Romania on TOP 10
Muştar de Tecuci şi suc natural din mere de Voineşti, la Slow Food Braşov: 28-29 aprilie 2012
April 28th, 2012 |
Intre 28 si 29 aprilie 2012 sunteti asteptati din nou sa va faceti proviziile de alimente sanatoase de la Targul Slow Food “Roadele Pamantului”®, din Piata Sfatului. 40 de mici producatori din toata tara va asteapta la standuri cu o oferta bogata de produse alimentare, in intervalul orar 10.00-16.00.
D
e la targ puteti cumpara branzeturi din lapte de vaca, oaie sau de capra, mezeluri traditionale din Tara Barsei si Harghita, paine pe vatra cu secara sau cartofi, turta dulce, covrigi pe sfoara, produse apicole, pastrav afumat, braga, vin, palinca si multe altele.
Dupa cautari si selectii riguroase, organizatorii Targului Roadele Pamantului® descopera in fiecare luna mici producatori pe care merita sa ii cunoasteti. Astfel, noutatile editiei sunt mustarul de Tecuci, sucul 100% natural din mere de Voinesti, ceaiurile ecologice de la Bacau si prajiturile preparate in casa, de la Sibiu.
Profitati de prezenta la targ pentru a vizita standul organizatorilor, de unde puteti afla mai multe informatii despre miscarea Slow Food, iar daca sunteti mic producator, cum puteti deveni unul dintre expozantii acestui targ.
——-
Targul Slow Food „Roadele Pamantului”® este un proiect al Conviumului Slow Food Brasov si al Asociatiei Roadele Pamantului®, realizat in parteneriat cu Primaria Municipiului Brasov si cu sprijinul Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor a Judetului Brasov. Proiectul a demarat la Brasov, in primavara anului 2009, urmarind refacerea legaturii dintre consumator si micii producatori, educarea gustului si promovarea produselor locale, in detrimentul culturii fast food.
Targul Slow Food Roadele Pamantului® de la Brasov are loc in ultimul week-end al fiecarei luni calendaristice, in Piata Sfatului.
Aur din Rusia » Alina Dumitru şi Andreea Chiţu au cîştigat aurul la Europenele de judo
April 28th, 2012 |
Alina Dumitru e pentru a opta oară campioana Europei
Alina Dumitru (48 kg) şi Andreea Chiţu (52 kg) au cîştigat ieri titlul european la Europenele de la Celiabinsk. Ultima s-a calificat şi la JO de la Londra
Fenomenul Alina Dumitru continuă la Europene! Campioana olimpică de la Beijing 2008 şi-a trecut ieri în palmares titlul european pentru a opta oară în ultimii 9 ani! E un lucru incredibil pentru micuţa judoka, o sportivă care domină categoria în Europa din 2004, an în care, la Bucureşti, a cîştigat primul titlu european.
Gata cu complexul belgian
Alina a trecut lejer de adversarele din grupa sa. Le-a învins pe Marina Krot (Ucraina), pe Lisa Kearney (Irlanda) şi pe Ludmila Bogdanova (Rusia). În semifinale nu a stat la discuţii cu Laetitia Payet, franţuzoaica pierzînd prin ippon. Greul a început însă în finală, în meciul cu belgianca Charlie van Snick, cea care conducea la partidele directe cu 4-1!
“Ştiam că Alina va cîştiga, pentru că nu i-am mai dat voie belgiencei să facă antijudo! A încercat ea să lovească, să dea cu piciorul în stilul ei, dar eu de pe margine strigam football, box. Recunosc, puteau să mă elimine arbitrii, dar aveam dreptate. Şi pe judo, nu are cum să cîştige van Snick niciodată”, explică antrenorul Florin Bercean, omul din spatele poveştii de succes a Alinei.
Campioana olimpică a avut nevoie de prelungiri pentru a cîştiga, reuşind ipponul în Golden Score.
S-a calificat la Olimpiadă
Pentru Andreea Chiţu turneul european de la Celiabinsk însemna ultima şansă de calificare la Londra. Trebuia să ajungă cel puţin în semifinale pentru a fi sigură. A început tare, sufocîndu-şi adversarele. Priscilla Gneto (Franţa), Rosalba Forciniti (Italia), Mareen Kraeh (Germania) şi Ana Carrascosa (Spania) nu au putut să-i oprească româncei drumul spre finală.
În ultimul act, Andreea a avut de înfruntat şi spectatorii din sala “Tractor” din Celiabinsk, dar nu a fost o problemă. A reuşit repede ipponul în faţa Nataliei Kuziutina, izbucnind apoi în plîns. După bronzul Mondial de anul trecut, acum a reuşit aurul european. Şi visul de a ajunge la Londra e o certitudine.
2.500 de euro primesc campionii europeni din partea Federaţiei Europene de Judo. Antrenorii sînt recompensaţi cu 500 de euro pentru fiecare aur
“Sînt fericită! Merg la Londra încrezătoare!”
– Alina, ştii să numeri pînă la opt?
– Cum să nu? Sînt foarte fericită că am cîştigat a opta medalie de aur la Europene. În plus, am dovedit că pot să mai fac performanţă. Se apropie Londra şi merg acolo încrezătoare. Va fi ultimul meu turneu şi vreau să închei totul cu o nouă medalie.
– În finală ai trecut şi de complexul van Snick.
– Nu era un complex, pînă acum mă bătea pe prostiile mele şi pe faptul că e o sportivă dură. Anul trecut, la Paris, mi-a dat un pumn de m-a făcut groggy. Apoi nu am mai ştiut de mine şi a cîştigat. Dar acum am fost concentrată şi nu a mai avut şanse.
– Că s-a calificat şi Andreea acum, sînteţi trei fete care veţi merge la Londra.
– Da, sînt foarte bucuroasă. Am refăcut şi noi trioul de la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000. Atunci au fost Laura Moise, Simona Richter şi Ioana Dinea Aluaş. Acum merg eu, Corina Căprioriu şi Andreea Chiţu. Poate dă Dumnezeu şi ne întoarcem şi cu trei medalii.
Sursa : GSP
Regizorul român Radu Gabrea, omagiat de Universitatea Stanford
April 28th, 2012 |
In perioada 25-29 aprilie, la prestigioasele universitati americane Stanford si Berkeley, va avea loc cea de-a treia editie a Festivalului Filmului Romanesc (Romanian Film Festival). Sub titulatura de Performing Identities in Romanian Cinema – tema editiei din acest an – publicul va avea ocazia sa cunoasca operele catorva dintre cei mai importanti artisti romani de ieri si de azi si, totodata, sa se familiarizeze cu multiplele aspecte ale identitatii romanesti, asa cum este ea prezenta in cinematografia contemporana.
Invitatul special al evenimentului va fi regizorul roman RADU GABREA, care va prezenta publicului american cateva dintre documentarele si filmele sale de fictiune cele mai recente: Mostenirea lui Goldfaden (2004), povestea fascinanta a poetului si dramaturgului Aavram Goldfaden, supranumit „Shakespeare-ul evreilor”, cel care a intemeiat primul teatru evreiesc profesionist si a carui influenta este prezenta si astazi, Rumenye! Rumenye! (2006), un documentar despre legatura indisolubila dintre muzica Kletzmer si muzica traditionala romaneasca, si Manusi rosii, o adaptare a romanului omonim de mare succes scris de Eginald Schlattner, care prezinta ancheta la care a fost supus tanarul student sas Felix Goldschmidt (un veritabil tur de forta pentru debutantul in cinema Alexandru Mihaescu), victima a campaniei masive de arestari dezlanţuita de Securitate in anii ce au urmat Revoluţiei Maghiare din 1956.
Pe langa sesiunile de intrebari si raspunsuri organizate post vizionare, Radu Gabrea va participa si la masa rotunda „Teatrul Idis, Avram Goldfaden, Rumenye! Rumenye! – Ce au in comun Romania, Abraham Goldfaden, muzica Kletzmer si Teatrul Idis?”, care va avea loc in data de 28 aprilie la Bechtel International Center din cadrul Universitatii Stanford.
Periplul american al lui Radu Gabrea va continua la Universitatea din San Francisco unde, in data de 2 mai, in cadrul unui seminar special, va avea loc proiectia filmului Calatoria lui Gruber, proiectie urmata de o discutie cu studentii de la Facultatea de Istorie.
Participarea lui Radu Gabrea la Festivalului Filmului Romanesc este cu atat mai importanta cu cat vine la mai putin de o luna distanta de la Zilelele Literaturii de la Usedom (28 martie – 1 aprilie), festival in cadrul caruia a avut loc, in prezenta regizorului, proiectia eveniment a filmului Manusi rosii.
Radu Gabrea s-a nascut in 1937 la Bucuresti, unde a absolvit si Facultatea de Teatru si Film. Si-a dat doctoratul in Stiintele Comunicarii la Universitatea Catolica din Louvain-la-Neuve, Belgia iar lucrarea sa de doctorat, „Werner Herzog si misticismul medieval german”, a fost publicata de editura L’age d’homme din Lausanne. Pe 24 februarie 2012, Radu Gabrea a fost decorat de catre Presedintele Christian Wulff cu Ordinul Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.
…………………………
Cea de-a treia editie a Festivalului Filmului Romanesc este organizata de Universitate Stanford si Universitatea Berkeley in colaborare cu Consulatul Onorific al Romaniei la San Francisco, U.N.A.T.C., CNC si Liceul „Nicolae Tonitza” din Bucuresti, cu sprijinul Stanford Graduate Student Council, Billie Achilles Fund, Bechtel International Center, Recognos Inc. si ICR New York.
Sursa : Romania pozitiva
Pentru detalii, accesati site-ul www.rofilmfestival.com
ATLANTIDA DIN MAREA NEAGRA
April 25th, 2012 |
by Gabriela Dobrescu in CIVILIZATII ANTICE
Autor: CARMEN DRAGOMIR
Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.
Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.
Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele propriii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes.
Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.
OPT KILOMETRI TICSIŢI DE COMORI
“Am luat legătura cu Ambasadorul ONU în România, doamna Soknan Han Jung, despre care ştiam că e pasionată de scufundări. Am luat-o de mână şi am dus-o pe străzile pavate de sub apă, i-am arătăt ce am găsit, iar doamna ambasador s-a arătat foarte entuziasmată de potenţialul cultural al descoperirii.
I-a trimis o scrisoare ministrului Culturii de atunci, Adrian Iorgulescu, în care îi aducea la cunoştinţă că perimetrul investigat a fost doar de 0,0025% din aria detectată de aparate, iar cercetarea întregii suprafeţe poate scoate la lumină valori culturale nemăsurate şi, în acelaşi timp, poate contribui la dezvoltarea turismului în zona litoralului românesc. În final, i-a sugerat includerea Callatisului în proiectul “România frumoasă”, care fusese demarat. Nu am mai auzit nimic de atunci, s-a aşternut tăcerea”, povesteşte Jeno Szabo.
Coordonatele relevate de aparatura folosită în săptămâna de cercetări au evidenţiat o arie de opt kilometri pătraţi unde au fost înregistrate aşa-numitele “anomalii”- puncte care se diferenţiază de relieful natural. Tehnologia folosită costă câteva sute de mii de euro şi nu există în România, ea a fost adusă de colegii unguri care au participat la scufundări. “Degeaba ne scufundăm o sută de inşi, fără să avem ce ne trebuie. În prima fază se face o survolare instrumentală în care se detecteaza anomaliile, apoi un computer analizează care dintre acestea merită cercetate. Se scufundă apoi un robot ROV teleghidat de la suprafaţă, dotat cu lumini şi camere video, ca la Titanic. Abia apoi merg scafandrii. Interpretarea sonarului este clară, sunt foarte multe anomalii, nu poate fi nici o îndoială că acolo este un sit”, povesteşte Rasty, unul dintre membrii Centrului de Cercetări Subacvatice.
LA ALŢII SE POATE
Vestigiile scufundate ale Callatisului au mai fost însă semnalate şi prin anii ’60, când scafandrii militari Constantin Scarlat şi Vasile Cozma au găsit în aceeaşi arie piese arheologice, amfore, ancore ale unor corăbii antice, piese care se află la muzeul din Constanţa. Jeno Szabo spune că “în acea perioadă tehnica nu permitea însă o cercetare foarte precisă, iar ei nu erau specialişti şi nu puteau identifica toate indiciile”.
“Oriunde s-ar întâmpla aşa ceva, toată lumea ar sări să valorifice acest potenţial, s-ar relansa turismul. La noi nu s-a întâmplat nimic. În Grecia siturile subacvatice sunt acoperite cu grilaje metalice pentru a nu se putea lua nimic de acolo, vine turistul şi face scuba-diving. Altele sunt scoase la suprafaţă. În SUA se acoperă cu o cupolă de sticlă, iar turiştii vin cu un mini-submarin şi se uită. Se pot face şi tuneluri sub apă, depinde de buget. Mai mult decât să găseşti un oraş subacvatic pentru a relansa turismul, nu mai e nimic. Am zis că băgăm bani de la noi pentru a continua, dar a venit criza şi nu s-a mai putut. O săptămână de cercetări costă minim 20 de mii de euro, fără a pune la socoteală instrumentele. Dar nu este normal ca o descoperire de genul ăsta să fie finanţată din buzunarul meu. Eu am fost de mic fascinat de această poveste, am citit despre Callatis şi mereu am avut acest avânt de a-l căuta”, mai spune Jeno Szabo.
IMPORTANŢĂ ZERO
Specialiştii în arheologie sunt însă moderaţi în ceea ce priveşte descoperirile scafandrilor şi afirmă că nu se pot pronunţa până nu văd cu propriii ochi ce este în adâncurile apelor. “Eu nu spun că nu cred, dar spun că vreau dovezi, ce am văzut nu îmi ajunge. Ceea ce cred ei că sunt străzi, eu cred că este rocă naturală. Mangalia, din punct de vedere arheologic, este de importanţă zero. Asemenea descoperiri nu sunt importante, sunt senzaţionale. Este foarte plauzibil să fie acolo ce spun ei, însă zona este nisipată, trebuie aspiratoare subacvatice, e o muncă de Sisif. În plus, nici nu se pune problema să găsim fonduri, abia avem bani pentru o aşa -zisă reprezentare”, susţine dr. Sorin Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific, directorul Muzeului de Arheologie “Callatis” din Mangalia.
În contrapartidă, Jeno Szabo afirmă că aparatura subacvatică folosită pentru prima oară în România de echipa sa nu lasă loc de îndoieli: “Din cele 27 de anomalii identificate nu am apucat să cercetăm în acea săptămână decât patru dintre ele. În toate cele patru locuri am descoperit vestigii. Pentru a verifica toate punctele detectate de radar este nevoie de câteva săptămâni de scufundări”.
În lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se află în adâncurile de lângă Mangalia, un tezaur cultural şi un potenţial punct de interes turistic fascinant rămâne însă înnecat şi acoperit de nisipurile mării.
CALLATIS, ORAŞUL ANTIC GĂSIT SUB APE
În aprilie 2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au început o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o “anomalie” ciudată în adâncurile apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate. Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec. IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă, apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în decurs de câteva secole.
Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului, România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut al Callatisului.
SURSA: Jurnalul
BULGARII VOR CAUTA ATLANTIDA IN MAREA NEAGRA
In iulie anul acesta, o expeditie bulgareasca va incepe cautarea Atlantidei in Marea Neagra. Acesta va fi un eveniment de mare amploare si este pe cale sa devina realitate multumita filosofului si profesorului bulgar Hristo Smolenov, care va fi coordonatorul cercetarilor.
Acesta a stabilit ca multe dintre obiectele descoperite in situl arheologic de la Varna reprezinta etaloane unice de referinta pentru masurarea unghiurilor, a distantelor si a proportiilor. Tot aici a fost gasit si cel mai vechi aur prelucrat din lume, informeaza Teen Problem.
Artefactele descoperite la Varna si resturile de oase umane dateaza de acum sapte mii de ani, acest lucru stabilindu-se in laboratoare de profil din lume. Este interesant de observat ca si sistemul de masurare folosit de civilizatia egipteana, dar si de cea sumeriana, se bazeaza pe unitatile similare descoperite la Varna.
Acest lucru vorbeste nu numai despre asemanarile dintre cele doua civilizatii, dar a aparut si ipoteza ca cele doua sa se fi desprins din cadrul civilizatiei disparute a Atlantidei.
SURSA:http://www.ziare.com/magazin/inedit/bulgarii-vor-cauta-atlantida-in-marea-neagra-1091280
ATLANTIDA A EXISTAT IN MAREA NEAGRA
Insula Şerpilor, rămăşiţa unui continent
Marele Diodor amintea în scrierile sale Insula Şerpilor, cunoscută ca Insula Leuky: “În faţa ţinutului celţilor, în parţile Oceanului, este o insula numită Leuky, adică Albă. Latona, mama lui Apollo, s-a născut aici şi din cauza asta Apollo este mai venerat aici decţt ceilalţi zei… Această insulă era numită şi Helixea (Felicia) sau “nesos makaron”, Insula Preafericiţilor. Nu departe de acolo erau munţii Riphei (Carpaţi)…”
Preafericiţii sau Blajinii erau urmaşii atlanţilor, cunoscuţi şi sub numele de rămăni. Despre ei textele vechi amintesc că locuiau pe lângă apele cele mari în care se varsă toate apele, iar folclorul românesc spune că în acele tarâmuri îşi are Dumnezeu cetatea de unde guvernează toate ale lumii, bune şi rele. Ipoteza existenţei unei Atlantide pe teritoriul actualei Mări Negre a fost îmbraţişata şi de Robert D. Ballard, fost ofiţer al armatei maritime a Statelor Unite şi oceanograf specializat ân arheologie acvatică, printre altele fiind descoperitorul rămăşiţelor Titanicului şi a navei de luptă Bismark. Acesta susţine că în urmă cu circa 7.000 de ani, fâşia de pămâînt care separa Mediterana de lacul Mării Negre a cedat sub presiunea apei. Revărsarea acesteia a fost catastrofală pentru civilizaţia momentului respectiv. Forţa apei a distrus totul în calea ei, iar egalizarea celor două nivele s-a făcut abia după 40 de zile. O serie de construcţii ciudate au fost depistate, cu ajutorul sonarului, pe fundul mării. Să fie oare vorba despre Atlantida? Susţinătorii plasării Atlantidei în Marea Neagră cred mai departe că adevăratele dovezi sunt îngropate în apropierea coastelor României, iar Insula Şerpilor e o rămăşişă a înfloritoarei civilizaţii de acum 10.000 de ani.
Etnograful Adrian Bucurescu arată că Atlantida s-a scufundat în marea denumită de egipteni Siriath, adică Marea Neagră. În cinstea lui Orpheus, împăratul-zeu numit de atlanţi, şi urmaşii lor direcţi, tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5.000 de ani, la Giseh, enigmaticul Sfinx. În 1913, în „Dacia preistorică“, Nicolae Denşuşianu localiza Atlantida între Porţile de Fier şi Sfinxul din Bucegi. „Atlantis“ este tradus de unii lingvişti prin „Fericire“, iar grecii antici denumeau actuala Insula a Şerpilor din Marea Neagră, (Nesos) Makaron, adică „A fericiţilor“. Nu departe de ea, arheologii ruşi au descoperit impresionante ruine subacvatice atribuite, dupa unii, atlanţilor. În apropiere, la Hamangia, au fost găsite uimitoarele figurine din lut, intitulate generic „Gânditorul“ şi datate 5000-3000 î.Hr., într-o perioadă când de gândire abstractă nu putea fi vorba.
Însaşi cetatea Histria conţine o ciudaţenie: pare a fi construită pe role. Este vorba despre un sistem de coloane orizontale peste care a fost construit zidul propriu-zis. Pentru cei care nu sunt specialişti, le spunem doar că astfel de construcţii folosesc, la ora actuală, arhitecţii japonezi pentru a atenua şocul cutremurelor. Este celebrul sistem de “clădiri pe role” care asigură siguranţa înaintea cutremurelor de orice fel. De unde cunoşteau grecii veniţi aici, pe ţărmul Mării Negre, această tehnică? Şi dacă o cunoşteau, de ce cetaţile din patria lor (mult mai încercată din punct de vedere seismic) şi din alte zone colonizate nu au fost construite în acelaşi mod?…
Charles Berlitz a publicat într-una din carţile sale, „Atlantis, al optulea continent“, o hartă modernă a planşeului Oceanului Atlantic. În zona Insulelor Canare, el arată că exista şi azi, acoperit de ape, un masiv muntos numit Dacia. De aici, presupunerea că atlanţii au plecat către zona Carpato-Danubiană, iar tracii ar fi urmaşii atlanţilor. Poate au ajuns în Insula Şerpilor (Alba) unde există acel templu al Zeului Soare (atlanţii aveau o religie bazată pe cultul Soarelui), apoi unul închinat lui Ahile sau chiar mormântul semizeului. Edificiul antic avea formă pătrată, fiecare latură având 29,87 m şi se pare că avea nouă altare. Funcţiona şi ca oracol şi se spune că aproape totul era din aur, marmură albă şi mărgăritare. Legendele romane spuneau că templul alb nu a fost construit de mâna oamenilor, ci era de origine divină. Motiv pentru care întreaga insulă a fost numită Insula Sfântă. Atlanţii e posibil sa fi ajuns şi prin parţile Braşovului, dacă ar fi să dăm crezare ipotezei care susţine că enigmaticul Templu al Ursiţelor de la Sinca Veche a fost întemeiat de aceeaşi civilizaţie care a ridicat şi Templul Alb din Insula Şerpilor. Un lucru e sigur şi uimitor: tracii au avut cunoştinte extraordinar de avansate pe care nu prea avea de unde sa le ia decât de la nişte colonizatori, necunoscuţi deocamdată.
Dintre stânce arcuite, din gigantice portale
Oastea zeilor Daciei în lungi şiruri au ieşit…
Zeii Daci ajung la marea, ce deschide-a ei portale,
Se reped pe trepte’nalte şi cobor în sure hale
Cu lumina, ei îngroapă a lor trai întunecos;
Dară ea, înfiorată de adânca ei durere,
În imagini de talazuri cânt-a Daciei cădere
Şi cu-albastrele ei braţe ţărmii mângâie duios.”
Biblia vorbeste despre un mare potop caruia nu i-a supravietuit decat Noe si familia sa. Mergand pe firul Bibliei, constatam ca, dupa ce fiii lui Noe s-au despartit si a plecat care incotro. Numai ca, desi in afara lor nu mai ramasese nici un om pe Pamant, fiii lui Noe s-au intalnit, totusi, cu oameni. Dar nu de inadvertentele Bibliei ne vom ocupa in acest material. Analizind scrierile vechi ale fiecarui popor, constatam ca la fiecare gasim cate un potop din care s-au salvat foarte putini. Ce e mai interesant, e faptul ca legendele românesti vorbesc, la randul lor, despre diverse inundatii catastrofale, dar cine sa ia seama la niste ‘povesti’, cum le spun majoritatea românilor.
Si totusi, atunci cand aceste “povesti” sunt demonstrate fizic, cu vestigii fizice descoperite, lumea stiintifica amuteste, da putin inapoi si apoi incearca sa demonstreze noua ipoteza, uitind ca tot ea refuza sa accepte niste idei ce pareau a depasi realitatea construita cu migala, de unii pseudo-cercetatori, timp de ani de zile.
Sfirsitul Atlantidei si inceputul Potopului
Michael Robinson este profesor la Universitatea Ohio si este specializat in inundatiile catastrofale care s-au abatut asupra Pamantului din cele mai vechi timpuri.
A fost unul dintre cei care au imbratisat ipoteza emisa de Robert Ballard, cand acesta afirma ca Potopul Biblic a inceput in bazinul Marii Negre. Numai ca, spre deosebire de Ballard, Michael Robinson a preferat pentru cercetarile sale nu tarmul turcesc, unde echipa primului a descoperit doar o epava de corabie veche de cateva mii de ani, ci tarmul nordic românesc, in apropiere de insula Serpilor, si undeaparatura a inregistrat niste constructii ciclopice stranii, piramide si catedrale ce par de neinchipuit pentru zilele noastre.
“In cercetarile mele m-am bazat foarte mult pe textele mistice care arata ca toate civilizatiile isi au radacinile pe teritoriul patriei dumneavoastra si am avut acces la toate descoperirile facute in România, din acest punct de vedere, descoperiri de care românii nici macar nu au auzit”. Robinson face mai mult. El isi face cercetarile in lungul bazinelor riurilor românesti, despre care considera ca sunt ramasite ale unui fluviu imens care strabatea continentul eurasiatic sau chiar ale unui lac cu apa dulce care acoperea România in urma cu mai multe zeci de mii de ani. Ipoteza sa este destul de indrazneata, dar nu singulara. Afirma ca pe teritoriul României Mari ar fi fost fantastica Atlantida si ca cetatile descoperite in munti nu sunt decat ramasite a ceea ce a mai ramas din stravechea civilizatie, dupa scufundarea acesteia. Mai mult, suprapune aceasta ipoteza cu o alta, cea a originii Potopului, punind egalitatea intre cele doua evenimente.
“Ceea ce oamenii au numit Noe si familia sa, au fost, in fapt, singurii atlanti care au supravietuit cataclismului. Iar arca a fost construita din lemn de cedru la dumneavoastra, in România, locul de unde a inceput si marea inundatie a Pamantului”.
Muntii Carpati sunt plini de vestigii preistorice, pe care unii visatori le numesc “atlante”, altii “pelasgice”. In acest sens, Bucegii aprind imaginatia prin toponimie, dar mai ales prin multimea de megaliti, fie ca au fost sculptati de mesteri din stravechime, fie ca i-ar fi cioplit vantul, zapada si ploaia. Cele mai spectaculoase astfel de monumente sunt, desigur, Sfinxul Romanesc si Babele.
Bombe alimentare: cafeaua, otrava de dimineaţă care costă doar un leu
April 25th, 2012 |
Sortimentele la plic, la leu sau la capsulă, conţin aceleaşi chimicale din care se fac îngrăşămintele chimice sau hârtia. Cel mai bine este să cumpăraţi cafea boabe şi să o măcinaţi acasă.
Bagi fisa, iese paharul şi curge cafeaua. Sau arunci în grabă praful din plic într-o cană cu apă fierbinte şi amesteci. Nicicând marketingul nu a fost mai agresiv, ducând ideea de cafea în derizoriu.
Azi, puţini au răbdare să-şi cumpere boabe de cafea şi să le râşnească. Nici ibricul nu mai e la modă şi nici cafeaua din comerţ nu mai e ce-a fost.
Comoditatea ne costă sănătatea, spun medicii: zi de zi, cafeaua “la 1 leu”, “3 în 1” sau, mai nou, capsulele pentru espressor livrează “E-uri” pe bandă rulantă, sintetice ascunse în denumiri ciudate şi lungi, care te descurajează să mai citeşti eticheta, dar nu te descurajează să mai bei.
Intruşi: ulei din margarină şi îngrăşăminte chimice
Am luat la întâmplare câteva pliculeţe de cafea “3 în 1”, le-am analizat eticheta şi am rugat medicii să o descifreze.
De exemplu, “Nescafe 2 în 1 Creamer” conţine: pudră pentru cafea, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, corectori de aciditate (fosfat dipotasic, trifosfat pentasodic, polifosfat de sodiu, citrat trisodic), proteină de lapte (1,9%), emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi), anti aglomerant (dioxid de siliciu, sare), cafea instant (17%) şi sare iodată. Conţinutul rezultat are 48 de calorii.
Medicul Mihaela Ionescu confirmă că aceste substanţe de sinteză nu ar avea ce să caute în cafea. “Grăsimile hidrogenate se găsesc în margarinele de care fug toţi. Corectorii de aciditate măsluiesc gustul şi culoarea. Pot da alergii. Fosfaţii se foloseau ca îngrăşăminte chimice, iar azi toată lumea fuge de ele.
Emulgatorii, întâlniţi în produsele de patiserie, fac picăturile de grăsime cât mai fine. Toate aceste sintetice intoxică zilnic organismul”, precizează nutriţionistul Mihaela Ionescu, de la Institutul “Nicolae Paulescu”, din Bucureşti.
Primul care suferă e ficatul. “El este principalul luptător cu toxinele. Deşi este organul cu cea mai mare putere de regenerare, dacă este suprasolicitat, cedează. Şi aşa apar hepatitele cronice şi ciroza. Şi rinchii suferă, şi imunitatea”, adaugă medicul.
Cafeaua “3 în 1” dă bici inimii
Un alt sortiment, “3 în 1 Mild”, are zahăr în proporţie de 50%, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, cafea instant (7,5%), corectori de aciditate (fosfaţii menţionaţi), proteină din lapte (0,8%), sare, emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), arome, antiaglomerant (dioxid de sodiu) şi 66 de calorii.
“Aceasta nu mai e cafea. O bei doar de gust: e dulce, aromată, dar nu mai are efect tonic. Totuşi, aceste plicuri nu sunt mai dăunătoare decât sucurile carbogazoase, cu E-uri interzise în Europa”, subliniază nutriţionistul Luiza Pîrvu.
Mulţi oameni se plâng de tremur şi palpitaţii după ce beau cafele la plic. “Concentraţia de cofeină este mai mare, pentru că este praf. Una pe zi e de ajuns”, recomandă Luiza Pîrvu.
“Hârtie” în loc de frişcă
La cafelele de la automat, aceleaşi ingrediente. De preferat ar fi să căutaţi maşinile care macină boabele pe loc. Înainte, ingredientele cafelei de la automate erau ţinute la secret. Acum, producătorii sunt obligaţi să le afişeze. Aşa am aflat că un sortiment cu lapte (caffe latte) conţine: apă, zahăr, pudră de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoză), cafea solubilă (3,3%) şi urme de soia. Despre soia, medicul Ionescu spune că “e un produs bun, dar, azi, se profită de bunul său renume pentru a face produsele cât mai toxice”.
Aceleaşi substanţe se regăsesc şi în latte sau espresso machiatto. În capuccino, apar şi alţi “intruşi” greu de pronunţat, printre care agent de îngroşare (carboximetilceluloză), din care se face hârtia.
“Celuloza e greu de digerat pentru mamifere, ele n-au aceleaşi enzime ca erbivorele.Forţează stomacul. Producătorii recurg la ea ca să îngroaşe lichidul. În loc să pună frişcă sau spumă de lapte, le înlocuiesc cu chimicale”, adaugă medicul.
Cafea la capsulă, marketing amestecat cu praf
Recent au apărut şi caspule de cafea pentru espressor. Liviu F., liderul comunităţii online de espresso din România, reclamă marketingul mincinos din jurul acestora.
“Sunt un mare fan espresso. Real espresso, nu fake. Mă refer la toţi producătorii de capsule. Ingredientele lor sunt identice cu cele din cafelele la vendomate. Aşa bem caramel amoniacal, dioxid de siliciu, fosfat etc., în special în capsulele cu specialităţi din lapte”, subliniază Liviu.
EXEMPLE. Câteva produse puse sub semnul întrebării şi ingredientele din ele FOTO: EVZ
“Ulei hidrogenat se găseşte şi în margarină. Fosfaţii erau folosiţi ca îngrăşământ chimic. În timp, intoxică ficatul.”
MIHAELA IONESCU, medic nutriţionist
17%
este concentraţia de cafea instant dintr-un “3 în 1” cu lapte. Acesta conţine mult mai multă cofeină decât o cafea de la automat, fără lapte, cu 1,5% cafea instant
MIT SPULBERAT
Cafeaua din comerţ nu e 100% sigură
Nici cafeaua obişnuită din comerţ nu mai este sigură, pentru că nu ştii cu adevărat ce se ascunde în cutie. Indicat este să cumpăraţi cafea boabe, pe care să o măcinaţi acasă, înainte de preparare.
“Acum, se bagă năut, malţ, cicoare, amidon ca să îi mărească volumul, ceea ce nu este în regulă. Nici nu înnobilează gustul cafelei, din contră, îi dă gust de nechezol, nici nu este foarte sănătos. O asemenea cafea cu năut era recomandată cardiacilor, hipertensivilor etc., pentru că mai taie din cofeină”, explică nutriţionistul Mihaela Ionescu.
Surprinzător, băuturile pe bază de cereale, gen Inka, nu reprezintă o alternativă sănătoasă. “Bobul de cafea se prăjeşte într-un anumit fel pentru a nu fi toxic, însă cerealele astea se prăjesc, de regulă, în ulei”, adaugă medicul.
Autor: Cristina Lica
Sursa: EVZ.ro
10 locuri cu puteri miraculoase in Romania
April 25th, 2012 |
Într-o lume agitată, în care bunăstarea e pe primul plan, oamenii calcă ţara în lung şi-n lat, în căutarea unui leac miraculos. Şi adesea uită că minunea vindecării e poate chiar în ei.
În ţara asta a noastră, de care unii s-au plictisit şi vor să plece, în timp ce alţii, din afară, ar da oricât numai să păşească în unele regiuni, sunt zone unde ne simţim mai aproape de divinitate.
Cercetătorii au descoperit unul dintre aceste locuri în punctul de întâlnire al paralelei 45, la jumătatea nordică a globului, cu meridianul 25, ce marchează jumătatea Europei. Se pare că peticul de pământ care începe pe la Dealul Negru şi se întinde până spre Sibiu atinge perfecţiunea.
Nu întâmplător sunt renumite staţiunile Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Govora. Se spune că bolnavii care se “încarcă” o vreme aici cu energie se pot vindeca şi fără curele de apă. Pe lângă acestea, sunt la noi multe locuri minunate.
Puţină lume ştie că în România există o singură mănăstire armenească şi aceea se află în apropierea oraşului Suceava, la Hagigadar. Credincioşii ştiu însă că aici se împlinesc şi cele mai ascunse dorinţe. Dar pentru aceasta trebuie să urci dealul mănăstirii în genunchi, să înconjori biserica de trei ori, apoi să mergi la preot pentru a-ţi citi rugăciunile.
Unul dintre cele mai fascinante monumente ale naturii de pe teritoriul ţării noastre, situat în comuna Baia de Fier din judeţul Gorj, scobit de vreme în pântecele muntelui de calcar de lângă râul Galbenul, este Peştera Muierilor. Vorbeşte lumea că în acest loc s-ar vindeca boli şi s-ar înfăptui miracole. S-a auzit despre această bijuterie din piatră peste mări şi ţări, căci umblă zvonul că în interiorul ei femeile ce nu pot avea copii capătă darul procreerii. Mai mult, cum păşeşti înăuntru, de eşti obosit, prinzi vigoare şi chef de viaţă. Astmul, diabetul, reumatismul, depresia, insomnia, dereglările hormonale dispar ca prin minune după câteva ceasuri în Peştera Muierilor. Se mai spune că şi cele mai puternice farmece de dragoste şi de moarte se fac cu apa care se prelinge pe stalactitele din peşteră.
După un urcuş anevoios, ce parcă nu te lasă să renunţi la visul de a atinge vârful muntelui, ajungi într-o poiană luminată, în mijlocul căreia ţâşneşte un izvor. Fără să-i cunoşti puterile miraculoase, sorbi însetat un căuş de apă proaspătă şi rece şi simţi că ceva s-a schimbat în interiorul trupului tău. Poate că de aceea pelerinajul spre Piatra Mică din Zărneşti a devenit în timp una dintre cele mai importante procesiuni ortodoxe pentru aducerea ploii. Dumnezeu nu a lăsat niciodată aşteptările credincioşilor fără răspuns după ce au păşit în lăcaşul spiritual scobit în inima muntelui, în piatră. Nouă cruci încadrează drumul spre Colţul Chiliilor, unde se află o peşteră ce ascunde o bisericuţă deosebită. Şi se pare că, pe lângă apa izvorului de afară, chiar frigul din interiorul peşterii contribuie la vindecarea sufletească şi trupească.
Se întâmplă să treci pe lângă Biserica Zlătari fără să ştii măcar ce comoară ascunde: mâna Sfântului Ciprian, ocrotitorul de vrăji şi blesteme. Moaştele sfinte se odihnesc de sute de ani într-o raclă de sticlă şi reprezintă pavăza lăcaşului de cult şi a celor ce îi trec pragul. Se spune că aici Moliftele Sfântului Vasile sunt mai puternice ca oriunde, că nicăieri altundeva nu poţi găsi mai degrabă ajutorul divin la necaz
Articol din Lumea fara Romania, Medicamente romanesti, Romania astrologica, Romania sanatoasa, Turist in Romania | 
Comments Closed
Invenția unui român A UIMIT Europa. România ar economisi anual 1 MILIARD DE EURO. Japonezii și Airbus vor patentul
April 22nd, 2012 |
Profesorul ieșean Paul Bârsănescu a inventat un sistem de cântărire electronică a camioanelor aflate în trafic și transmiterea datelor prin GPS. Camioanele supraîncărcate uzează cel mai tare drumurile, fiind principala problemă în toată lumea.
1 /2.
Un ieșean a inventat GPS-ul cu cântar: un dispozitiv care îmbină două tehnologii folosite la camioanele care transportă marfă și care, dacă s-ar aplica, ar rezolva, parțial, problema uzurii drumurilor.
Prof.dr.ing Paul Bârsănescu de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi a fost premiat la Concursul de inovații Network of Automotive Excellence (NoAE). E primul român care participă la una dintre cele mai titrate competiții de inventivă din lume.
„Protecția infrastructurii rutiere și a podurilor e principalul scop al invenției. Uzura principală a șoselelor e produsă de camioanele grele și în special de cele supraîncărcate. Acum, transportatorii plătesc la fel, indiferent că circulă cu camioanele goale, pline sau supraîncărcate. Cu ajutorul aparatului nostru, am putea avea o hartă digitală a transporturilor de mărfuri și am putea calcula uzura șoselelor în funcție de greutatea care a mers pe ele, taxând mai scump camioanele supraîncărcate”, a declarat profesorul Bârsănescu.
Principala sursă de uzură a șoselelor: camioanele supraîncărcate
Studiile au demonstrat că uzura şoselelor e produsă în proporţie de 60%, de camioanele supraîncărcate. Un camion supraîncărcat cu doar 10% peste limita admisă generează o uzură a şoselei mai mare cu 46,4% faţă de acelaşi camion încărcat la greutatea admisă, explică ieșeanul.
România a cheltuit 20 de miliarde de euro în ultimii 14 ani pentru a întreține drumurile, potrivit Econtext. Luând în calcul faptul că 50% din uzura șoselelor s-a datorat suraîncărcării mașinilor, înseamnă că jumătate din suma amintită ar fi fost economisită dacă s-ar fi aplicat sistemul propus de ieșean.
Paul Bârsănescu intenționează să ia legătura cu parlamentarii pentru o propunere de schimbare a legislației rutiere. Între timp, după succesul de la Dusseldorf, este curtat să își cedeze invenția unor companii din Japonia și Coreea, și chiar gigantului Airbus, pentru că aceasta se poate aplica și la avioane.
Concursul de inovaţii NoAE (Network of Automotive Excellence) este prezent în 23 de state europene. Juriul de anul acesta a fost format din reprezentanții celor mai puternice branduri din industria construcțiilor de mașini – Airbus, Boeing, Lufthansa, Siemens, Audi, Ford, Renault, Porsche, Volkswagen, Opel, Skoda, Bisch, etc. Aceștia au avut de ales între 113 invenții din 40 de țări.
Autor: Georgeta Petrovici
Paranormal phenomena at the heart of Transylvania. Baciu Forest, a “Romanian Bermuda Triangle”
April 22nd, 2012 |
In the heart of Transylvania is the most mysterious place in Romania. In Hoia-Baciu Forest, believed to be the scariest place by locals, people say they suffer burns and are surrounded by material and immaterial structures and that there have been UFO sightings. A documentary about the paranormal phenomena in Hoia-Baciu Forest near Cluj was posted on YouTube. The video was done last year by writer Daniel Roxin and university professor Adrian Patrut, head of the Romanian Parapsychology Society, according to Realitatea.net.
Specialists say there are many unusual phenomena in the forest, mentioning UFOs, luminous spheres, flying geometrical shapes, colored lights, strange humanoid apparitions, radioactive mobile fields and others.
On his blog, Roxin says the documentary “Baciu Forest, a Romanian Bermuda Triangle,” presents exceptional video and photo materials and the testimonies of two researchers who investigated this enigmatic place for years, Patrut and Cristian Muresan, producer of the show “Science and knowledge” on TVR Cluj.
The Hoia-Baciu forest became famous all over the world in 1968. On August 18 that year, a military technician Emil Barnea was in the forest with his girlfriend and two family friends, wishing to spend a weekend far from the city.
The four people say they saw what appeared to be a UFO flying very low, without making any noise. Barnea managed to take several photos of it.
The pictures were described as “the clearest images of a UFO photographed in Romania and undoubtedly, some of the best images of a UFO ever photographed in the world.”
You can see the movie here
Sourse : Bucharest Herald
Ten gorgeous young women who had the courage to look for their luck abroad have become top models and raised a fortune by presenting the creations of famous designers. Here are the best ten models Romania has given to the world and the money they won! The girls are worth a total of 7 million Euro, Libertatea writes.
Mădălina Ghenea: 1.200.000 €
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Catrinel Menghia: 800.000 €
Linda Croitoru: 700.000 €
Elena Băguci: 600.000 €
Alexandra Şandor: 500.000 €
Andreea Diaconu: 400.000 €
Diana Moldovan: 400.000 €
Alina Puşcău: 400.000 €
Mădălina Ghenea, 23, made her modeling debut in Slatina. At 14, she went to Italy where she soon caught the media’s and the public’s eye on the catwalk and in music videos. Her popularity continued to increase and she also started to do movies. She became famous worldwide after reports that she and Leonardo DiCaprio were dating.
Irina Lăzăreanu, 30, has been living in London since she was 13. As a model, she was often compared to her friend Kate Moss. She has presented the works of top designers such as Chanel, Alexander McQuinn or Versace. Declared the official muse of Karl Lagerfeld.
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Diana Dondoe, 29, is the only Romanian in the Top 50- best models in the world. She hwas worked with the most important fashion designers and has been on the cover of all major magazines in the industry. She lives in Paris and is a psychology student.
Catrinel Menghia: 800.000 €
Catrinel Menghia, 26, was discovered when she was 16, in her home town of Iasi. She moved to Italy where she became the image of Armani Underwear. She has been in numerous advertisements, TV shows, magazines.
Linda Croitoru: 700.000 €
Linda Croitoru, 34, known as Linda Taylor, left the country when she was 12. She lived in China, France and Italy and has been living in the US for five years. She has worked with the most famous fashion designers in the US and has recently started a movie career.
Elena Băguci: 600.000 €
Elena Băguci, 26, began her career at 14, in Milan and she is now living in the US. She modeled for Gucci, Chanel, Versace and Givenchy.
Alexandra Şandor: 500.000 €
Alexandra Şandor, 22, is not known in Romania, but she is well known abroad. She is the image of a Mark Jacobs fragrance, she was in numerous magazines and worked with major designers.
Andreea Diaconu: 400.000 €
Andreea Diaconu, 20, modeled for many international designers, such as Dior, Chanel, Dolce&Gabbana, Givenchy and Vivienne Westwood. She was also in many magazines such as Vogue, Teen Vogue, Harper’s Bazaar and Elle US.
Diana Moldovan: 400.000 €
Diana Moldovan, 23, modeled for Issey Miyake, Cavalli, Moschino, Dior or Nina Ricci and posed for many fashion magazines. She is the image of YSL cosmetics line.
Alina Puşcău: 400.000 €
Alina Puşcău, 30, won the Elite Model look international contest when she was 16 and ended up posing for Vogue, Harper’s Bazaar, Elle or Cosmopolitan. She became a famous model in the US and she recently began a movie and music career.
Romancele care valorează 7 milioane €! Atât au strâns din modă cele mai tari manechine românce
Zece tinere superbe, care au avut curajul să-şi caute norocul peste hotare, au devenit manechine de top şi au strâns averi defilând pentru designeri celebri. Iată cele mai tari 10 modele pe care le-a dat România şi sumele pe care le-a câştigat fiecare! În total, fetele noastre valorează 7 milioane de euro, scrie Libertatea.
Mădălina Ghenea: 1.200.000 €
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Catrinel Menghia: 800.000 €
Linda Croitoru: 700.000 €
Elena Băguci: 600.000 €
Alexandra Şandor: 500.000 €
Andreea Diaconu: 400.000 €
Diana Moldovan: 400.000 €
Alina Puşcău: 400.000 €
Mădălina Ghenea (23 de ani) a debutat în modelling la Slatina. La 14 ani şi-a încercat norocul în Italia, la Milano, fiind remarcată de designerii din Peninsulă. A avut o apariţie spectaculoasă în videoclipul piesei lui Eros Ramazotti “Il Tempo Tra di Noi”, iar de anul trecut, de când a fost invitată în emisiunea “Baillando con le stelle” (“Dansând cu vedetele”), de la RAI 1, popularitatea ei a atins cote enorme. Au urmat apariţii în spoturi publicitare, apoi un rol în comedia “I soliti idioti”. Mădălina a pozat pentru copertele revistelor GQ Italia şi Vogue Italia, atrăgându-i atenţia actorului Leonardo DiCaprio, cu care se pare că s-a iubit câteva luni. De când a intrat în lumea modei şi a filmului, românca a adunat o avere de 1.200.000 de euro.
Irina Lăzăreanu: 1.000.000 €
Irina Lăzăreanu (30 de ani) locuieşte la Londra de la vârsta de 13 ani. Ca fotomodel, a fost adesea comparată cu prietena ei, Kate Moss. A prezentat pentru toţi designerii de top, inclusiv Chanel, Alexander McQuenn sau Versace. În 2009 a apărut în ediţia canadiană a emisiunii “Next Top Model”, ca membru al juriului. Declarată muza oficială a designerului Karl Lagerfeld, Irina se apropie de câştiguri de 1.000.000 de euro.
Diana Dondoe: 1.000.000 €
Diana Dondoe (29 de ani) e singura româncă intrată în Top 50 al celor mai bune modele din lume. Craioveanca a lucrat cu cele mai mari case de modă, a ţinut coperta revistelor Vogue, W, ID Magazine şi Elle. În 2005, a apărut în celebrul calendar Pirelli, iar anul trecut a pozat nud pentru Vogue Paris. Diana, care se apropie de câştiguri însumând 1.000.000 de euro, locuieşte la Paris şi e studentă la Psihologie.
Catrinel Menghia: 800.000 €
Catrinel Menghia (26 de ani) a fost descoperită pe când avea 16 ani, la Iaşi, oraşul ei natal. S-a mutat în Italia, unde a devenit imaginea Armani Underwear şi s-a măritat cu fostul fotbalist Massimo Brambati. După divorţ, care a avut loc anul trecut, Catrinel a devenit asistentă în emisiunea “Chiambretti Sunday Show”, de la televiziunea Italia 1 şi a făcut două reclame la noul model de Fiat 500 Abarth, într- una dintre ele fiind partenera actorului Charlie Sheen. A apărut în revistele Sports Illustrated, Elle şi FHM şi a strâns o avere de 800.000 de euro din contracte.
Linda Croitoru: 700.000 €
Linda Croitoru (34 de ani), cunoscută ca Linda Taylor, a plecat din ţară la 12 ani. A locuit în China, în Franţa şi în Italia, iar de cinci ani s-a stabilit în SUA. A prezentat pentru cele mai importante case de modă de peste Ocean, după care a trecut la actorie, fiind distribuită în rolul principal al filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”.
Elena Băguci: 600.000 €
Elena Băguci (26 de ani) şi-a început cariera la 14 ani, la Milano, iar acum locuieşte în SUA. A prezentat moda pentru Gucci, Chanel, Versace şi Givenchy, strângând o avere de 600.000 de euro din modelling. Anul trecut a apărut pe coperta revistei Sports Illustrated, o performanţă la care râvnesc toate supermodelele din lume .
Alexandra Şandor: 500.000 €
Alexandra Şandor (22 de ani) nu e cunoscută în România, însă pe plan internaţional e considerată un manechin cu o figură specială. Aşa a gândit şi Marc Jacobs când a ales- o să fie imaginea parfumului său. Ea a lucrat cu principalele case de modă şi a apărut în revistele Vogue, Harpers Bazaar, Elle, L’Officiel sau 20 ans, adunând până acum o avere de 500.000 de euro.
Andreea Diaconu: 400.000 €
Andreea Diaconu (20 de ani) a prezentat pentru o mulţime de designeri internaţionali, printre care Dior, Chanel, Dolce&Gabbana, Givenchy şi Vivienne Westwood. Pentru Yves Saint Laurent a fost imaginea parfumului ASIA. A pozat pentru revistele Vogue, Teen Vogue, Harper’s Bazaar şi Elle US şi a strâns din modelling 400.000 de euro.
Diana Moldovan: 400.000 €
Diana Moldovan (23 de ani) a defilat pentru Issey Miyake, Cavalli, Moschino, Dior sau Nina Ricci şi a pozat pentru majoritatea revistelor de modă. În 2010 a fost aleasă imaginea liniei de cosmetice Yves Saint Laurent şi a apărut în catalogul Victoria’s Secret. În paralel, Diana se ocupă de restaurantul pe care îl deţine în Bucureşti. Ea a adunat din modelling 400.000 de euro.
Alina Puşcău: 400.000 €
Alina Puşcău (30 de ani) a câştigat, la 16 ani, concursul internaţional “Elite Model Look”, după care a ajuns să pozeze pentru Vogue, Harper’s Bazaar, Elle sau Cosmopolitan. A apărut şi în catalogul de lenjerie intimă Victoria’s Secret. După ce devenit cunoscută ca fotomodel în SUA, ea s-a lansat în muzică şi în filme. Ca actriţă, Alina a avut deja o apariţie în “Conan Barbarul”. Românca s-a iubit cu actorul Vin Diesel şi cu pilotul de Formula 1 Eddie Irvine, apoi a fost logodită cu celebrul regizor Brett Ratner, care a făcut filmele “Rush Hour”, “X-Man: Ultima înfruntare” şi serialul “Prison Break”. A strâns o avere de 400.000 de euro.
Sursa: Bucharest Herald
Those who take the metro from the Politehnica station should take a moment and contemplate the floor, as they step on a piece of prehistory. The tiles of red limestone floor display a “model” formed of 65 million years old fossils. The stone was extracted from the Apuseni Mountains before the opening of the metro station, in 1983.
The usual announcement played in the Bucharest metro trains before each station might be somehow different in the case of this very special station: “Next is Politehnica, with fossils on the right side.”
The floor of the station is unique in Europe, as experts say that the limestone tiles were actually reefs in a prehistoric sea.
“These are bivalves (shells) from the late Cretaceous, perfectly preserved due to the geological evolution of the region where they were extracted: Savadisla-Cluj,” prof. Dr. Mihai E Popa of the Bucharest University told Click. He is an authority in the field, as he is studying these fossils ever since 1994.
With money provided by sponsors, subway operator Metrorex wants to transform the station into a mini-museum, projections, 3D images and interactive screens.
“Next week, we will decide the date when works will start on this project,” said Gheorghe Udriste, the Manager of Metrorex.
Staţia de metrou Politehnică se „transforma” in muzeu: Podeaua ascunde fosile de 65 de milioane de ani !
Mii de bucureşteni calcă zilnic, la propriu, pe o bucată de istorie. E vorba de staţia de metrou Politehnica, în podeaua căreia se ascund fosile vechi de 65 de milioane de ani, de-o seamă cu dinozaurii. Staţia a fost inaugurată în 1983 şi este pavată cu calcar roşu din Munţii Apuseni
„Atenţie, se închid uşile! Urmează staţia Politehnica, cu fosile pe partea dreaptă!”. Aşa ar putea suna anunţul în garniturile ce tranzitează magistrala 3 de metrou.
Pardoseala de pe peronul staţiei Politehnica e unică în Europa. Specialiştii susţin că plăcile folosite, aduse din Munţii Apuseni, au format în trecut recifi, într-o mare preistorică.
„E vorba de bivalve (scoici) cretacic târzii. Sunt în perfectă stare de conservare, datorită evoluţiei geologice a zonei din care au fost extrase: Săvădisla-Cluj”, a declarat pentru Click. conf. dr. Mihai E Popa, de la Universitatea din Bucureşti, care a studiat aceste fosile încă din 1994.
Din sponsorizări, anul acesta, Metrorex vrea să transforme staţia într-un mini-muzeu, cu plasme, vitrine cu exponate tridimensionale şi panouri interactive.
“Săptămâna viitoare, se va stabili data începerii lucrărilor”, a declarat Gheorghe Udrişte, directorul Metrorex.
Sursa Bucharest Harald