria auto şi soluţii integrate de tehnologie wireless. Vânzările nete ale companiei rezultate în urma operaţiunilor desfăşurate în anul 2012 se ridică la 185,4 milioane euro. Elektrobit Corporation este listată la bursa NASDAQ OMX Helsinki.

Posted by 

Sursa: Biz Brasov

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Producatorul american de software Oracle investeste aproximativ 100 milioane euro in Romania, potrivit ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine, Dan Sova.

“Este o investitie noua de extindere a capacitatilor existente, a lui Oracle”, a spus Sova, citat de Mediafax.

Intrebat daca investitia este in Romania si vizeaza call-centere, el a raspuns afirmativ.

Grupul american a avut afaceri de 100 milioane euro in Romania in 2011, cele mai mari de pe plan local ale unei companii de soft.

Sursa: Daily Business

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Austria Card.jpg
Austria Card Romania, parte a grupul elen Lykos, a anuntat miercuri inaugrarea oficiala a fabricii sale de dezvoltare, productie si personalizare de smart cards (carduri cu cip) din Bucuresti, prima de acest fel din Romania.

Dupa o investitie totala de 25 milioane euro, noua facilitate de productie va furniza carduri cu cip, atat ca instrumente de plata contactless, dual interface, contact-based, cat si ca instrumente pentru identificare securizata, pentru piata locala si Europa Centrala si de Est.Compania estimeaza ca va recupera investitia in 3-5 ani.

Pana in prezent au fost angajate circa 50 de persoane, iar pana la finalul acestui an compania va mai recruta inca 50 de persoane pentru a ajunge la o echipa formata din 100 de salariati, a spus miercuri Nikolaos P. Lykos, presedinte si CEO al Grupului Lykos.

Procesul de productie al companiei este certificat de MasterCard si Visa.

Fabrica, aflata in sectorul 1 din Bucuresti, are 15.000 de metri patrati, iar terenul detinut de companie are 85.000 de metri patrati. Lykos are planuri de extindere a fabricii din Romania pe viitor, potrivit lui Jochen Hense, CEO al Austria Card.

Unitatea din Romania va produce carduri pentru banci, guvern (pasapoarte, carti de identitate), dar si pentru companii de transport, cum ar fi biletele de tren.

Jochen Hense a precizat ca in acest an estimeaza ca fabrica va produse 40-50 de milioane de carduri, iar in 2014 aceasta va functiona la capacitate maxima, producand 140-150 de milioane de carduri.

Primii clienti se numara BCR, Raiffeisen si Piraeus. Mai mult de 80% din volumul de carduri realizat in Bucuresti va fi exportat catre peste 35 de tari, inclusiv in Bulgaria, Austria, Germania, Slovenia, Rusia, Turcia si altele.

Aceasta este a doua fabrica de carduri a grupului, care mai detine o astfel de unitate in Viena.

Noua fabrica produce si personalizeaza carduri din materiale diverse intr-o multitudine de forme, de la cele simple din hartie si carton multi-stratificat, la cele din PVC si materiale ecologice, de la carduri simple de membru si de loialitate, pana la carduri inteligente de plata si identificare.

Pentru acest an, Austria Card Romani estimeaza o cifra de afaceri de 10,5 milioane de euro si un profit EBITDA de 1,9 milioane de euro.

In Romania, compania este prezenta si prin Inform Lykos Bucuresti, cu activitati in sectorul de tipografie si servicii IT, management de date si informatii cu caracter confidential.

Furnizorul de carduri Austria Card a fost preluat in proportie de 85% in anul 2007 de catre compania elena Inform Lykos de la Banca Nationala a Austriei. Ulterior, in 2011, firma elena a preluat controlul integral asupra Austria Card

Austria Card produce peste 75 milioane de carduri pe an, avand circa 350 de angajati. Compania are unitati de productie si personalizare carduri in Viena si furnizeaza carduri inteligente la nivel global, exportand peste 60% din cardurile produse catre banci din Europa Centrala si de Est.

autor: Andreea Radu
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O delegaţie a companiei Ghezouba International Engineering Co (CGGC) din China a fost prezentă, miercuri, în Maramureş. Aceştia au răspuns invitaţiei senatorului Liviu Marian Pop, fiind interesaţi să implementeze proiecte ample în acest judeţ. Lin Li, marketing manager, şi Shi Li, vicepreşedintele concernului CGGC, însoţiţi de senatorii Liviu Marian Pop, Alexandru Cordoş, prefectul Anton Rohian, precum şi specialişti, s-au deplasat la Barajul Runcu pentru a vedea exact care este situaţia la faţa locului. Delegaţia din China a primit promisiuni din partea conducerii judeţului că vor avea parte de deschidere pentru tot ceea ce înseamnă investiţii la nivelul Maramureşului.  

De asemenea, conducerea companiei chineze a fost prezentă şi în Cluj-Napoca, unde a participat la o întâlnire strategică de implementare a proiectelor de infrastructură zonală. Compania chineză va iniţia unul dintre principalele proiecte ale Guvernului României, şi anume hidrocentrala de acumulare de la Tarniţa- Lăpuşteşti. Senatorul Alexandru Cordoş a punctat necesitatea acestei investiţii pentru judeţul Cluj printr-un parteneriat public-privat. În cadrul acestei vizite s-a organizat o întâlnire de prezentare a proiectelor de însemnătate pentru judeţul Cluj: Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, Spitalul Regional de Urgenţă şi Autostrada Transilvania. Vizita delegaţiei străine în judeţul Cluj reprezintă un pas foarte important pentru crearea unui parteneriat stabil şi prosper între cele două ţări. Înaintea vizitei din Cluj, delegaţia chineză a participat în Bucureşti la numeroase discuţii cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, urmând ca în timpul acestei săptămâni să se stabilească o întâlnire cu ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de interes naţional şi Investiţii străine, Dan Şova. Reprezentanţii companiei CGGC au fost primiţi şi în Senat de către senatorii Alexandru Cordoş şi Liviu Marian Pop la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.
Autor Costin Niţu 
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Petrom si Repsol vor explora perimetre la mare adancime. Investitii de 50 mil. euro

OMV Petrom (SNP) va explora impreuna cu grupul spaniol Repsol patru perimetre onshore situate in sudul Carpatilor Meridionali si al Carpatilor de Curbura, in baza unui contract incheiat vineri, parteneriatul vizand investitii estimate la 50 milioane euro in urmatorii doi ani.

“OMV Petrom (…) semneaza azi cu Repsol un contract de farm-out (de transfer al drepturilor derivate din acordurile de concesiune petroliera, n.r.) prin care Repsol achizitioneaza o participatie de 49% pentru zona cu adancime mai mare de 2.500 – 3.000 de metri a perimetrelor onshore de explorare Baicoi V, Targoviste VI, Pitesti XII si Targu Jiu XIII, localizate in sudul Carpatilor de Curbura si respectiv al Carpatilor Meridionali”, se arata intr-un comunicat al companiei din grupul austriac OMV.

“Acest parteneriat cu Repsol, o companie petroliera lider cu experienta in explorarea ariilor de mare adancime cu structuri complexe, este un pas important pentru evaluarea potentialului de hidrocarburi al celor patru perimetre. Totodata, parteneriatele cu companii petroliere de talie mondiala contribuie la dinamizarea sectorului romanesc de La randul lui, Luis Cabra, Executive Vice President pentru Explorare si Productie la Repsol, a declarat ca parteneriatul cu OMV Petrom se inscrie in strategia companiei de extindere a activitatilor de explorare in Europa si ca Romania are ina cest domeniu “un potential deosebit”.

Activitatile OMV Petrom in regiunea respectiva vizeaza atat explorarea cat si productia.

“Dupa privatizare, OMV Petrom a derulat un program intens de seismica 3D in zona, in urma caruia a fost raportata descoperirea de gaze de la Totea (partea de sud-vest a Romaniei). OMV Petrom si Repsol vor evalua impreuna datele obtinute in cadrul programului de seismica deja derulat pentru a determina oportunitatile de foraj de explorare. Se estimeaza ca, in urmatorii doi ani, parteneriatul OMV Petrom-Repsol va investi aproximativ 50 de milioane de euro pentru forajul de explorare”, se mai arata in comunicat.

Parteneriatul cu Repsol este cel de-al treilea incheiat de OMV Petrom, dupa acordurile semnate cu ExxonMobil, in 2008, si cu Hunt Oil, in 2010.

Grupul OMV are parteneriate de explorare si/sau productie incheiate cu grupul Repsol in Libia si Bulgaria.

Repsol este o companie integrata de titei si gaze, prezenta in peste 30 de tari, cu peste 23.000 de angajati. Compania este specializata in explorarea offshore la mare adancime, generand unele dintre cele mai mari decoperiri recente la nivel mondial.

Producatorul de titei, gaze naturale si electricitate Petrom este detinut in proportie de 51% de grupul austriac OMV, restul titlurilor fiind controlate de Ministerul Economiei (20,6%), Fondul Proprietatea si alti actionari. Titlurile companiei sunt listate la BVB.

Anul trecut, Petrom a inregistrat un profit record, de 3,946 miliarde lei (885,5 milioane euro), in crestere cu 5%, iar vanzarile au urcat cu 16%, la un nou maxim, de 26,258 miliarde lei (5,892 miliarde euro), in principal datorita evolutiei pozitive a preturilor produselor petroliere, desi cantitatile comercializate au fost mai mici.

Sursa: Wall Street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pirelli, furnizorul exclusiv de pneuri pentru Formula 1, produce la Slatina “gume” pentru GP2, competiţia care reprezintă rampa de lansare pentru piloţi către Marele Circ, se arartă într-un comunicat al companiei italiene.

...

Pirelli are trei fabrici în lume unde se produc pneurile speciale de competiţie: la Izmit, în Turcia, unde se fabrică pneurile de Formula 1 si cele pentru raliuri, în Brazilia şi la Slatina, unde se produc pneurile pentru seriile GP2 si GT.

În acest an, cinci dintre piloţii care au concurat în GP2 sunt prezenţi în cea mai importantă competiţie automobilistică. Pentru sezonul 2012 al GP2 aproape întreaga gamă a fost reproiectată, pneurile devenind mai moi şi mai rapide. Piloţii vor putea utiliza noi “gume” de compoziţie medie, soft şi supersoft, toate acestea fiind produse la uzina din Slatina.

Tot la Slatina sunt produse şi pneurile pentru competiţile din categoria GT, respectiv Seria GT Sprint, care se va derula împreună cu Blancpain Endurance Series. Campionatele sunt destinate maşinilor sport de top, precum cele fabricate de Audi, Jaguar, McLaren, Aston Martin, Corvette, BMW şi Porsche.

În 2013, Pirelli se implică în 250 de campionate din lumea sporturilor cu motor din peste 40 de ţări şi în peste jumătate dintre acestea este unic furnizor de pneuri. Compania italiană va furniza peste 720.000 de pneuri pentru toate activităţile de motorsport anul acesta.

Mediafax


Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Fondul sud-african New Europe Property Investments (NEPI), cel mai mare cumpărător de active imobiliare de pe piaţa românească din ultimii patru ani, şi antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor încep lucrările de construcţie la cel mai mare complex de birouri din afara Bucureştiului, în Cluj-Napoca.

Proiectul The Office, în suprafaţă de 54.000 mp, este amplasat în locul fostei fabrici Tricotaje Someşul de pe Bulevardul 21 Decembrie din Cluj-Napoca. Pe acelaşi teren, cumpărat în 2007 cu circa 14 mil. euro, investitorii de la Atrium Centers intenţionau să ridice un mall şi un hotel. Criza a dat însă planurile Atrium peste cap şi terenul a fost preluat de Ovidiu Şandor. După ce a vândut sud-africanilor de la NEPI proiectul City Business Center din Timişoara pentru 92 mil. euro, Şandor s-a asociat cu aceiaşi investitori pentru dezvoltarea unui complex de afaceri similar în Cluj-Napoca.
Cei doi parteneri au obţinut deja autorizaţiile şi avizele necesare din partea autorităţilor locale şi au început organizarea şantierului. Lucrările la prima etapă a complexului, cu o suprafaţă închiriabilă de 19.000 metri pătraţi, vor dura 14 luni. Finanţarea acestei etape va fi asigurată exclusiv din surse proprii ale partenerilor. Proiectul va fi livrat în întregime până în 2016 şi va avea o certificare BREEAM de clădire verde.
„Unul din principalele noastre avantaje în atragerea chiriaşilor e o caracteristică a clădirii gândită special pentru a asigura un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte suprafeţele închiriabile şi posibilităţile de extindere. Practic, proiectul permite amplasarea a până la 1.000 de persoane pe nivel, într-un singur open space, în cazul în care o companie ar avea o asemenea nevoie”, a declarat Martin Slabbert, CEO-ul NEPI.

Dezvoltatorii au purtat deja discuţii cu o serie de potenţiali chiriaşi, iar odată cu demararea efectivă a lucrărilor se vor concretiza şi primele contracte de închiriere. Chiriaşii vizaţi sunt multinaţionalele din sectorul IT/C, zona serviciilor financiare sau firme de inginerie deja prezente în Cluj-Napoca, cât şi din sfera operatorilor de servicii.

Timişoreanul Ovidiu Şandor (42 de ani) ocupă locul 55 în ultima ediţie a TOP 300 Capital cu o avere estimată la 90-92 mil. euro.

NEPI a reuşit să cumpere, în plină criză, imobile în valoare cumulată de peste 370 mil. euro, ceea ce reprezintă peste 30% din volumul tranzacţionat în ultimii patru ani.

Autor: Alexandru Urzică

Sursa: Capital

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Ion Sturza a cumpărat 49% din Romaltyn Ltd, firmă deţinută de o companie kazahă, care deţine activele fostului combinat de prelucrare a aurului din Baia Mare. Activitatea de procesare a minereurilor aurifere va fi reluată la sfârşitul anului, după investiţii de 40 de milioane de dolari.

Romaltyn

Romaltyn
Foto: emaramures.ro

Fribourg Investments, fondul de investiţii controlat de omul de afaceri Ion Sturza, a preluat 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, care deţine fabrica de exploatare minieră din Baia Mare, potrivit unui comunicat al companiei. Fribourg Investments a preluat şi controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere.

“Activitatea efectivă se va derula pe o perioadă de aproximativ 5 ani şi include eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase -aur şi argint- şi reabilitarea ecologică a suprafeţei de aproximativ 165 ha din regiunea Baia Mare” se mai arată în comunicat.

“Pentru repornirea activităţii Romaltyn, programată în trimestrul patru al anului 2013, sunt necesare investiţii totale de peste 40 de milioane de USD, care acoperă retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie etc. Parte din acestea au fost efectuate în perioada 2007-2012. Pentru etapa de pregătire a operaţiunilor se estimează angajarea a aproximativ 150 de persoane, urmând ca atunci când proiectul va fi funcţional să fie administrat de aproximativ 200 de persoane” mai spune compania.

“Ne dorim să facem din acest proiect un pilot de bună practică în domeniul reciclării de deşeuri miniere şi al reabilitării ecologice, tocmai pentru că preluăm un istoric problematic. Activitatea Romaltyn rezolvă o problemă existentă – deşeurile depozitate sunt o sursă de poluare gravă – şi deschide oportunităţi de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare. Partenerii noştri vor fi, în majoritate, companii românesti din regiune”- a declarat Ion Sturza. “Am deschis căi de colaborare şi cooperare cu autorităţile şi firmele locale, cu toţi cei interesaţi şi sperăm să acţionăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe şi redevenţe, care vor fi o resursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închiderea minelor şi de condiţiile economice dificile din ultimii ani” se mai adaugă în comunicat.

Dan Pascariu, printre directori

Activitatea Romaltyn va fi coordonată de un Consiliu Director format din cinci persoane, doi dintre acţionarii proiectului (Kenes Rakishev şi Ion Sturza) şi trei directori independenţi (Nurlan Abduov, antreprenor kazah, Dan Pascariu, cunoscut bancher roman, Preşedintele Consiliului de Supraveghere a UniCredit Ţiriac Bank şi a altor companii internaţionale, şi Bogdan Popescu, cunoscut expert internaţional în resurse minerale).

Romaltyn Ltd controlează două companii din România, Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration. Romaltyn are licenţă pentru trei zacaminte auro-argintifere din Maramureş şi pentru unul în judeţul Satu Mare. În plus, compania deţine şi unităţi de procesare a minereului aurifer, moştenite de la fosta Aurul Baia Mare, ulterior Transgold. Transgold a intrat în atenţia opiniei publice în anul 2000, după un accident ecologic de proporţii. Atunci 100.000 de metri cubi de ape reziduale poluate cu cianuri au ajuns în Tisa şi, ulterior, în Dunăre. În primăvara anului trecut, un holding metalurgic din Kazahstan, SAT&Company, a preluat pachetul majoritar al companiei, de la gigantul rus al aurului Polyus Gold. Compania kazahă este controlată de omul de afaceri Kenes Rakişev, ginerele primarului din Astana, Imangali Tasmagambetov, un apropiat al preşedintelui Nursultan Nazarbaiev.

“Vor fi reabilitate ecologic integral suprafeţele pe care se află astăzi deşeurile miniere”

Acum doi ani, Romaltyn a anunţat că se pregăteşte de reluarea activităţii de procesare a minereului aurifer, după investiţii de mediu, dar activitatea nu a fost repornită. Procesarea se va face, cel mai probabil, tot cu cianuri, iar Sturza spune acum că protecţia mediului va fi o prioritate.

“Funcţionarea fabricii Romaltyn va fi monitorizată permanent din perspectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, care vor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real. Investiţiile făcute în noua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele prescrise de reglemetările europene şi cele naţionale. După finalizarea proiectului, vor fi reabilitate ecologic integral suprafeţele pe care se află astăzi deşeurile miniere” se arată în comunicatul companiei deţinute de Strurza.

Sursa: economica

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

China Huadian Engineering vrea sa investeasca in industria miniera si productia de energie pe baza de carbune din Romania, a anuntat luni Ministerul Economiei, dupa o discutie intre ministrul de resort, Ion Ariton, si o delegatie a companiei chineze.

“In cadrul discutiilor reprezentantii companiei chineze si-au declarat interesul de a investi in obiective din industria miniera si din productia de energie pe baza de carbune”, se arata intr-un comunicat al institutiei.

In urma cu circa doua saptamani surse din domeniul energetic au declarat ca grupul China Huadian vrea sa intre in actionariatul EnergoNuclear, companie care deruleza proiectul de 4 miliarde de euro al constructiei reactoarelor nucleare 3 si 4 la centrala de la Cernavoda.

Totodata, alta companie chineza, State Grid Corporation of China, inclusa in topul Forbes 2010 printre cele mai mari zece companii la nivel mondial, este interesata sa preia actiuni la transportatorul de energie Transelectrica (TEL), potrivit unor surse apropiate discutiilor.

Compania de stat China Huadian Engineering are ca principale domenii de activitate productia de utilaje grele, tehnologii de tratarea apei si protectia mediului, energii din surse neconventionale, constructia de centrale electrice, respectiv cercetare si dezvoltare de produse de inalta tehnologie.

Operatiunile grupului din care face parte compania includ productia de energie, servicii de termoficare, dezvoltarea de energie din surse primare, precum carbunele si alte servicii tehnologice pentru domeniul energetic.

Corporatia are afaceri in mai multe state, intre care Rusia, India, Vietnam, Indonezia sau Arabia Saudita.

China Huadian a fost infiintata in 2002 de statul chinez, impreuna cu alte patru corporatii. Impreuna, cei cinci producatori de energie controleaza 45% din capacitatea energetica instalata a Chinei, potrivit publicatiei americane Forbes.

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva