Romania azi
Ten gorgeous young women who had the courage to look for their luck abroad have become top models and raised a fortune by presenting the creations of famous designers. Here are the best ten models Romania has given to the world and the money they won! The girls are worth a total of 7 million Euro, Libertatea writes.
Mădălina Ghenea: 1.200.000 €
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Catrinel Menghia: 800.000 €
Linda Croitoru: 700.000 €
Elena Băguci: 600.000 €
Alexandra Şandor: 500.000 €
Andreea Diaconu: 400.000 €
Diana Moldovan: 400.000 €
Alina Puşcău: 400.000 €
Mădălina Ghenea, 23, made her modeling debut in Slatina. At 14, she went to Italy where she soon caught the media’s and the public’s eye on the catwalk and in music videos. Her popularity continued to increase and she also started to do movies. She became famous worldwide after reports that she and Leonardo DiCaprio were dating.
Irina Lăzăreanu, 30, has been living in London since she was 13. As a model, she was often compared to her friend Kate Moss. She has presented the works of top designers such as Chanel, Alexander McQuinn or Versace. Declared the official muse of Karl Lagerfeld.
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Diana Dondoe, 29, is the only Romanian in the Top 50- best models in the world. She hwas worked with the most important fashion designers and has been on the cover of all major magazines in the industry. She lives in Paris and is a psychology student.
Catrinel Menghia: 800.000 €
Catrinel Menghia, 26, was discovered when she was 16, in her home town of Iasi. She moved to Italy where she became the image of Armani Underwear. She has been in numerous advertisements, TV shows, magazines.
Linda Croitoru: 700.000 €
Linda Croitoru, 34, known as Linda Taylor, left the country when she was 12. She lived in China, France and Italy and has been living in the US for five years. She has worked with the most famous fashion designers in the US and has recently started a movie career.
Elena Băguci: 600.000 €
Elena Băguci, 26, began her career at 14, in Milan and she is now living in the US. She modeled for Gucci, Chanel, Versace and Givenchy.
Alexandra Şandor: 500.000 €
Alexandra Şandor, 22, is not known in Romania, but she is well known abroad. She is the image of a Mark Jacobs fragrance, she was in numerous magazines and worked with major designers.
Andreea Diaconu: 400.000 €
Andreea Diaconu, 20, modeled for many international designers, such as Dior, Chanel, Dolce&Gabbana, Givenchy and Vivienne Westwood. She was also in many magazines such as Vogue, Teen Vogue, Harper’s Bazaar and Elle US.
Diana Moldovan: 400.000 €
Diana Moldovan, 23, modeled for Issey Miyake, Cavalli, Moschino, Dior or Nina Ricci and posed for many fashion magazines. She is the image of YSL cosmetics line.
Alina Puşcău: 400.000 €
Alina Puşcău, 30, won the Elite Model look international contest when she was 16 and ended up posing for Vogue, Harper’s Bazaar, Elle or Cosmopolitan. She became a famous model in the US and she recently began a movie and music career.
Romancele care valorează 7 milioane €! Atât au strâns din modă cele mai tari manechine românce
Zece tinere superbe, care au avut curajul să-şi caute norocul peste hotare, au devenit manechine de top şi au strâns averi defilând pentru designeri celebri. Iată cele mai tari 10 modele pe care le-a dat România şi sumele pe care le-a câştigat fiecare! În total, fetele noastre valorează 7 milioane de euro, scrie Libertatea.
Mădălina Ghenea: 1.200.000 €
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Catrinel Menghia: 800.000 €
Linda Croitoru: 700.000 €
Elena Băguci: 600.000 €
Alexandra Şandor: 500.000 €
Andreea Diaconu: 400.000 €
Diana Moldovan: 400.000 €
Alina Puşcău: 400.000 €
Mădălina Ghenea (23 de ani) a debutat în modelling la Slatina. La 14 ani şi-a încercat norocul în Italia, la Milano, fiind remarcată de designerii din Peninsulă. A avut o apariţie spectaculoasă în videoclipul piesei lui Eros Ramazotti “Il Tempo Tra di Noi”, iar de anul trecut, de când a fost invitată în emisiunea “Baillando con le stelle” (“Dansând cu vedetele”), de la RAI 1, popularitatea ei a atins cote enorme. Au urmat apariţii în spoturi publicitare, apoi un rol în comedia “I soliti idioti”. Mădălina a pozat pentru copertele revistelor GQ Italia şi Vogue Italia, atrăgându-i atenţia actorului Leonardo DiCaprio, cu care se pare că s-a iubit câteva luni. De când a intrat în lumea modei şi a filmului, românca a adunat o avere de 1.200.000 de euro.
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Irina Lăzăreanu (30 de ani) locuieşte la Londra de la vârsta de 13 ani. Ca fotomodel, a fost adesea comparată cu prietena ei, Kate Moss. A prezentat pentru toţi designerii de top, inclusiv Chanel, Alexander McQuenn sau Versace. În 2009 a apărut în ediţia canadiană a emisiunii “Next Top Model”, ca membru al juriului. Declarată muza oficială a designerului Karl Lagerfeld, Irina se apropie de câştiguri de 1.000.000 de euro.
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Diana Dondoe (29 de ani) e singura româncă intrată în Top 50 al celor mai bune modele din lume. Craioveanca a lucrat cu cele mai mari case de modă, a ţinut coperta revistelor Vogue, W, ID Magazine şi Elle. În 2005, a apărut în celebrul calendar Pirelli, iar anul trecut a pozat nud pentru Vogue Paris. Diana, care se apropie de câştiguri însumând 1.000.000 de euro, locuieşte la Paris şi e studentă la Psihologie.
Catrinel Menghia: 800.000 €
Catrinel Menghia (26 de ani) a fost descoperită pe când avea 16 ani, la Iaşi, oraşul ei natal. S-a mutat în Italia, unde a devenit imaginea Armani Underwear şi s-a măritat cu fostul fotbalist Massimo Brambati. După divorţ, care a avut loc anul trecut, Catrinel a devenit asistentă în emisiunea “Chiambretti Sunday Show”, de la televiziunea Italia 1 şi a făcut două reclame la noul model de Fiat 500 Abarth, într- una dintre ele fiind partenera actorului Charlie Sheen. A apărut în revistele Sports Illustrated, Elle şi FHM şi a strâns o avere de 800.000 de euro din contracte.
Linda Croitoru: 700.000 €
Linda Croitoru (34 de ani), cunoscută ca Linda Taylor, a plecat din ţară la 12 ani. A locuit în China, în Franţa şi în Italia, iar de cinci ani s-a stabilit în SUA. A prezentat pentru cele mai importante case de modă de peste Ocean, după care a trecut la actorie, fiind distribuită în rolul principal al filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”.
Elena Băguci: 600.000 €
Elena Băguci (26 de ani) şi-a început cariera la 14 ani, la Milano, iar acum locuieşte în SUA. A prezentat moda pentru Gucci, Chanel, Versace şi Givenchy, strângând o avere de 600.000 de euro din modelling. Anul trecut a apărut pe coperta revistei Sports Illustrated, o performanţă la care râvnesc toate supermodelele din lume .
Alexandra Şandor: 500.000 €
Alexandra Şandor (22 de ani) nu e cunoscută în România, însă pe plan internaţional e considerată un manechin cu o figură specială. Aşa a gândit şi Marc Jacobs când a ales- o să fie imaginea parfumului său. Ea a lucrat cu principalele case de modă şi a apărut în revistele Vogue, Harpers Bazaar, Elle, L’Officiel sau 20 ans, adunând până acum o avere de 500.000 de euro.
Andreea Diaconu: 400.000 €
Andreea Diaconu (20 de ani) a prezentat pentru o mulţime de designeri internaţionali, printre care Dior, Chanel, Dolce&Gabbana, Givenchy şi Vivienne Westwood. Pentru Yves Saint Laurent a fost imaginea parfumului ASIA. A pozat pentru revistele Vogue, Teen Vogue, Harper’s Bazaar şi Elle US şi a strâns din modelling 400.000 de euro.
Diana Moldovan: 400.000 €
Diana Moldovan (23 de ani) a defilat pentru Issey Miyake, Cavalli, Moschino, Dior sau Nina Ricci şi a pozat pentru majoritatea revistelor de modă. În 2010 a fost aleasă imaginea liniei de cosmetice Yves Saint Laurent şi a apărut în catalogul Victoria’s Secret. În paralel, Diana se ocupă de restaurantul pe care îl deţine în Bucureşti. Ea a adunat din modelling 400.000 de euro.
Alina Puşcău: 400.000 €
Alina Puşcău (30 de ani) a câştigat, la 16 ani, concursul internaţional “Elite Model Look”, după care a ajuns să pozeze pentru Vogue, Harper’s Bazaar, Elle sau Cosmopolitan. A apărut şi în catalogul de lenjerie intimă Victoria’s Secret. După ce devenit cunoscută ca fotomodel în SUA, ea s-a lansat în muzică şi în filme. Ca actriţă, Alina a avut deja o apariţie în “Conan Barbarul”. Românca s-a iubit cu actorul Vin Diesel şi cu pilotul de Formula 1 Eddie Irvine, apoi a fost logodită cu celebrul regizor Brett Ratner, care a făcut filmele “Rush Hour”, “X-Man: Ultima înfruntare” şi serialul “Prison Break”. A strâns o avere de 400.000 de euro.
Sursa: Bucharest Herald
Articol din 
Those who take the metro from the Politehnica station should take a moment and contemplate the floor, as they step on a piece of prehistory. The tiles of red limestone floor display a “model” formed of 65 million years old fossils. The stone was extracted from the Apuseni Mountains before the opening of the metro station, in 1983.
The usual announcement played in the Bucharest metro trains before each station might be somehow different in the case of this very special station: “Next is Politehnica, with fossils on the right side.”
The floor of the station is unique in Europe, as experts say that the limestone tiles were actually reefs in a prehistoric sea.
“These are bivalves (shells) from the late Cretaceous, perfectly preserved due to the geological evolution of the region where they were extracted: Savadisla-Cluj,” prof. Dr. Mihai E Popa of the Bucharest University told Click. He is an authority in the field, as he is studying these fossils ever since 1994.
With money provided by sponsors, subway operator Metrorex wants to transform the station into a mini-museum, projections, 3D images and interactive screens.
“Next week, we will decide the date when works will start on this project,” said Gheorghe Udriste, the Manager of Metrorex.
Staţia de metrou Politehnică se „transforma” in muzeu: Podeaua ascunde fosile de 65 de milioane de ani !
Mii de bucureşteni calcă zilnic, la propriu, pe o bucată de istorie. E vorba de staţia de metrou Politehnica, în podeaua căreia se ascund fosile vechi de 65 de milioane de ani, de-o seamă cu dinozaurii. Staţia a fost inaugurată în 1983 şi este pavată cu calcar roşu din Munţii Apuseni
„Atenţie, se închid uşile! Urmează staţia Politehnica, cu fosile pe partea dreaptă!”. Aşa ar putea suna anunţul în garniturile ce tranzitează magistrala 3 de metrou.
Pardoseala de pe peronul staţiei Politehnica e unică în Europa. Specialiştii susţin că plăcile folosite, aduse din Munţii Apuseni, au format în trecut recifi, într-o mare preistorică.
„E vorba de bivalve (scoici) cretacic târzii. Sunt în perfectă stare de conservare, datorită evoluţiei geologice a zonei din care au fost extrase: Săvădisla-Cluj”, a declarat pentru Click. conf. dr. Mihai E Popa, de la Universitatea din Bucureşti, care a studiat aceste fosile încă din 1994.
Din sponsorizări, anul acesta, Metrorex vrea să transforme staţia într-un mini-muzeu, cu plasme, vitrine cu exponate tridimensionale şi panouri interactive.
“Săptămâna viitoare, se va stabili data începerii lucrărilor”, a declarat Gheorghe Udrişte, directorul Metrorex.
Sursa Bucharest Harald
Prince Harry, in his first visit to Romania. Prinţul Harry, în prima sa vizită în România
April 9th, 2012 |
Prince Charles’ youngest son has come to his first visit to Romania. According to Mediafax, Harry stays at Count Kalnohy’s mansion in Miclosoara, Covasna County, a place that was visited by Prince Charles several times. The Prince arrived to Romania as of Fridfay, flew to Targu Mures on a low cost flight.
According to the Transylvania Airport managers, Prince Harry came by a Wizz Air flight. The 27 year old is the son of Prince Charles and Princess Diana and third in the line of successors to the UK throne.
According to local sources, the Prince is in a private visit and lives with Count Kalnoky Tibor in Miclisoara.
The mansion was built in the 17th century and was renovated by Kalnoky family descendants, it is surrounded by a British garden facing the lake and the bastion, closed balcony have preserved the Renaissance style. The Count has bought in Miclosoara several old houses which he renovated and decorated in rustic style.
The Kalnoky is one of the historical families of Transylvania, it was first mentioned in documents in eastern Transylvania in 1252. Count Kalnoky and his wife last year participated in the royal wedding in Buckingham.
Prinţul Harry, în prima sa vizită în România
Prinţul Harry, fiul cel mic al prinţului Charles, este în România, în prima sa vizită. Potrivit Mediafax, Harry este gazduit de familia contelui Kalnoky, la conacul acestuia din satul Miclosoara, judetul Covasna, care a fost vizitat de mai multe ori si de printul Charles. Prinţul a ajuns în România încă de vineri, cu o cursa low cost, pe aeroportul din Târgu Mureş.
Conducerea Aeroportului “Transilvania” din Târgu Mureş a declarat că Prinţul Harry a ajuns vineri la prânz, cu o cursă de linie Wizz Air, arătând însă că nu se cunoaşte itinerariul din România sau cât timp va sta.
Prinţul Harry, în vârstă de 27 de ani, este fiul Prinţului Charles şi al Prinţesei Diana şi este al treilea pe lista succesorilor la tronul Marii Britanii.
Surse locale au declarat, duminica, pentru Mediafax ca printul Harry se afla in vizita privata in Romania si este gazduit, la Miclosoara, de familia contelui Kalnoky Tibor.
Aceasta familie detine o proprietate mai mare la Miclosoara, care include si un conac si care a fost vizitata de mai multe ori si de printul Charles.
Conacul a fost construit in secolul al XVI-lea in stil renascentist si a fost renovat de descendentii familiei Kalnoky. Vechiul conac de vanatoare al familiei, o cladire cu o arhitectura care combina stilurile baroc, renascentist si neoclasic, era in paragina la intoarcerea contelui Kalnoky in tara, intrucat, dupa ce au confiscat conacul, comunistii l-au transformat in camin cultural, iar lipsa lucrarilor de intretinere si-a pus amprenta pe cladire. Conacul este inconjurat de o gradina engleza, iar fatada dinspre lac, bastionul si balconul inchis pastreaza stilul Renasterii. Conacul este deschis si in regim de pensiune, fiind vizitat de numerosi turisti, in special englezi.
Contele a cumparat, in Miclosoara, cateva case vechi, pe care le-a reconditionat si le-a decorat in stil rustic.
Familia Kálnoky este una din familiile istorice ale Transilvaniei, fiind atestata documentar pentru prima oara in estul Transilvaniei, la 1252.
Contele Kalnoky si sotia sa au participat anul trecut la nunta regala de la Buckingham, a printului William cu Kate Middleton.
Contele si printul Charles se cunosc din 2006, cand mostenitorul coroanei britanice a vizitat Miclosoara si a fost cazat la conacul contelui.
Prinţul Charles are două proprietăţi în satul covăsnean Valea Zălanului, una dintre acestea fiind o casă veche de peste o sută de ani, care a fost complet renovată. De altfel, Prinţul Charles deţine mai multe proprietăţi în România, printre care şi o casă în satul Viscri.
“Ceea ce este minunat în Transilvania este această relaţie unică dintre om şi mediul înconjurător. Acest lucru lipseşte din societatea noastră. Oamenii tânjesc după un anumit sentiment al apartenenţei, al identităţii şi al semnificaţiilor”, declara prinţul Charles al Marii Britanii, citat de Daily Mail.
Fenomene unice in Romania
April 2nd, 2012 |
În lista fenomenelor unice in lume
Rapa Rosie este o rezervatie geologica ai carei pereti ating inaltimi de pana la 100 de metri. Turistii sunt atrasi in primul rand de formele deosebite sapate de ape in lutul colinei.
In urma cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decat printr-o mica vaiuga.Aflata la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului intr-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafata straturi de coartite. Culoarea rosie-violacee transforma zona intr-una deosebita, de la departare semanand cu o rana deschisa in trupul muntelui.Aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado este astazi un adevarat laborator morfologic.
Balta vrajitoarelor
Orasul secret de sub Sarmizegetusa de marimea Bucurestiului
April 1st, 2012 |
Orasul secret de sub Sarmizegetusa de marimea Bucurestiului
Posted on 31/12/2010 by Alex Imreh
2012en.ro : Pe la inceputul anilor ‘90, subsolul din zona Gradistei a fost scanat de un satelit rusesc. Ce s-a descoperit acolo ramane o mare taina caci, oficial, nu au fost date publicitatii toate rezultatele. Neoficial, s-a spus ca rusii ar fi descoperit situri antice si preistorice necunoscute inca in zona. Se cunoaste totusi ca s-a intocmit un dosar al acestor descoperiri, la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si la Ministerul Culturii de atunci, care au decis efectuarea unor cercetari. Concluzia era una socanta: fortificatiile din zona Gradiste nu erau doar cetati dispuse pe culmile muntilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 km patrati, foarte compact, care cuprindea o asezare militara, una civila montana, cu mai multe nuclee.
Practic, muntii fusesera taiati si terasati, apoi amenajati in incredibilul ansamblu.
Mai mult, pe o suprafata de doi kilometri patrati, la o adancime de 8 metri, s-ar afla o asezare subterana. Prin anul 2001, Vasile Dragomir, general de divizie in retragere, care facuse parte din echipa de cercetatori, declara pentru un ziar central ca in zona Vartoape fusesera detectate, pe o suprafata de 4 km patrati, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum si incinte paralelipipedice, modificate de mana omului, care comunicau intre ele, dar si cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri spre muntii din apropiere, unele, prabusite partial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. “Vreau sa subliniez ca in urma masuratorilor noastre a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mai mare decat cele de la Sarmizegetusa”, declara atunci generalul.
Conform studiului amintit, orasul subteran si suprateran de la Vartoape ar fi centrul complexului, mult mai mare decat cel de la Sarmizegetusa. Ca este asa, ramane sa o confirme viitoarele cercetari, dar noi ne-am convins de existenta tunelurilor, in acest inceput de mai cand, ajunsi la Capalna, la un pahar de vorba, un localnic ne-a povestit cum cu ceva vreme in urma s-a prabusit un perete de munte descoperind o parte de tunel, de putea omul sa mearga in picioare prin el, intarita cu barne putrezite din lemn. Unde ducea, ce se afla la capatul lui, nu se stie.
Incinte sacre de dimensiuni impresionante, in sanctuare taiate din andezit, piatra pe care astazi o croiesti numai cu diamantul, cetati din blocuri de calcar carate de la zeci de kilometri, fasonate si imbinate perfect, dupa tehnici misterioase, podoabe din aur si argint, de mii de cosoni, furate din pamantul dacilor… hartacomorii.blogspot.com/2010/orasul-comorilor-de-sub-cetate
sites.google.com/site/dimensiuniparalele/sarmisegetusa-DACIA-CAPITALA Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului. În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a cetăţilor dacice de la Grădiştea, fără ştirea opiniei publice. Un grup de oameni de ştiinţă români a efectuat la faţa locului, până în 1999, un studiu complex cu ajutorul unor aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate. Aşa s-a pus în evidenţă faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei dacilor.
<< Acest articol este preluat de zeci de bloguri, sursa pare sa fie un articol semnat Dumitru Manolache in Gardianul in 08-05-2009 .>>
Editura Miracol a publicat citeva carti Dumintru Manolache: TEZAURUL DACIC DE LA SINAIA , Andrei, Apostolul Lupilor , Sfantul APOSTOL ANDREI si protocrestinismul in spatiul romanesc
victor-roncea.blogspot.com/2008/11/un-jurnalist-crestin-dumitru-manolache.html
Autor a nu mai putin de noua volume de istorie, istoria crestinismului romanesc, teatru si beletristica, ziaristul Dumitru Manolache face parte din galeria acelor oameni pe care o mare sansa iti face bucuria de a-i intilni (asa cum a fost in cazul meu cind, in primii ani post-decembristi, am intrat in viltoarea presei). Publicate in ’’Tineretul Liber’’, ’’Evenimentul Zilei’’, ’’Romania Libera’’, ’’Adevarul’’, ’’Curentul’’, ’’Bucuresti Match’’, ’’Lumea credintei’’, ’’Gardianul’’ (unde semneaza saptaminal unica si cea mai longeviva pagina religioasa din presa laica centrala din Romania), miile sale de articole, anchete, reportaje si eseuri, impregnate de experienta jurnalistica de aproape trei decenii, au marcat cititorii cu amprenta cautatorului minutios si a exegetului de mare talent.
Dumitru Manolache cerceteaza de aproape 20 de ani problematica inceputului crestinismului romanesc, activitate concretizata in cartile: ’’Dervent, o poarta a crestinismului romanesc’’, ’’La portile luminii-Miracolele de la Dervent’’; ’’Lupii Mielului-Sf. Andrei si protocrestinismul in spatiul romanesc’’, ’’Andrei, Apostolul lupilor’’. Si, drept recunoastere a ineditului adus la lumina de autor, acest ultim volum, aparut in doua editii, prima la Editura Anastasia si a doua la Editura Dacica, a intrat in bibliografia obligatorie a facultatilor de Teologie de la Constanta si Sibiu – achizitionarea acestei carti se poate face de la Editura Dacica, consultind adresa www.dacica.ro.
Dumitru Manolache – secretar general de redactie al cotidianului gardianul.md
enciclopediagetodacilor.blogspot.com/2010/12/goana-dupa-aurul-sarmisegetusei In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati. Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“, ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
drumul antic catre sarmisegetusa(peste 2000 de ani vechime)
discul solar-sarmisegetusa
Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.
„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza? Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?Orasul
DESCOPERIRE – Un OZN si o copie in miniatura a Sfinxului din Bucegi, descoperite la poalele Ceahlaului
March 27th, 2012 |
Muntii Neamtului ascund taine pe cât de uluitoare, pe atât de greu de elucidat. Descoperirile facute una dupa alta, de un profesor din zona, au avut darul sa stârneasca largi controverse in rândul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei, transformând- o intr-un tinut al misterelor de nepatruns. Aici au fost gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme, care s-ar putea dovedi a fi forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici au fost descoperite structuri ciudate din piatra, unul semanând izbitor cu un OZN, altul cu un urias craniu de extraterestru si ultimul cu celebrul Sfinx din Bucegi.
In situl arheologic deschis la poalele masivului Ceahlau, in punctul denumit Vadu Rau, istoricul si profesorul Dumitru Ionita a gasit, la doar o jumatate de metru sub pamânt, o ciudata structura din piatra semanând izbitor cu un OZN. Uimitor este faptul ca obiectul, având greutatea de 12 kilograme, inaltimea de 14 centimetri si circumferinta de aproape un metru, nu e o creatie intâmplatoare a naturii, ci, in mod clar, un produs construit in mod inteligent. OZN-ul din Ceahlau este compus din nu mai putin de 90 de placute din piatra, imbinate intre ele cu un material liant care, studiat fiind, s-a dovedit a fi cu desavârsire necunoscut. “Nu este ciment, nici argila si nici vreun alt adeziv cunoscut si folosit de-a lungul istoriei pâna azi. Probabil ca respectivul liant, de o duritate extrema, nici nu are corespondent pe Terra”, a spus profesorul Ionita. La o prima examinare, straniul obiect a fost datat cu o vechime de cel putin 2.000 de ani.
Restul misterului va fi elucidat doar daca specialistii vor reusi sa stabileasca atât provenienta si menirea obiectului descoperit, cât si compozitia adezivului necunoscut, folosit la constructia lui. La putina vreme dupa descoperirea OZN-ului din piatra, profesorul Ionita a avut surpriza sa gaseasca, in perimetrul aceluiasi sit arheologic, un alt obiect la fel de misterios. De data aceasta, era vorba de o structura aducând pregnant cu profilul celebrului Sfinx, din masivul Bucegi. Obiectul, cu o greutate de 2,5 kilograme si, in mod ciudat, cu exact aceeasi inaltime de 14 centimetri, ca si OZN-ul pomenit anterior, s-a dovedit a fi, la rândul lui, o creatie produsa in mod constient. Sfinxul miniatural descoperit pe Ceahlau este asezat pe un mic piedestal din piatra, metoda si materialul de imbinare ramânând deocamdata la fel ca si in cazul precedent, cu desavârsire necunoscute. Conform primelor concluzii care s-au tras dupa descoperirea facuta,
obiectul ar avea o vechime oarecum egala cu cea a OZN-ului pietrificat, adica de aproximativ 2.000 de ani, iar menirea sa initiala a fost, cel mai probabil, de folosire ca obiect de cult. Asemanarea izbitoare cu Sfinxul din Bucegi este insa de natura sa intareasca o ipoteza care, ani la rând, a ramas doar la stadiul de simpla presupunere: aceea ca si bine cunoscutul Sfinx, la rândul lui, a fost sculptat in mod constient, cu scopuri inca necunoscute, servind mai apoi drept model pentru unele copii facute de civilizatiile existente cu mii de ani in urma, pe teritoriul actual al tarii noastre. „Descoperirile facute in acelasi perimetru nu pot fi doar simple coincidente. Ceahlaul era considerat, cu mii de ani in urma, munte sfânt si salas al zeului Zamolxis. Poate ca civilizatiile de atunci, umane sau chiar extraterestre, ne-au lasat mesaje pe care trebuie acum sa le descifram”, a spus profesorul Dumitru Ionita.
Tablite scrise, vechi de 7.500 de ani
Anul trecut, exact in acelasi sit arheologic de la Vadu Rau, profesorul Ionita a mai gasit un obiect pietrificat, cu greutatea de 6 kilograme si inaltimea de 37 de centimetri, care seamana leit cu craniile extraterestrilor ce au facut obiectul controversatului si mult-mediatizatului incindent petrecut la 7 iulie 1947 la Roswell, in New Mexico, SUA. Tot in situl de la poalele Ceahlaului, Dumitru Ionita a mai descoperit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate – imagini reprezentând forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 I.H. si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele de la Tartaria (judetul Alba), din Insula Pastelui si din anticul Sumer. Deosebirea uimitoare este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate pâna recent a constitui prima forma de scriere din istoria
omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decât cele descoperite in Neamt.
Profesorul Ionita are sceptrul lui Stefan cel Mare
Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in localitatea nemteana Farcasa si activeaza ca profesor de stiinte socio-umane, la liceul din Borca. In palmaresul descoperirilor sale – pe care, de altfel, le-a si strâns intr-o impresionanta si inestimabila colectie – sunt incluse pe sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan cel Mare, sigiliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamântesc. Profesorul a mai descoperit, pe raza localitatii sale de bastina, o conducta medievala de aductiune a apei, construita din olane de ceramica, cea mai lunga de acest tip si cu aceasta vechime, din tara. Pentru activitatea sa stiintifica, arheologica si publicistica, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara i-a conferit profesorului Ionita
un „Hrisov al recunostintei” , distinctie cu care foarte putine persoane din tara se pot lauda.
Sursa: www.scrieliber.ro
Cristina Bogdan, one of the five Românians who will carry the Olympic torch: I am proud to represent România!
This year, five Romanians will carry the Olympic torch to the London Olympic Games, in what was called by organizers “Your moment to shine.” Cristina Bogdan, Adrian Hadean, Bogdan Cismariu, Marius Radu and Catalin Stelian were chosen by Samsung, through national contest “Life-changing passions,” to join the other ambassadors from all over the world in carrying the Olympic torch for 70 days through Great Britain, in 1,000 towns, so that local communities can share the Olympic spirit. In an exclusive interview to Bucharest Herald, Cristina Bogdan, 35, a university lecturer doctor with the Bucharest University School of Letters, Communication Science Department, talked about when she was nominated and about what will happen in England.
BH: What exactly does being an Olympic torchbearer imply? What will you have to do?
C.B: In this edition of the Olympic Games, the Olympic torch will be carried for 70 days all over Great Britain, in 1,000 towns, so that local communities can share the Olympic spirit, a spirit of an authentic meetings between different cultures and civilizations (which is proven by the colors of the Olympic flag, against the white background: red, blue, green, yellow and black – so that every nation can find at least one of their national flag colors), but also of recognition of humanity’s constant wish to surpass its limits, given the Olympic Games slogan: Citius, Altius, Fortius (Faster, Higher, Stronger).
Every torchbearer will go 300 meters in what was called by the organizers “Your moment to shine.” The itineraries have already been decided, I have to run a segment of Broadstairs town (Kent, south-eastern England) on July 19, 2012. And I am very proud and happy that, although very far from Romania, I will not be alone, but accompanied by all my dear students, because some of them, who are doing master’s studies or working in England, will come there to be next to me.
BH: How do you feel thinking that you will bear the Olympic torch that so many world sports and culture figures have carried over the years?
C.B: I find it extraordinary that Samsung had this idea to discover common people, less visible than the overwhelming personalities or stars of the moment, but people who are trying, at their level, to contribute moral, spiritual or actual beautification of their communities. It is an honor to carry a symbol that so many millions of people know and appreciate. Moreover, to me as a teacher (I want to emphasize this dimension because this is what defines me the best and this is the reason I was voted and chosen), it is an honor to take part in the Olympic torch bearing race, given that the person who “brought back to life” this extraordinary even in 1896, Frenchman Pierre de Coubertin, was himself a pedagogue and historian.
Cristina Bogdan, unul din cei 5 romani ce vor purta Torta Olimpica: Sunt mândră sa reprezint Romania !
Anul acesta, cinci români vor purta Torţa Olimpică, în cadrul Olimpiadei de la Londra, în ceea ce a fost denumit de către organizatori „Your moment to shine”. Cristina Bogdan, Adrian Hădean, Bogdan Cismariu, Marius Radu şi Cătălin Stelian au fost desemnaţi de Samsung, prin concursul naţional „Pasiuni care schimbă vieţi”, să se alăture celorlalţi ambasadori din întreaga lume pentru a purta Flacăra Olimpică timp de 70 de zile, pe teritoriul Marii Britanii, în 1000 de oraşe, astfel încât comunităţile locale să se poată împărtăşi din spiritul olimpic. În exclusivitate pentru Bucharest Herald, Cristina Bogdan, 35 de ani, Lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, la Departamentul de Ştiinţele Comunicării, a povestit momentul nominalizării, dar şi ceea ce urmează să se întâmple în Anglia.
BH: Cum aţi aflat despre nominalizarea în acest concurs organizat de Samsung?
C.B:Într-o seară din toamna anului trecut am primit un telefon şi am fost anunţată că povestea mea (scrisă de un fost student al Departamentului de Ştiinţele Comunicării unde sunt profesoară, bloggerul Alexandru Ciucă) a fost selectată dintre câteva sute de poveşti pentru a participa la selecţia finală a concursului „Pasiuni care schimbă vieţi”, organizat de Samsung (partener global al Jocurilor Olimpice Londra 2012) pentru desemnarea celor 5 purtători români de Torţă Olimpică. Am fost uimită şi evident foarte încântată, mai ales că propunerea venea din partea unui fost student (şi cred că nu poate exista o bucurie mai mare a unui profesor decât să simtă că a rămas ca o amintire frumoasă în memoria afectivă a studenţilor lui). Am mai trecut prin emoţii similare în primăvara lui 2010 când am fost aleasă Profesor Bologna în urma unui concurs organizat de 16 organizaţii studenţeşti din ţară pentru desemnarea „profesorilor tari” (cum suna sloganul campaniei de promovare). De data aceasta însă, miza era mult mai mare, întrucât era vorba de un fenomen global (Jocurile Olimpice), ale cărui valori coagulau interesul oamenilor aparţinând unor culturi, limbi şi religii diferite.
BH: Ce înseamnă pentru dvs. să purtaţi Torţa Olimpică la Jocurile Olimpice de la Londra 2012?
C.B: Este o adevărată onoare pentru mine să pot purta Flacăra Olimpică la Jocurile Olimpice de la Londra, 2012. Însă eu nu voi fi acolo în numele meu, ci în numele studenţilor mei de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării al Facultăţii de Litere din Universitatea din Bucureşti, care au ales să-şi trimită un reprezentant în acest context. Şi în numele unei bresle care astăzi este, în opinia mea, mult prea hulită în spaţiul românesc (şi adesea pe nedrept): breasla profesorilor.
Voi încerca să fiu o oglindă care să cuprindă în ea chipurile, glasurile, ideile, sentimentele studenţilor mei şi să port Flacăra Olimpică ca şi cum în inima mea ar bate, la unison, toate inimile celor care au avut încredere că îi pot reprezenta. În fapt, profesorul trebuie să fie un purtător de torţă în fiecare zi a existenţei lui şi să treacă generaţiilor care vin întrebarea, uimirea, dorinţa de a căuta răspunsuri la problemele existenţiale. Aşa încât, voi participa la Jocurile Olimpice 2012 cu tot ceea ce sunt: un profesor care îşi îmbrăţişează, în fiecare zi când este la catedră, cu mintea şi inima, studenţii.
BH: Ce presupune mai exact faptul că aţi fost desemnată să purtaţi Torţa Olimpică? Ce va trebui să faceţi efectiv?
C.B: La această ediţie a Jocurilor Olimpice, Flacăra Olimpică va fi purtată timp de 70 de zile pe teritoriul Marii Britanii, în 1000 de oraşe, astfel încât comunităţile locale să se poată împărtăşi din spiritul olimpic, care este unul al întâlnirii autentice între culturi şi civilizaţii diferite (dovadă culorile care apar pe steagul olimpic al cărui fond este alb – roşu, albastru, verde, galben şi negru – astfel încât fiecare naţiune să poată regăsi cel puţin una dintre culorile prezente pe drapelul naţional), dar şi al recunoaşterii dorinţei constante a umanităţii de surmontare a limitelor, dacă ne gândim la deviza Jocurilor Olimpice: Citius, Altius, Fortius („Mai repede, mai sus, mai puternic”).
Fiecare purtător de Torţă va parcurge o distanţă de 300 de metri, în ceea ce a fost denumit de către organizatori „Your moment to shine”. Traseele au fost deja stabilite, mie îmi revine un parcurs în oraşul Broadstairs (comitatul Kent, din sud-estul Angliei), în data de 19 iulie 2012. Şi sunt foarte mândră şi bucuroasă că, deşi foarte departe de România, nu voi fi singură, ci însoţită tot de studenţii mei dragi, pentru că unii dintre ei, aflaţi la masterate sau la muncă în Anglia, vor veni să îmi fie alături.
BH: Cum vă simţiţi la gândul că veţi purta Torţa Olimpică pe care au purtat-o, de-a lungul timpului, multe dintre personalităţile culturii şi ale sportului mondial?
C.B: Mi se pare extraordinar că Samsung a avut această idee de a descoperi oamenii obişnuiţi, mult mai puţin vizibili decât personalităţile covârşitoare sau vedetele momentului, dar care încearcă, de la nivelul lor, să contribuie la înfrumuseţarea morală, spirituală sau concretă a comunităţilor din care fac parte. Este o onoare să porţi un simbol pe care atâtea milioane de oameni îl recunosc şi apreciază. În plus, pentru mine ca profesor (ţin să accentuez această dimensiune pentru că este ceea ce mă defineşte cel mai bine şi pentru că datorită ei am fost votată şi aleasă) este o onoare să particip la cursa de purtare a Flăcării Olimpice, cu gândul la cel care a „reînviat”, în 1896, această manifestare extraordinară, Pierre de Coubertin, el însuşi pedagog şi istoric francez.
Sursa: www.bucharestharald.ro
Trei milioane de pagini de carte
February 18th, 2012 |
In urma cu cativa ani, Biblioteca Metropolitana Bucuresti a demarat, sub conducerea Dlui Dr. Florin Rotaru, activ promotor al modernizarii bibliotecilor romanesti, un proiect ambitios de digitizare a patrimoniului cultural romanesc de carte veche si de creare a unei biblioteci virtuale deschise, accesibila tuturor utilizatorilor.
Portalul DacoRomanica isi propune sa devina un veritabil centru virtual al pastrarii si dezvoltarii culturii romanesti, reprezantand un instrument vital in serviciul retelelor de cooperare nationala si internationala.Biblioteca virtuala este dezvoltata permanent, fiind in prezent singura biblioteca digitala profesionista din Romania, conceputa pentru a raspunde provocarilor Mileniului III si pentru a deveni partener in Biblioteca Virtuala Europeana EUROPEANA.
Portalul DacoRomanica ofera acces la documente tiparite, fisiere audio si video din domenii multiple – economie, societate, religie, literatura, stiinte, istorie, geografie, filozofie, psihologie, lingvistica, arta, divertisment, tehnica, medicina.
Dacoromanica.ro, cea mai importanta biblioteca digitala romaneasca
Ce inaugurari se promit pentru 2012 si cum am inceput anul
February 14th, 2012 |
InauguRO: Episodul 19
Desi au trecut numai sase saptamani din nou an, constatam ca Anul 2012 este unul plin de evenimente: incepand cu miscarile de strada, spontane sau mai putin spontane, dar totusi semnificative, continuand cu «invazia zapezilor» si terminand cu schimbarea unui intreg Guvern, nu ne plictisim deloc…
De fapt, exista numeroase semnale ca acest an va fi plin de inaugurari, la fel ca si cel ce a trecut, mai ales ca va fi an electoral si oamenii se asteapta la «realizari marete». Urmatoarele orase si proiecte au fost chiar prezentate in toate splendoarea realizarilor anticipate, ceea ce dorim sa prezentam pentru a putea face o comparatie directa intre asteptari si realizari la finalul anului 2012:
– Arad, Craiova, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Targu-Jiu, Timisoara
– Judetul Arad, regiunea Ardeal
– investitii straine in Romania
Cateva inaugurari ale finalului de an 2011, ramase neinventariate:
Judetul Satu-Mare: Cetatea Ardud si Castelul Karolyi din Carei
Ieri s-au receptionat lucrarile de reabilitare a Cetatii Ardud si ale Castelului Karolyi din Carei care au durat exact doi ani de zile. Odata cu intrarea in circuitul turistic al celor doua importante obiective istorice, judetul Satu Mare se inscrie in randul destinatiilor de vacanta de prima marime. Cetatea Ardud si Castelul din Carei sunt repere importante in istoriografie, ele marcand perioade de rascruce in istoria comuna romano-maghiara.
Sursa: Informatia Zilei Satu Mare
Oradea (Bihor): modernizarea terminalului Aeroportului din Oradea,
Peste patru milioane de lei au fost investiţi în modernizarea terminalului Aeroportului din Oradea, în vederea pregătirii pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Lucrările au durat mai bine de un an, clădirea fiind extinsă cu patru metri. Terminalul pentru călători a fost inagururat oficial astăzi, în prezenţa lui Radu Ţîrle, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, prefectului Gavrilă Ghilea şi viceprimarului Gheorghe Carp. „Clădirea terminalului a fost extinsă cu 4 metri. S-au recompartimentat toate spaţiile, s-au înlocuit toate instalaţiile sanitare, electrice şi echipamentele de comunicaţii şi de supraveghere”, a spus Gheorghe Pasc, comandantul Aeroportului din Oradea.
Sursa: Adevarul
Bistrita: portal de informare «Bistrita Poarta Transilvaniei » si harta 3D
Bine aţi venit în Cetatea Medievală Bistriţa, una dintre cele şapte cetăţi medievale ale Transilvaniei (Siebenburgen). Între Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali s-a format regiunea istorică cunoscută sub numele de Transilvania. Această zonă impădurită este numită de români Transilvania – dupa latinescul terra ultra silvam, țara de dincolo de păduri, o denumire atestată documentar încă din anul 1075. Siebenbürgen a reprezentat în perioada medievală cel mai estic hotar al culturii Occidentale, o veritabilă poartă a Europei spre exoticele ținuturi ale Orientului, iar cele șapte orașe cetăți ale regiunii păstrează încă aceste valori arhitecturale înestimabile.
Sursa: www.cetateabistrita.ro
Judetul Mehedinti: Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) cu Serbia de la Porţile de Fier II
Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) de la Porţile de Fier II – cel de-al doilea punct terestru de trecere a frontierei cu Serbia din judeţul Mehedinţi – a fost deschis, ieri, în prezenţa miniștrilor de interne din România şi Serbia. La eveniment au participat peste 200 de cetăţeni sârbi de origine română. PTF Porţile de Fier II a fost deschis după ce autorităţile române au obţinut avizele necesare de la Comisia Europeană. Vama Porţile de Fier II a devenit operaţională la mai bine de 20 de ani de la începerea construcţiei sale.
Sursa: InfoPrut
La inceputul anului 2012, urmatoarele inaugurari au fost mentionate in presa:
Bucuresti: Pasajul pietonal Sfântu Gheorghe – Lipscani
Trecerea pe sub Bulevardul I.C. Brătianu a fost transformată dintr-un loc insalubru într-un culoar modern şi cu un nume nou: Pasajul Latin. Pasajul pietonal Sfântu Gheorghe – Lipscani a fost redeschis ieri circulaţiei, după o serie de lucrări care au urmărit transformarea acestuia dintr-un simplu culoar de trecere într-un obiectiv cultural atât pentru bucureşteni, cât şi pentru turiştii străini. Coridorul subteran care face legătura între Piaţa Sfântul Gheorghe şi Piaţa Roma, unde a fost reamplasată anul trecut statuia Lupoaicei, a primit şi un nou nume – Pasajul Latin.
Sursa: Adevarul
Judetul Alba: reconstrucţia infrastructurii feroviare pe secţiunea Teiuş-Arad
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, a semnat ordinul privind recepţia lucrărilor la obiectivul de investiţii “Reconstrucţia infrastructurii feroviare afectate de inundaţii în iulie şi august 2005 pe sectorul Teiuş-Arad (între staţiile Şibot – Blandiana) – Lot 2″. Lucrările au început în anul 2009 iar reparaţiile au constat în reconstrucţia infrastructurii feroviare afectate grav de inundaţiile produse în vara anului 2005 în judeţul Alba, astfel: pe secţiunea Teiuş-Arad, la km 442+212, între staţiile Şibot şi Blandiana şi două poduri peste râul Cugir. Lucrările au fost realizate de Asocierea SC Concefa SA Sibiu şi SC Imsat SA, valoarea contractului fiind de 2.123.237,76 Euro. Potrivit reprezentanţilor ministerului, finalizarea lucrărilor va contribui la creşterea siguranţei transporturilor pe sectorul Teiuş-Arad şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru transportul de pasageri şi marfă.
Sursa: CityNews
Târgu Mureş: sapte străzi au fost reabilitate
”Durata acestui proiect a fost de 36 de luni şi a avut ca obiectiv general îmbunătăţirea infrastructurii de transport la nivelul municipiului Târgu Mureş. (…) Obiectivele specifice – modernizarea şi semnalizarea rutieră a şapte străzi: Băneasa, Budiului, Livezeni, Mureşeni, Voinicenilor, Podeni şi Libertăţii. În total lungimea acestor străzi a fost de 13 kilometri. Lucrările au constat în modernizarea îmbrăcăminţii asfaltice, modernizare rigole, semnalizare rutieră, piste de biciclete, marcaje. În prezent toate lucrările sunt finalizate”, a arătat Dana Ijac.
Sursa: Eurourbanism
Sinaia (Prahova): o noua partie de schi (vezi si RomaniaPozitiva)
Autorităţile din Sinaia au inaugurat Pârtia Nouă, prima pârtie de mică altitudine din staţiunea Sinaia. Potrivit primarului Vlad Oprea, pârtia a costat aproximativ un milion de euro, fonduri alocate de la bugetul local, are 2 300 de metri lumgime, un grad de dificultate mediu şi coboară de la Cota 1.400 din Bucegi până la Cota 1.000, în staţia de plecare a telegondolei din Sinaia. La baza pârtiei este amenajată o pârtie pentru începători, pe care se poate schia în nocturnă. În ziua inaugurării, noua pârtie este acoperită cu un strat de zăpadă artificială care măsoară între o jumătate de metru şi un metru.
Sursa: Gandul
Predeal (Brasov): „Snow Park” la Trei Brazi
Snow Park „Trei Brazi” este dedicat incepatorilor care desfasoara o activitate sportiva in aer liber, un mod placut de a petrece timpul liber cu familia si prieteni. Parkul este situat la altitudinea 1106 mp in vecinatatea cabanei Trei Brazi in renumita statiune Predeal.Datorita peisajului locatia este unica.In incinta parcului personalul calificat va invita sa va petreceti timpul liber pe partii amenajate si instalatiile deja montate la standardele statiunilor internationale de afara.” Banda Magica „ in lungime de 86 m va poate transporta spre cele trei locuri special amenajate, „Partia Pitcilor” dedicata incepatorilor, partia pentru sanius si Tubing. Tot aici se gaseste si Baby Skiul care are o lungime totala de 130 m.
Sursa: Totpal
Iasi: Centrul interregional E-Universitaria
În cadrul unei conferinţe desfăşurate sâmbătă, 28 ianuarie, la Universitatea “Al. I. Cuza”, a fost lansat Centrul interregional E-Universitaria, creat în cadrul proiectului derulat de UAIC şi cofinanţat din fondurile europene “Reţea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar”, o iniţiativă a Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic. Centrul se va ocupa cu gestionarea programelor de formare, cu organizarea stagiilor de pregătire şi cu certificarea celor care parcurg această filiere de dezvoltare profesională. Proiectul este gândit în perspectivă interregională, astfel că se va derula în parteneriat cu specialiştii în psihopedagogie şi metodică de la Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea din Oradea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.
Sursa: Ziarul Lumina
Alte inaugurari:
– Comunitate: baza sportiva in comuna Siretel (Iasi), parcare noua pe Aleea Baisoara, din cartierul Gheorgheni, la Cluj, cinematograf 3D in Târgu Secuiesc (Covasna), modernizarea sectorului de drum judetean DJ 228 Nazarcea – Ovidiu (Constanta), staţia de epurare a localităţii Gherţa Mare, comuna Turt (Satu Mare), „Centrul de perfecţionare a resurselor umane” din cadrul Episcopiei Caransebeşului (Caras-Severin), noi servicii comunitare de evidenţă a persoanelor in Vladimirescu şi Târnova (Arad), Ministerul Culturii va avea sediul in noua cladire a Bibliotecii Nationale
– Turism: turism ecvestru cu trăsuri-autobuz la Brasov, statuia uriasa a unui starc semnalizeaza Centrul de Vizitare Ceala din Parcul Natural Lunca Mureşului (Arad)
– Sistemul medical: Centrul Medical de Permanenţă de la Cogealac (Constanta), centru SMURD la Focsani
– Afaceri: Fabrica de Scaune (pentru Ford) Johnson Control la Craiova (Dolj)
Alte stiri «pozitive»:
– Hotelul de gheata de la Balea Lac este prezentat in presa straina (Sursa: DailyMail)
With its frosty furniture and glittering white walls, this Romanian ice hotel certainly attracts visitors keen to experience the unusual surroundings. Even the beds are made from ice, so guests best not bring a hot-water bottle. And they can be certain of having a truly unique stay, as the Hotel of Ice near the glacial Balea Lac in the Romanian Carpathians is rebuilt every year, guaranteeing it never stays the same.
– Statiunile de ski din Romania sunt printre cele mai ieftine din Europa
Wie der Hotelpreisvergleich trivago ermittelt hat, ist der rumänische Wintersportort Predeal mit durchschnittlichen Übernachtungspreisen von 55 Euro im Doppelzimmer im Januar im europäischen Vergleich am günstigsten! (Sursa: Bild.de)
– Wild Carpathia, reportajul BBC ce prezinta natura Romaniei, poate fi vizionat in intregime (Documentar cu subtitrari in romana aici)
– 6 – 8 ianuarie: Cel mai bun weekend din istoria Poienii Braşov! (sursa: Buna Ziua Brasov)
– Cetatea lui Vlad Ţepeş de la Poenari a intrat în Top 5 al celor mai înfricoşătoare destinaţii de călătorie din lume (Sursa: Universul Argesean)
– Turismul din Arad promovat in „Die Presse“ (Sursa: Adevarul si Die Presse)
Sursa: www.romaniapozitiva.ro
Cucerim spatiul. S-a lansat Goliat, primul nanosatelit romanesc
February 14th, 2012 |
Goliat, primul nanosatelit romanesc, a fost lansat luni, din Guyana Franceza. Goliat a ajuns pe orbita la bordul rachetei VEGA a Agentiei Spatiale Europene.
Lansarea pe orbita a nanosatelitului romanesc Goliat a fost transmisa in direct pe site-ul Agentiei Spatiale Europene (www.esa.int) si pe site-ulspacealliance.ro/goliat/.
Prima platforma spatiala construita in Romania, dezvoltata de un consortiu de cercetare condus de Agentia Spatiala Romana, are forma unui cub cu laturile de 10 cm si cantareste 1kg.
Odata ajuns in spatiu, satelitul va derula o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti, masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord.
Goliat va fi amplasat pe o orbita elicoidala, la o distanta de 1.200 de kilometri de Pamant.
Informatiile furnizate de Goliat vor fi receptionate in doua statii de cercetare – in Muntii Apuseni si in Magurele.
Proiectului romanesc si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega.
Sursa: www.gadget.ro