Inginerii din întreaga lume proiectează trenuri foarte rapide şi maşini care se conduc singure, dar adevăratele inovaţii din domeniul transportului implică modernizarea infrastructurii. Iată cum va arăta drumul viitorului, potrivit unor concepte inovative, prezentate de Glen Hiemstra pentru Fastcoexist.com.

Atunci când ne imaginăm viitorul transportului ne gândim la trenuri foarte rapide, maşini electrice autonome, avioane sub-orbitale şi alte tehnologii de genul acesta. Ne întrebăm chiar când va deveni realitate maşina zburătoare. Dar nu ne gândim foarte mult la infrastructura de care depind aceste vehicule.

Însă, unii ingineri întreprinzători şi extrem de creativi şi-au îndreptat atenţia spre această problemă. Iată două idei de reinventare a drumului, care ar putea determina o schimbare radicală în ceea ce priveşte viitorul transporturilor.

Primul concept este Solar Roadways (Drumuri solare). Ce este un drum? O fâşie de asfalt, beton, pământ sau pavaj, pe care se învârt roţile vehiculului. Materialele folosite în construirea drumurilor au evoluat faţă de epoca romană, dar nu cu foarte mult. Avem în continuare o suprafaţă dură, proiectată să susţină greutatea vehiculelor şi să te ţină departe de noroi. Timp de 24 de ore pe zi, drumurile, parcările şi trotuarelestochează pur şi simplu căldură şi lumină, dar nu le folosesc la nimic.

Dar dacă s-ar putea înlocui betonul sau asfaltul cu celule solare, poziţionate sub un strat de sticlă?

Dacă ar funcţiona chiar şi cu un grad de eficienţă de doar 15%, un astfel de sistem de drumuri ar furniza de patru ori mai multă electricitate decât au nevoie americanii, de exemplu, adică la fel de multă electricitate cât foloseşte întreaga lume. Pe scurt, s-ar produce foarte multă energie.

Din câte se pare, nu este foarte greu să iei materialul “de pe raft” şi să construieşti un strat de celule solare, aşezat între două straturi de sticlă ermetice, şi să construieşti cu aceste panouri o suprafaţă de drum.

Principala problemă este reprezentată de producerea sticlei care trebuie să fie suficient de puternică pentru a susţine o maşină, suficient de transparentă cât să permită absorbţia unei cantităţi suficiente de lumină solară, dar suficient de opacă încât să nu emită prea multă strălucire, şi cu o rezistenţă mare, astfel încât să dureze câţiva ani. Tehnologia Solar Roadways încearcă să rezolve aceste cerinţe, pe lângă multe altele, urmând să fie testată odată cu primele panouri instalate într-o parcare, în primăvara acestui an.

Solar Roadways şi fondatorii săi, Scott şi Julie Brusaw, au făcut multe “valuri” în mediul online, la Tedx şi pe YouTube, în special prin intermediul videoclipului de mai jos (cu peste 1,5 milioane de vizualizări), în care îşi prezintă proiectul original.

Pe lângă celulele solare din sandwich-ul de sticlă, drumurile sunt prevăzute cu lumini LED care pot fi programate să scrie diferite mesaje şi să răspundă la mediul înconjurător, de exemplu avertizând maşinile că ar trebui să încetinească şi să lase pietonii să traverseze strada.

Cea de-a doua invenţie pentru infrastructură vine de la compania inovatoare Wave,care înseamnă Electrificarea Wireless Avansată a Vehiculelor. Scopul companiei este acela de a ajuta autobuzele electrice să devină mai eficiente din punct de vedere al costurilor, faţă de cele diesel şi faţă de cele care funcţionează pe bază de gaz natural, fără a fi nevoie de conexiunea la nişte cabluri suspendate.

Pentru a funcţiona în permanenţă pe baza unor baterii reîncărcabile, un autobuz ar trebui să aibă foarte multe, din moment ce reîncarcarea se produce doar la staţia de bază. Acest aspect face ca autobuzul să fie ineficient, greoi şi costisitor.

Totuşi, cei de la Wave ştiu că electricitatea poate fi transmisă wireless prin inducţie magnetică. Întrebarea este cum să implementezi un echipament de inducţie magnetică în infrastructură. Soluţia lor este genială.

Instalează pe partea de jos a autobuzului o unitate de primire a valurilor de inducţie, iar apoi, la diferite opriri ale autobuzului instalează un sistem de transfer a energiei din inducţia magnetică.

Atunci când autobuzul se opreşte ca pasagerii să poată urca sau coborî din vehicul, unitatea de inducţie magnetică trimite o sarcină electrică prin sistemul wireless direct către bateriii, iar aceste reîncărcări frecvente fac ca autobuzul să funcţioneze toată ziua, până când se întoarce la bază pentru o reîncărcare completă. Mai puţine baterii, mai puţină greutate, mult mai economic.

Tot ceea ce este necesar în staţia de autobuz este o modalitate de a conecta sistemul de inducţie magnetică la o sursă de alimentare. Solar Roadways ar putea reprezenta o soluţie la această problemă! Wave scrie pe site-ul său că instalează sisteme de autobuz de inducţie magnetică la Universitatea de Stat din Utah şi în parteneriat cu Soluţii Energetice Avansate în oraşul Praga, din Republica Cehă.

Imaginează-ţi cum vor arăta drumurile după anul 2025. Realizate din sticlă, generând electricitate şi cu o inducţie magnetică incorporată, acolo unde se poate realiza acest lucru?

Sursa: Financiarul

Un studiu recent a descoperit faptul că peste 20 de compuşi din siropul pur de arţar sunt extrem de benefici sănătăţii umane, dintre care 13 au fost descoperiţi acum pentru prima dată. Mai mulţi dintre aceşti noi compuşi prezintă proprietăţi anti-cancerigene, anti-bacteriene şi anti-diabetice. De asemenea, siropul de arţar contribuie cu un aport puternic de vitamine şi minerale la sănătatea organismului, relatează Wakeup-world.com.

Potrivit unui articol în Science Daily, studiul a fost realizat la Universitatea din Rhode Island de către Navindra Seeram, specializată în cercetarea plantelor medicinale.

Seeram spune că plantele dispun de mecanisme antioxidante puternice deoarece sunt expuse la lumina Soarelui pe tot parcursul vieţii. “Deja ştim că fructele boabe, din cauza culorilor lor puternice, sunt bogate în antioxidanţi. Siropul de arţar provine din seva localizată în interiorul scoarţei arborelui, care este expusă constant la Soare. Credem că arţarul reacţionează atunci când este lovit pentru a i se colecta seva, şi secretă fenoli (un tip de antioxidanţi benefici care pot fi întâlniţi şi în fructele boabe), ca un mecanism de apărare”, spune Seeram.

Aşa cum poate fi observat în revistele de specialitate, siropul de arţar este asociat cu prevenirea diabetului şi este un aliat în încetinerea procesului de creştere a celulelor canceroase. Siropul de arţar are niveluri ridicate de fitohormoni şi acid abscisic. Aceşti compuşi încurajează eliberarea de insulină şi îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină a celulelor grase care ajută la combaterea afecţiunilor metabolice, cum ar fi diabetul.

Un studiu al Universităţii Quebec a dezvăluit faptul că siropul de arţar poate fi mai eficient împotriva cancerului cerebral, de prostată şi cel pulmonar, decât broccoli, fructele de pădure, morcovii şi roşiile. Cercetarea în laborator arată că, datorită formei sale concentrate, siropul de arţar este mai puternic decât seva de arţar.

Furnizând şi mai multe beneficii pentru sănătate, siropul de arţar este o substanţă nutritivă bogată în tiamină, mangan şi zinc.

Tiamina adecvată (B1) este esenţială pentru o funcţionare corespunzătoare a inimii, prevenirea cataractelor şi a bolii Alzheimer. Tiamina reduce şi efectele îmbătrânirii şi încurajează digestia corespunzătoare.

Manganul este asociat cu producţia de energie, cu o funcţionare corespunzătoare a tiroidei, echilibrarea nivelurilor de zahăr din sânge şi absorbţia de calciu. De asemenea, manganul este şi un antioxidant puternic, protejând împotriva radicalilor liberi din organism. 30 de mililitri de sirop de arţar furnizează 46% din valoarea zilnică a acestui mineral esenţial.

Zincul ajută la protejarea inimii, controlează diabetul, ajută la vindecarea rănilor şi contribuie la ameliorarea simptomelor sindromului oboselii cronice. Atât manganul, cât şi zincul sunt doi catalizatori puternici ai răspunsului imunitar.

Cu o multitudine de calităţi benefice, siropul pur de arţar reprezintă o alegere dulce pentru menţinerea sănătăţii.

Sursa: Financiarul

România exportă în statele africane de la animale vii, la grâu, porumb sau produse de panificaţie. Primele pieţe africane după valoarea exporturilor de produse agroalimentare se cifrează la aproximativ 264 de milioane de euro. 

Alimente

Producătorii autohtoni din industria alimentară şi-au găsit pieţe de desfacere şi în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Exportăm în statele africane, dar şi în Asia de la animale vii, la grâu, porumb, ciocolată sau produse de panificaţie.

Potrivit datelor centralizate de  Ministerul Agriculturii pentru ECONOMICA.NET în primele 11 luni ale anului trecut am exportat în cele mai importante pieţe de desfacere din Africaproduse alimentare în valoare de aproximativ 264 de milioane de euro, echivalentul a 844.000 de tone de produse.

Cel mai mult am exportat în Egipt unde au ajuns anul trecut peste 512.000 de tone de produse alimentare în valoare de peste 118,6 milioane de euro, în timp ce în Libia am exportat în valoare de 82 de milioane de euro, iar Africa de Sud de 20 de milioane de euro. Produsele autohtone au luat şi calea Algeriei de unde au intrat în ţară în urma exporturilor în jur de 15,2 milioane de euro, în Tunisia am exportat în valoare de 12,3 milioane de euro, în Nigeria de 7,5 milioane de euro, iar în Senegal de 3,2 milioane de euro. Congolezii au consumat din România produse în valoare de aproximativ 4 milioane de euro.

Cu excepţia Egiptului, a Africii de Sud, Algeriei şi Nigeriei de unde importăm produse alimentare, mult sub valoarea exporturilor, din celelate state africane România nu cumpără produse agro-alimentare.

Totuşi, şi România aduce alimente din Africa, principalele ţări din care importăm fiind Mozambic (37,2 milioane de euro), Swaziland (23,8 milioane de euro) sau Sudan (14,6 milioane de euro).

Ce exportăm în statele africane

Relaţiile  dintre România şi statele africane se bazează în primul rând pe comerţul cu grâu. Anul trecut au ajuns în Africa în jur de 450.000 de tone de grâu pentru care am încasat peste 100 de milioane de euro şi 360.000 de tone de porumb în valoare de peste 72 de milioane de euro. Oile şi caprele vii sunt şi ele atractive pentru piaţa africană, volumul exporturilor totalizând anul trecut 57,7 milioanede euro. Conform statisticilor, africanii mănâncă şi produse de patiserie din România, astfel că am exportat produse de brutarie, patiserie şi biscuiţi în valoare de 970.000 de euro. Nu în ultimul rând, pe lista produselor agroalimentarepe care le vindem în Africa se numără ciocolata, extracte, esenţe şi concentrate de cafea, ţigări, apă minerală, bere, zahăr sau cârnaţi.

Orz pentru asiatici

În ceea ce priveşte piaţa asiatică, cel mai mult exportăm produse agroalimentare în Arabia Saudită (aproximativ 97 de milioane de euro), Iran (74 de milioane de euro) şi Coreea de Sud (69,4 milioane de euro).În total,am exportat în cele mai importante nouă pieţe de desfacere din Asia produse alimentare în valoare de peste 460 milioane de euro. Produsul românesc cel mai căutat în Asia este orzul (144 de milioane de euro), urmat de porumb (139 de milioane de euro), animale vii, carne, ouă, fructe cu coajă şi seminţe de rapiţă.

Sursa: Economica

“Juriului i-a fost foarte dificil sa decida castigatorii acestei editii. A fost un numar dublu de aplicatii inscrise in competitie, in comparatie cu anii precedenti, si toate de o calitate exceptionala. Compania care a inregistrat cel mai mare succes anul acesta este SIVECO Romania, care si-a adjudecat nu mai putin de 3 premii. Acestea reprezinta o mare realizare si dovedesc dedicarea si competenta echipei SIVECO in dezvoltarea si implementarea solutiilor inscrise in competitie. Faptul ca SIVECO a plecat cu 3 trofee, intr-o competitie in care a concurat alaturi de companii IT de top din toata Europa, ar trebui sa aduca intregii echipe multa satisfactie si mandrie”, a declarat John Chapman, Director Editorial IT Europa.SIVECO Romania a primit 5 nominalizari pentru implementarile solutiilor sale de eLearning, eAgriculture, Enterprise Resource Planning si eBanking.

“A fost o mare bucurie pentru mine sa fiu invitat de trei ori pe scena festivitatii Galei European IT & Software Excellence Awards 2013 pentru ca in numele SIVECO Romania sa primesc cele trei trofee. Le multumesc tuturor colegilor mei care au lucrat cu multa pasiune la toate proiectele, si cele nominalizate si cele care au obtinut in final marele premiu la categoria unde am concurat. Trei premii intr-o mare competitie care valorizeaza excelenta in IT ne reconfirma ca ceea ce facem in SIVECO are valoare. Suntem singura companie romaneasca premiata si singura companie europeana triplu laureata. Pentru cateva ore, la Londra s-a vorbit romaneste si am fost foarte mandru de asta”, a declarat imediat dupa decernarea premiilor Radu Jugureanu, AeL eContent Manager SIVECO Romania.

La categoria Vertical Market Solution of the Year a fost premiat proiectul informatic dezvoltat pentru Banca Nationala din Moldova. Acesta a avut ca obiectiv dezvoltarea unui nou model de raportare financiara a bancilor comerciale catre banca centrala, aliniat la cerintele europene in domeniu.

La categoria ERP/Supply Chain Management Solution of the Year, SIVECO a primit trofeul pentru implementarea sistemului informatic integrat SIVECO Applications la compania ACET Suceava, operatorul regional ce gestioneaza serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Suceava si alte 7 orase din zona de nord-est a tarii. Proiectul a fost apreciat pentru modul in care a contribuit la eficientizarea activitatii societatii si la construirea unei relatii foarte bune cu clientii finali.

La categoria Government Solution of the Year a fost premiata o solutie cu impact major pentru economia romaneasca: este vorba de sistemul IT cu acoperire nationala, implementat la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Sistemul de Procesare a Cererilor pentru Dezvoltare Rurala a fost apreciat de juriu pentru sustinerea diversificarii activitatii economice si cresterea calitatii vietii in zonele rurale, conform normelor UE. In ultimii 5 ani, satele romanesti au atras peste 5,18 miliarde de euro din fonduri europene si nationale cu ajutorul solutiei IT dezvoltate de SIVECO.

“Ii felicit pentru aceasta reusita pe toti colegii implicati in proiectele premiate. Le multumim clientilor nostri  – Agentia de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit, Banca Nationala a Moldovei si ACET Suceava –  pentru colaborarea pe care am avut-o in construirea unor proiecte de impact, a caror valoare este din nou confirmata.  In cei peste 21 de ani de activitate echipa noastra a demonstrat ca tenacitatea si daruirea sunt de fiecare data  rasplatite”, a declarat Irina Socol, presedinte si director general SIVECO Romania.

Comunicatul oficial dat de IT Europe il puteti citi aici.

de     Smile Media

Sursa:  Hot News 

Municipiul Timisoara a castigat, sambata, competitia “Capitala Earth Hour 2013 Romania”, timisorenii adunand 3.580 de kilograme de deseuri, pe locurile urmatoare situandu-se Botosani, cu 2.900 de kilograme si Ploiesti, cu 2.700 de kilograme.Seful Directiei de Mediu din cadrul Primariei Timisoara, Adrian Bere, a declarat, sambata, ca Timisoara a castigat competitia “Capitala Earth Hour 2013 Romania”, timisorenii adunand 3.580 de kilograme de deseuri, aduse in centrul municipiului, in Piata Operei, relateaza Mediafax.

In 2012, titlul de “Capitala Earth Hour” a fost castigat de orasul Bistrita care a reusit sa adune 16 tone de PET-uri. Timisoara s-a clasat atunci pe locul al doilea cu 3,86 tone de PET-uri adunate, iar pe locul al treilea a fost municipiul Iasi cu 2,32 de tone.

Sursa: Daily Business

Pentru prima dată, 14 britanici vor sărbători, duminică, Ziua Sfântului Patrick – Ziua naţională a Irlandei – în România, cu bere verde, la peste 2.000 de metri altitudine, în Masivul Făgăraş, la Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), singurul de acest fel din România, a declarat, joi, pentru Agerpres Mirela Frâncu, reprezentanta ineditului hotel.

“Aceşti turişti vin pentru prima dată la noi în ţară şi au ales Hotelul de Gheaţă special ca să sărbătorească ziua Sfântului Patrick. Tradiţia cere să se bea bere verde cu acest prilej, ceea ce înseamnă practic o bere obişnuită cu sirop de mentă. Sfântul Patrick va fi sărbătorit la noi în hotel şi de turişti români, care deja şi-au făcut rezervare. Mai avem libere o jumătate din camerele de la Hotelul de Gheaţă, pentru duminică”, a explicat Mirela Frâncu.

Turiştii care vor sărbători Ziua naţională a Irlandei, la Bâlea Lac vor cheltui aproximativ 50 de euro, de persoană, pentru o zi de distracţie în Hotelul de Gheaţă, fiind incluse cazarea şi meniul standard, dar şi drumul cu telecabina. Meniul standard şi o noapte de cazare la Hotelul de Gheaţă de Sfântul Patrick, pentru două persoane, costă 349 de lei, la care se adaugă 100 de lei drumul cu telecabina, dus-întors.

Un turist care doreşte doar să ia masa la Hotelul de Gheaţă poate alege un meniu standard, la preţul de 250 de lei de persoană, care include, printre altele, tartar de somon şi cremă de icre, supă cremă de morcovi, muşchiuleţ de porc învelit în şuncă Parma cu sos de ciuperci pădureţe şi rozmarin, varză de Bruxelles şi roşii. Cine doreşte să bea vin – Ice Wein – din Cramele Lion Gri, vechi de doi ani, trebuie să plătească 180 de lei pentru 0,75 de ml.

Cei care doresc să îşi petreacă week-end-ul la Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac trebuie să ştie că îi aşteaptă un strat de aproape doi metri de zăpadă, mult vânt şi temperaturi care joi erau de minus 2 grade Celsius. Există un risc moderat de producere de avalanşe, adică de gradul doi pe o scară de la unu la cinci, conform meteorologilor.

Pentru a urca la Bâlea Lac cu telecabina, turiştii trebuie să achite un bilet de 50 de lei de persoană. Telecabina funcţionează zilnic, între orele 9,00 şi 17,00 şi este pornită dacă există minimum zece persoane.

Turiştii pot ajunge în zona Bâlea (judeţul Sibiu) cel mai uşor cu maşina proprie, nefiind curse regulate cu autobuzul. Astfel, în această perioadă, se poate face accesul de pe DN1 (E 68), apoi pe DN7C Transfăgărăşanul, doar până la Bâlea Cascadă. De aici, Transfăgărăşanul este închis circulaţiei, iar accesul până la Bâlea Lac, pe o distanţă de 3.700 de metri, se face doar cu transportul pe cablu şi numai dacă sunt favorabile condiţiile meteo.

Irlanda sărbătoreşte în fiecare an, la 17 martie, Ziua Sfântului Patrick, patronul spiritual al irlandezilor. Această zi este marcată cu mare fast nu numai în Irlanda, ci în întreaga lume, în comunităţile irlandezilor. Fiecare familie pregăteşte o cină tradiţională cu preparate din carne de vacă şi varză.

În ceea ce priveşte biografia Sfântului Patrick, adevărata istorie se împleteşte în mod armonios cu legenda. Este cunoscut faptul că Sfântul Patrick s-a născut în Scoţia şi că a fost răpit şi vândut în Irlanda ca sclav. A devenit diacon, apoi preot şi a sfârşit ca episcop. Ajuns pe continent, el a fost trimis înapoi de Papă să predice Evanghelia. A călătorit în special în zonele locuite de celţi, mărturie stând faptul că, astăzi, multe locuri din Wales, Cornwall, Scoţia şi Irlanda îi poartă numele. Legenda şi istoria devin şi mai greu de despărţit atunci când diferite surse vorbesc de Sf. Patrick stând în vârful unui deal şi – cu ajutorul unui băţ – aruncând şerpii în mare, interzicându-le pentru totdeauna să se mai întoarcă pe ţărmurile Irlandei. Patrick a devenit cunoscut în lume ca fiind cel care a scăpat Irlanda de şerpi. Este adevărat că astăzi nu mai există şerpi în Irlanda, dar se pare că nu a fost niciodată vreunul, cel puţin de când insula este separată de continent. Este vorba, probabil, de un simbol al sfârşitului practicilor păgâne din acele locuri.

Indiferent de vreme, 17 martie era considerată ziua primăverii, deoarece Sf. Patrick a promis să îmblânzească vremea începând cu această dată. Din acest motiv, în această perioadă, fermierii din Irlanda începeau să cultive cartofii.