Romania on TOP 10

Romanian ballerina Alina Cojocaru received the Benois de la Danse award for “best ballerina,” in recognition of her performance as “Julie” in the “Liliom” Hamburg Ballet production, according to the website of the Royal Opera House of London.

Her co-star Carsten Jung won one of two awards for best performance by male dancers.

Upcoming performances by Alina with The Royal Ballet include roles in La Sylphide and A Month in the Country.

The Benois de la Danse award was created in Moscow, 1992, by the International Dance Association, with the first edition held on the stage of the Bolshoi Theater.

Cojocaru, born in Bucharest, studied in Kiev for seven years and then at the London Royal Ballet School, as of 1997, after winning a scholarship at the International Ballet Content in Lausanne. She worked with the Kiev Ballet Company and then returned to London, where in 2001 she became principal of the Royal Ballet in 2001.

She appeared on the Romanian stage for the first time in 2002, with the lead role in Giselle. She returned the following year to perform at the ballet gala within the George Enescu International Contest and Festival. She was awarded the National Order for Merit, as Knight.

She has won several prizes throughout her career, also being one of the four winners of the “Ballerina of the decade” award at the Stars of the 21^st Century gala in Moscow last year.

Alina Cojocaru a primit premiul Benois de la Danse

Balerina română Alina Cojocaru a primit premiul Benois de la Danse pentru “cea mai bună balerină” ca recunoaştere pentru prestaţia din rolul “Julie” în producţia Baletului din Hamburg “Liliom”, se arată pe site-ul Royal Opera House din Londra.

Partenerul ei din spectacol, Carsten Jung, a primit unul dintre cele două premii acordate celui mai bun balerin.

Alina Cojocaru urmează să danseze pe scena baletului londonez – The Royal Ballet – în spectacolele “La Sylphide” şi “A Month in the Country”.

Premiul Benois de la Danse a fost instituit la Moscova, în 1992, de Asociaţia Internaţională a Dansului şi a avut prima ediţie pe scena Teatrului Balşoi.

Alina Cojocaru, născută la Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării unei burse în cadrul Concursului Internaţional de Balet de la Laussane. A dansat în cadrul Companiei de Balet din Kiev (debutând în “Don Quijote”, “Frumoasa din pădurea adormită”, “Spărgătorul de nuci”, “Coppelia”). A revenit la Londra în 1999, fiind promovată ca prim-balerină. După succesul repurtat în “Giselle”, ea a devenit solist principal (2001) al Companiei Regale de Balet de la Covent Garden, evoluând apoi în rolul Odette-Odile din “Lacul lebedelor”, “Romeo şi Julieta” (coregrafia Kenneth McMillan), “Don Quijote” (în viziunea lui Rudolf Nureev), “Evgheni Oneghin” (semnat de John Cranko), “Baiadera” (realizată de Natalia Makarova) etc. În repertoriul său s-au adăugat, în ultima vreme, noi titluri precum “Mayerling”, “Gong”, “Sylfida”, “Manon” (în coregrafia lui McMillan).

În 2002, Alina Cojocaru a apărut pentru prima oară pe scena românească, interpretând, alături de ansamblul Operei Naţionale Bucureşti, rolul titular din “Giselle”, revenind apoi, în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, în cadrul Galei de Balet din Festivalul şi Concursul Internaţional “George Enescu”. Ea a primit şi distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

Alina Cojocaru a fost desemnată, în 2004, cea mai bună balerină în cadrul festivalului Monaco Dance Forum, la Gala Premiilor Nijinsky, distincţie acordată o dată la doi ani.

În 2009, evoluţia balerinei Alina Cojocaru în spectacolul “Giselle” din 2001, de la Royal Opera House din Londra, s-a clasat pe locul zece în topul celor mai bune dansuri ale deceniului.

Totodată, Alina Cojocaru s-a numărat printre cele patru laureate ale premiului “Balerina deceniului”, decernat anul trecut cu ocazia unei prestigioase gale internaţionale de balet – “Stars of the 21st Century” – care a fost organizată la Moscova. În afară de Alina Cojocaru, atunci au mai fost premiate Lucia Lacarra din Spania şi Svetlana Lunkina şi Diana Vishneva din Rusia.

Sursa: bucharest herald

CANNES 2012: Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu, duminică, la Festivalul de Film de la Cannes, pentru filmul “După dealuri”, catalogat de presa de specialitate şi ca un favorit la un al doilea Palme d’Or pentru autorul său. De asemenea, ambele actriţe din rolurile principale –  Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, au obţinut premiul pentru interpretare feminină.

Cristian Mungiu, câştigător la Cannes 2012

CANNES 2012: Emoţionate, cele două actriţe au urcat pe scena de la Palais des Festivals de la Cannes pentru a-şi primi premiul pentru prestaţia din filmul regizat de Cristian Mungiu. “Cristian Mungiu are o manieră magistrală de a-şi ghida actorii”, a spus Cristina Flutur, mulţumindu-i regizorului, alături de Cosmina Stratan.

Cristian Mungiu a declarat, duminică, la gala de premiere de la Cannes, că în spatele poveştii din “După dealuri” există “oameni care au suferit cu adevărat”, amintind că filmul este bazat pe fapte reale. “Mă bucur să mă aflu aici. Nu ştii niciodată când ţi se mai dă această ocazie”, a spus Cristian Mungiu pe scena de la Palais des Festivals, unde se desfăşoară ceremonia de premiere.

CRISTIAN MUNGIU, înainte de CANNES 2012: “DUPĂ DEALURI” s-a filmat fără duble

Cristian Mungiu este scenaristul şi regizorul filmului “După dealuri/ Beyond the Hills”, înscris la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei în septembrie anul trecut, cu titlul “Provizoriu”.

Pelicula reprezintă o coproducţie între casa cineastului român – Mobra Films -, casa franceză Why Not Productions şi casa de producţie, cu sediul în Belgia, a fraţilor Jean-Pierre şi Luc Dardenne, Les Films du Fleuve.

Filmul “După dealuri/ Beyond the Hills” spune povestea a două fete, Alina şi Voichiţa, care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.

Din distribuţia filmului lui Mungiu fac parte Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Dana Tapalagă, Cătălina Harabagiu şi Valeriu Andriuţă. Cristian Mungiu este deţinătorul unui premiu Palme d’Or pentru filmul “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, primit în 2007.

Mungiu s-a remarcat cu filmul “Occident”, în 2002, iar după primirea distincţiei de pe Croazetă, el a produs şi a participat la realizarea filmului colectiv “Amintiri din Epoca de Aur” ( I – “Tovarăşi, frumoasă e viaţa!” şi II: “Dragoste în timpul liber”) în 2009.

“După dealuri”, noul film al lui Cristian Mungiu, care a avut premiera mondială sâmbătă, la Festivalul de la Cannes, a fost întâmpinat de critici atât cu aplauze, cât şi cu dezaprobări, însă regizorul spune că vrea ca pelicula să-i provoace pe oameni să aibă o opinie, mai degrabă decât să placă.

Sursa: REALITATEA.NET:

The price of electricity paid by Romanians, in purchasing power standards, is above the EU average, almost double the prices paid in France, closer to the Denmark and Germany levels and higher than in Austria or the Netherlands, according to Eurostat data on Friday.

Expressed in purchasing power standards, the sum paid by Romanians is 14% higher than the EU average and almost double the amounts paid in France of Finland, the Eurostat data shows.

The Romanian electricity price in PPS is also 19% higher than in Austria, 24% than in the Netherlands and is close to the Denmark and Germany tariffs.

The weight of electricity costs in Romanians’ budget is also 33% higher than in Great Britain or Sweden.

In actual value, Romanians pay one of the lowest electricity prices, 46.6 lei or 10.9 Euro per 100 kWh. Only Bulgarians pay less, 17.1 leva or 8.7 Euro per 100 kWh. The EU average is 18.4 Euro per kWh.

As for natural gas, Romanians pay the smallest tariff both in actual value and expressed in PPS – 2.8 Euros per 100 kWh, while the EU average is 6.4 Euro.

Românii plătesc dublu energia electrică faţă de francezi, raportat la puterea de cumpărare

Preţul energiei electrice plătit de populaţia din România, raportat la puterea de cumpărare, este peste media UE, aproape dublu faţă de nivelul din Franţa, apropiat de cotele din Danemarca sau Germania şi mai ridicat decât în Austria sau Olanda, potrivit datelor prezentate vineri de Eurostat.

Raportată la nivelul de trai (ajustată la puterea de cumpărare), suma plătită de români este cu 14% mai mare decât media UE şi de aproape două ori peste nivelurile din Franţa sau Finlanda, reiese din datele Eurostat.

Totodată, tariful la electricitate din România raportat la puterea de cumpărare este cu 19% mai ridicat decât cel suportat de austrieci, respectiv cu 24% peste cel din Olanda şi se apropie de cotele din Danemarca sau Germania.

Ponderea costurilor cu energia electrică în bugetul românilor este de asemenea cu circa 33% mai ridicată faţă de costurile din Marea Britanie sau Suedia.

În valoare nominală populaţia din România plăteşte unul dintre cele mai reduse tarife din UE pentru energia electrică, de 46,6 lei, sau 10,9 euro pe 100 kWh. Numai bulgarii achită un preţ mai mic, de 17,1 leva, sau 8,7 euro pe 100 kWh.

Media UE este de 18,4 euro pe 100 kWh. Datele se referă la tarifele din a doua jumătate a anului trecut.

Pentru gaze naturale, preţul plătit de populaţia din România este cel mai mic din UE atât în valoare nominală, cât şi după ajustarea la puterea de cumpărare.

Astfel, românii plătesc 11,9 lei, sau 2,8 euro, pe 100 kWh de gaze naturale, faţă de 6,4 euro în medie la nivelul UE. Cel mai apropiat preţ de cel din România se regăseşte în Estonia, unde preţul mediu al gazelor plătit de populaţie este de 4,4 euro pe 100 kWh.

Ajustat la puterea de cumpărare, preţul plătit de români se apropie de media UE, însă nu o depăşeşte, şi rămâne cel mai mic din blocul comunitar.

Statul român s-a angajat faţă de FMI să continue în următorii ani liberalizarea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Sursa: Bucharest herald

Restaurant / Fast food / Catering = 65.000 euro, profit mediu lunar de cca 7.000 euro in Bucuresti – Romania

In anexa gasiti informatii despre un restaurant in Bucuresti, de 28 locuri care produce lunar cca 7.000 euro, cu vad de peste 15 ani si cu clienti permanenti zi si noapte .
Acesta se vinde cu 65.000 euro. Oferta este valabila 30 zile.

De asemenea se poate achizitiona inca un restaurant in zona 0 din localitatea Olimp, judetul Constanta. Restaurantul are 442 mp si 160 locuri, se afla pe plaja Marii Negre si produce minim 45.000 euro / sezon . Acesta costa 165.000 euro.

Pentru detalii suplimentare va stau cu placere la dispozitie.

Descarca prezentare accesand aici

Restaurant / Fast food / Catering = 65.000 euro, with monthly incoming around 7.000 euro in Bucharest – Romania

Si totusi paradisul exista, pe lacul abandonat al Vacarestilor. O constructie sistematizata in perioada lui Nicolae Ceausescu si neglijata apoi de autoritati s-a transformat intr-o insula de liniste, unde traiesc specii rare de pasari si animale.

In acest loc superb au fost observate aproximativ 90 de specii de pasari. Multe dintre ele protejate in Europa. Specialistii spun ca pasarile au migrat aici pentru ca au gasit adevarate resurse de hrana. Practic, aici s-a format un intreg ecosistem. Dintr-un caiac, ai impresia ca esti in Delta.

Putini sunt insa aceia care au descoperit coltul de rai. Si poate este mai bine. Domnul Ioan vine des la pescuit si este de-al casei.

Ecosistemul exista. O confirma si fotograful Helmul Ignat, care a pandit un an vietuitoarele de aici. A gasit vulpi, dihori, testoase de apa, serpi, pesti si multe pasari rare, aproape la fel ca in Delta.

Descoperire incredibila intr-un parc acvatic din Anglia! Cum arata fosila veche veche de 160 de milioane de ani gasita de o fetita

Cand pasesti in acest loc ai impresia ca te afli intr-un paradis verde. Ceea ce face diferenta intre oaza de liniste si galagia urbana este un dig construit in perioada comunista. Dincolo de el se afla adevaratul Bucuresti. Undeva in spate se vede chiar si Casa Poporului.

Mai exact, Lacul Vacaresti se afla intre mall-ul Sun Plaza, hotelul Rin si blocurile turn Asmita gardens. Acum cativa ani,
aici se adaposteau tiganii din imprejurimile Capitalei.

Intreaga zona e in litigiu intre Ministerul Mediului si o firma privata, care in ianuarie 2003, a primit in concesiune terenul pentru 49 de ani, ca sa ridice o baza sportiva. Cateva asociatii militeaza ca acest loc sa devina rezervatie naturala.

Legea spune ca propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pot fi facute de orice persoana fizica sau juridica.

Sursa : PROTV

sursa foto romgym.ro

Echipa de senioare a României, formată din Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Diana Bulimar, Larisa Iordache şi Raluca Haidu a câştigat, sâmbătă, medalia de aur la Campionatele Europene de gimnastică de la Bruxelles.

România a obţinut aurul continental după patru ani de la ultima performanţă similară. De altfel, acesta este cel de-al şaselea titlu european din palmaresul reprezentativei feminine de gimanstică a României.

Notele gimnastelor antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, obţinute în finala pe echipe, sunt următoarele:

Cătălina Ponor – sărituri – 15.033, bârnă-15.433, sol-14.733

Sandra Izbaşa – sărituri – 15.200

Larisa Iordache – sărituri – 15.058, paralele-14.333, bârnă-14.333, sol-15.033

Raluca Haidu – paralele-13.833

Diana Bulimar – paralele-13.933, bârnă-14.733, sol-14.633.

sursa foto romgym.ro

Cu un total de 176.288 puncte, România a cucerit aurul european, conducând finala de la un capăt la altul, în faţa unor tribune pline de steaguri tricolore.

Vicecampioana europeană a fost Rusia (175.536 puncte). Pe locul al treilea s-a clasat reprezentativa Italiei.

Clasamentul final a arătat astfel:

1. ROMÂNIA: 176,288
2. Rusia: 175,536
3. Italia: 171,430
4. Marea Britanie: 167,763
5. Franţa: 164,295
6. Belgia: 163,821
7. Spania: 163,522
8. Germania: 160,497

În primele trei zile de competiţie, delegaţia tricoloră a mai obţinut două medalii de bronz, la nivelul junioarelor, în concursul pe echipe şi la individual-compus, prin Andreea Munteanu.

Programul CE de la Bruxelles include duminică finalele pe aparate la junioare (Andreea Munteanu-la bârnă şi sol, Alina Stănilă-sărituri, Silvia Zarzu-sărituri) şi senioare (Sandra Izbaşa-sărituri, Cătălina Ponor-bârnă, sol, Larisa Iordache-bârnă, sol, Larisa Iordache-paralele).

În 2010, la Birmingham, România a cucerit medalia de bronz în competiţia pe echipe, iar în 2008, la Clermont-Ferrand, pe cea de aur, în lotul de la acea vreme aflându-se şi Sandra Izbaşa.

Autor Oşan

Sursa: gandul

ueg.org

Larisa Iordache castiga aurul la sol

Finalele individuale se termina cu trei medalii de aur si doua de argint pentru Romania. Larisa Iordache a castigat medalia de aur la sol, fiind urmata pe podium de Catalina Ponor. Fetele au reusit performanta de a inversa locurile de pe podiumul de la barna. 

Astfel, Romania castiga trei medalii de aur din patru posibile la finalele individuale pentru senioare, iar Larisa Iordache este surpriza echipei.

Primul aur al zilei a apartinut Sandrei Izbasa, pentru proba de sarituri. Gimnasta a fost notata cu 14.900 la prima saritura si cu 14.883 la a doua, iar cu media de 14.866 a cucerit medalia de aur, scrie mediafax.ro.

Medalia de argint a revenit gimnastei Oksana Susovitina (Germania), cu 14.683, iar pe locul trei s-a clasat Giulia Steingruber (Elvetia) – 14.624.

Catalina Ponor a castigat la scurt timp medalia de aur in finala la barna, fiind ultima care a intrat in competitie, scrie realitatea.net. Medalia de argint la barna a fost castigata tot de o romanca, Larisa Iordache. Podiumul a fost completat de britanica Hannah Whelan.

Romania a cucerit 12 medalii europene la Bruxelles, dupa cum urmeaza:
– medalia de aur pe echipe la senioare;
– aur la senioare sarituri (Sandra Izbasa), barna (Catalina Ponor) si sol (Larisa Iordache);
– argint la senioare barna (Larisa Iordache) si sol (Catalina Ponor)
– argint la junioare la sarituri (Alina Stanila), barna (Andreea Munteanu), sol (Silvia Zarzu);
– bronz la junioare, pe echipe, la individual-compus si sol (Andreea Munteanu).

Sandra Izbasa si-a aparat titlul de campioana europeana. Anul trecut a castigat medalia de aur la sarituri la Campionatele Europene de la Berlin.

Sursa: 9am