Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

 BY  

Forumul social de activism se va desfășura între 12-16 august la FânFest, cel mai mare festival alternativ din România. Anul 2014 marchează cea de-a treia ediție a forumului și cea de-a noua ediție a festivalului de la Roșia Montană.

Lupta împotriva mineritului aurifer cu cianuri în carieră deschisă este în strânsă legătură cu alte campanii și lupte ale societății civile de peste tot din lume. Forumul social și de activism reunește aceste inițiative și le deschide publicului larg. Prin cele peste 30 de ateliere și conferințe cu invitați din peste 10 țări, acest eveniment este cel mai amplu forum de activism din România.

Cover_RMForum2014

“Toamna românească” a reprezentat o mobilizare fără precedent a zeci de mii de cetățeni din țară și străinătate. Aceștia au ocupat străzile marilor orașe cerând în mod pașnic și democratic ca Roșia Montană să nu fie distrusă. Demonstrațiile și marșurile de kilometri, mai întâi zilnice și apoi săptămânale, ale zecilor de mii de cetățeni au făcut ca mișcarea pentru salvarea Roșiei Montane să devină cunoscută și apreciată la nivel global. Acțiunile directe și manifestațiile din plină stradă au fost scântei ce au aprins discuțiile despre viitorul societății civile de la noi din țară, dar au reușit de asemenea și oprirea amenințării imediate pentru comunitatea milenară din Munții Apuseni. Chiar dacă manifestările stradale au încetat atunci când și-au atins scopul, euforia și experiențele pozitive ale miilor de participanți sunt la fel de vii. Mai mult, lecțiile învățate și ideile conturate cu ocazia “toamnei românești” sunt un punct de plecare foarte bine ancorat în dezbaterile legate de numeroase alte probleme sociale și de mediu, precum fracturarea hidraulică sau dreptul comunităților la dezvoltare durabilă.

Această ediție a forumului social și de activism va urmări cinci teme: 1. lupta împotriva practicilor miniere murdare și lansarea coaliției europene ce va milita pentru interzicerea folosirii cianurii în minerit, 2. campanii și mișcări sociale, 3. jurnalism cetățenesc și de investigație, 4. restaurarea patrimoniului cultural și dezvoltarea durabilă a comunităților și 5. campaigning boot-camp. Alături de acestea, o temă adiacentă va fi reprezentată de “Forumul diasporei” secțiune în care se vor întâlni voluntarii și activiștii ce au organizat toamna românească în afara granițelor țării.

Acestea sunt câteva din subiectele propuse:

– Campanii împotriva mineritului cu cianuri și lansarea campaniei europene de interzicere a cianurii în minerit

Mitul finlandez al mineritului modern / London Mining Network (Mișcări sociale împotriva mineritului în America Latină) / Plataforma pola defensa de Corcoesto e Bergantiños (The fight against Corcoesto’s golden mine. For the defense of our land) / Campania Salvați Roșia Montană / Gaia Foundation (Sprijinirea comunităților și mișcărilor sociale locale) / Mining Watch România / Solidarity for Taksim

– Jurnalism cetățenesc și de investigație

Casa Jurnalistului (Reportaje multimedia și de atmosferă) / Rise Project (Vizualizarea informațiilor pentru activism și advocay)

– Campanii şi mişcări sociale

Dialogue German platform on forests (Pădurea, mai prețioasă decât cheresteaua) / Gaze de șist – grupuri de inițiativă din România / Inițiativa europeană împotriva TTIP / Pacha Mama România / NDDL (Lupta împotriva aeroportului din Notre-Dames-des-Landes) / WWF (Paradoxurile micro-hidrocentralelor) / Bankwatch România (Impactul exploatării cărbunelui asupra oamenilor ) / Ceata (Brevete, licențe libere și drepturi de autor) / Ecoruralis (Acapararea terenurilor și drepturile țăranilor)

– Campaign boot-camp

World Development Movement (Instrumente și strategii de online campaigning) / Crowd-funding / Cum să îți faci propriul afiș / Centrul Rațiu pentru Democrație / Salvați Bucureștiul (Bazele accesului în justiție pentru ONG-uri și alte grupuri interesate)

– Patrimoniu și alternative durabile de dezvoltare

Produsul turistic Roșia Montană / Sănătate Dulce pe Valea Barcăului / Atelier de economie socială / Slow Food Turda / Arhitectură.Restaurare.Arheologie / Impcatul economic al investițiilor în patrimoniu / Moara Veche / Stanciova

Atât forumul, cât și festivalul FânFest sunt organizate integral pe bază de voluntariat. Infrastructura festivalului este instalată pe proprietăți private, cu locații dedicate desfășurării activităților forumului.  Donațiile individuale asigură finanțarea acestui eveniment, iar accesul publicului este gratuit.

Programul detaliat al festivalului este disponibil pe pagina de internet www.fanfest.ro. Această pagină furnizează toate informațiile necesare pentru planificarea participării la eveniment. Programul de reprezentații de teatru, proiecțiile de filme, concertele și evenimentele speciale pot însuma o vacanță reușită de șase zile în Apuseni.

FânFest este cel mai mare festival activist multi-cultural din România care a început din eforturile unei mici comunități de a-și proteja pâmântului, inspirând o generație întreagă. Sprijină și tu FânFest donând: igg.me/at/fanfest

Eveniment facebook: https://www.facebook.com/events/690608887654759

Mulțumim partenerilor noștri: TVR CLUJ, Europa FM, Radio Cluj, Cotidianul, Voxpublica, Kamikaze, Formula AS, Zile și Nopți, 7 Seri, TOTB, VICE, Casa Jurnalistului, Rise Project, Critic Atac, Veiozaarte, Epoch Times, România Curată, Zeppelin, Creionetica, Cluj.info, Transylvania Heaven, Liga Studenţilor Români din Străinătate, ido.ro, Hibridmedia, România Pozitivă, Dor de ducă, slicker.ro, revistaartesimeserii, infestival.ro, cluj.com, weart.ro, decluj.ro

Sursa: romania pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Voluntarii au redat României 182.200 de copaci

 plantam fapte bune ct

Plantăm fapte bune în România a dat publicității raportul anual de activitate pentru 2013. Astfel, rezultatele înregistrate anul trecut precum și resursele mobilizate în acest sens se regăsesc  în Raportul anual 2013.

Din 2011, inițiativa „Plantăm fapte bune în România  a organizat plantări pe 55.5 hectare de teren public, aflat în situații dificile: suprafețe agricole degradate, afectate de alunecări sau sau în pericol de deșertificare. Reușita proiectului se datorează implicării a 11.040 de iubitori ai naturii, care au redat României 182.200 de puieți.

Acțiunile de împădurire au devenit cea mai mare sursă de dezvoltare a proiectului: în cele două anotimpuri potrivite plantărilor, primăvara devreme și toamna târzie, au fost organizate împăduriri în 110 județe. Puieții plantați în Argeș,  Constanța, Covasna, Ialomița, Iași, Prahova, Mureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș au fost aleși în funcție de recomandările specialiștilor în silvicultură. Practic, în 2013 s-au alăturat, pe lista județelor și Covasna, Iași și Sălaj. Numărul voluntarilor implicați în 2013 a fost de 2.410.

În vara anului trecut au fost continuat acțiunile de îngrijire ale plantațiilor realizate în anii precedenți. În mare parte, aceastea au fost posibile cu ajutorul persoanelor private de libertate, cărora li s-au alăturat 158 de voluntari.

Plantăm fapte bune în România  s-a  implicat și în 2013 în verificarea tăierilor de păduri raportate pe aplicația Harta tăierilor de păduri. Numărul vizitatorilor a ajuns la  11.914, iar numărul sesizărilor a depășit 1.761, la nivel național. Județele cu cele mai multe tăieri de păduri raportate prin aplicație sunt Argeș (180), Suceava (161) și Covasna (124).

Noutatea anului 2013 a fost proiectul de antreprenoriat social Magazinul de copaci. Un brad viu, autohton poate fi un cadou de neuitat pentru apropiați, iar prin cumpărarea sa sunt protejate pădurile de conifere din țara noastră. Fondurile ajută la extinderea suprafeței împădurite. În iarna lui 2013, prin intermediul Magazinului de copaci au fost vânduți 63 de brazi și molizi, în ghiveci.

Anul trecut a adus și o distincție deosebită: în cadrul unei ceremonii, organizate la Palatul Elisabeta, echipa „Plantăm fapte bune în România „ a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României.

În 2013, resursele financiare au fost în valoare de 256.152 de lei. Aportul companiilor a generat derularea unor acțiuni ample la nivel naţional. Aceste resurse au fost primite sub formă financiară, prestări de servicii pro bono, donații in-kind sau chiar asumarea unor cheltuieli, în numele inițiativei, de către colaboratori.

Resursele financiare au fost puse la dispoziție, în 2013, de următorii parteneri: Mega Image, DB Schenker,  Fan Courier, Naturevo, Brenntag, Gotec Rom, Eurolines, Alistar Security, Holcim, LS Travel, JTI, Cosmote România, Renania și Microsoft România.

De asemnea, s-au alăturat, cu sprijinul non-financiar mai multe companii: Adobe, Angeloexpres, Art&Hobby, Alistar Security, Autoliv România, Avon, Bertis, BDO Audit, BGS,  Brutăria Dioszegi, Bus Trade, Carestream,Charter Transair Agency, Coca Cola HBC, Cosmote, Decathlon, DB Schenker, Dr. Oetker, Emerson, Eurolines, Friesland Câmpina, Gotec Rom, Holcim, HP, JTI, Mazars, Mediurg Prahova, Mega Image, Naturevo, Oracle, Orange, Provident, Redbull, Renania, Serviciul de ajutor maltez Covasna, Trans Air Agency, The Cell , Timken, Tricomserv, Transmegic, Țuca, Zbârcea&Asociații, Xerox România, Zoemia, Wrigley România, Liga studenților străini din CT, Jandarmeria CT și  IL.

Raportul anual 2013  „Plantăm fapte bune în România „ poate fi găsit la adresa: http://plantamfaptebune.ro/plantam-fapte-bune-in-romania-publica-raportul-anual-2013/.

Despre „Plantăm fapte bune în România”

Plantăm fapte bune în România este o iniţiativă naţională de împădurire bazată pe voluntariat, lansată în 2011. Proiectele noastre se derulează în prezent în 12 județe şi sunt gândite pe termen lung, respectiv o perioadă de 5 – 7 ani. Mai precis, derulăm acţiuni de împădurire pe terenuri care în prezent nu sunt incluse în fondul forestier, monitorizarea plantărilor şi efectuarea de lucrări de îngrijire până la reuşita finală cât şi raportarea şi verificarea legalităţii tăierilor de păduri. În cei trei ani de activitate, am mobilizat 11.039 de voluntari, cu ajutorul cărora am plantat 236.700 de copăcei -specii forestiere- pe 62.5 hectare de terenuri publice. Aplicația noastră online „Harta tăierilor de păduri” ne-a ajutat să raportăm peste 1700 de tăieri de păduri; în paralel, am verificat aceste sesizări prin acțiuni pe teren în 6 judeţe din țară.

Cele 12 judeţe în care suntem activi sunt: Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Covasna, Ialomiţa, Iaşi, Prahova, Mureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş.Reprezentantul legal al inițiativei este Asociaţia EcoAssist din București.

logo_PFB RO

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
  • Bran Castle is tied to the iconic story of the aristocratic Romanian vampire
  • Vlad the Impaler – the spark for the tale – was reputedly imprisoned here
  • The fortress sits in central Romania, attracting legions of vampire fans

By CHRIS LEADBEATER, DailyMail

It is the ‘home’ of one of the greatest villains ever to stalk our nightmares – a place where only the brave might venture, and the more nervous might fear a sharp pain in the neck.

Alternatively, it might be seen as a splendid royal palace in a less-seen part of Europe.

Perfectly picturesque: Whatever its links to Dracula, there is no doubting the beauty of Bran Castle

+13

Perfectly picturesque: Whatever its links to Dracula, there is no doubting the beauty of Bran Castle

Fangtastic: Dracula and his gory story are associated with Bram Castle in Romania, which was built 1313

+13

Christopher Lee

High up on its hilltop: Bran Castle has long been linked to the story of Dracula – as played by Christopher Lee in the 1958 film adaptation of the Bram Stoker novel

Either way, these pictures give a fascinating insight into the fortress that supposedly played host to one of the darkest figures of European mythology – Count Dracula.

Bran Castle – which perches on a dramatic hilltop near Brasov in central Romania – has long been linked to the toothsome vampire. Constructed in the early 14th century, it is open to the public, who are able to peer into its creaky rooms and dark passageways. 

Sharp-eyed tourists will point out that Dracula did not exist.

And they would – rather obviously – be correct. The most famous vampire of all was, of course, created by the Irish novelist Bram Stoker in his iconic Gothic novel Dracula, published in 1897.

Who goes there? A lot of people, actually - the castle receives half a million visitors every year

Who goes there? A lot of people, actually – the castle receives half a million visitors every year

Grand designs: The Gothic four-poster bed fits in perfectly with the legend of Dracula in spooky Bran Castle - although Bram Stoker never actually visited the area

Grand designs: The Gothic four-poster bed fits in perfectly with the legend of Dracula in spooky Bran Castle – although Bram Stoker never actually visited the area

Stoker also never visited Romania – let alone Bran Castle.

However, the man who is thought to have been the spark for Stoker’s dastardly creation – Vlad III of Wallachia – is believed to have a more direct link to the fortress. 

Better known as Vlad the Impaler, this notoriously ‘uncompromising’ nobleman ruled Wallachia, in what is now Romania, in the 15th century (probably 1456 to 1462) – a time when the region was under attack from Ottoman forces, and staunch tactics were needed.

Vlad – a member of the House of Draculesti – gained his vicious reputation thanks to his reputed habit of running through his enemies with spikes.

Gloomy spaces: The castle supposedly played host (in the dungeons) to the notorious Vlad the Impaler in 1462

Gloomy spaces: The castle supposedly played host (in the dungeons) to the notorious Vlad the Impaler in 1462

Dining out: For those looking to feast on more than just blood, the eerie dining room is decorated with statues and works of art

+13

Dining out: For those looking to feast on more than just blood, the eerie dining room is decorated with statues and works of art

 

Museum display: Over half a million vampire fans flock to the Romanian castle each year, to wander the corridors of a place which loosely inspired Bram Stoker

Museum display: Over half a million vampire fans flock to the Romanian castle each year, to wander the corridors of a place which loosely inspired Bram Stoker

Following suit: The castle clings to its 14th century roots with armour and medieval weaponry on display

Following suit: The castle clings to its 14th century roots with armour and medieval weaponry on display

And he may have spent a little time at Bran Castle – though not at his leisure.

Some historical sources say that Vlad III was captured by the Hungarian king Matei Corvin in 1462, and transferred to the fortress, where he spent two months languishing in its dungeons – a little sojourn that must have done little for his fiery temper.

The modern-day owners of Bran Castle underline this link as one of their main reasons for marketing the property as the ‘home of Dracula’. 

Spooky: The castle is steeped in history. It is believed that Vlad the Impaler was locked in the castle dungeons for two months in the 15th century

Spooky: The castle is steeped in history. It is believed that Vlad the Impaler was locked in the castle dungeons for two months in the 15th century

They also claim that the castle bears a notable resemblance to the terrifying hilltop fortress described so stirringly in Stoker’s narrative.

While conceding that Stoker did not travel to Romania before (or after) he penned his masterpiece, they also argue that ‘the imaginary depiction of Dracula’s Castle from the etching in the first edition of “Dracula” is strikingly similar to Bran Castle and no other in all of Romania.’

Whether or not this is enough of a connection for historians or literary academics, there is no doubt that Bran Castle is popular – it attracts some half a million tourists a year.

Those who visit the fortress – which perches on a bluff 20 miles south-west of Brasov – find a structure that is certainly beautiful, whatever its ties to vampires.

Enough to send shivers down your spine: Bran Castle looks even more eerie when illuminated at night - particularly with a full moon rising behind

 Enough to send shivers down your spine: Bran Castle looks even more eerie when illuminated at night – particularly with a full moon rising behind

Perfectly picturesque: Whatever its links to Dracula, there is no doubting the beauty of Bran Castle

Perfectly picturesque: Whatever its links to Dracula, there is no doubting the beauty of Bran Castle

View from above: The huge castle dominates the surrounding landscape in the beautiful Romanian landscape

View from above: The huge castle dominates the surrounding landscape in the beautiful Romanian landscape

Many of its echoing chambers are fitted out with furniture and fittings acquired by Queen Marie – the last Queen Consort of Romania, in the early 20th century.

However, peer behind that thick velvet curtain, or wander down that dimly lit corridor, and you never know who you may encounter.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
brann.jpg
Cotidianul DailyMail a publicat marti un articol amplu despre Castelul Bran din Romania, prezentandu-l drept “casa lui Dracula”. Vezi cum este promovat in presa britanica unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Romania.

“Este casa uneia dintre cei mai importante personaje negative care ne apar in cosmaruri, un loc unde doar cei curajosi s-ar aventura iar cei sensibili ar putea simti un nod in gat. Totodata, ar putea fi vazut ca un castel regal splendid dintr-o zona a Europei mai putin vizitata”, se mentioneaza in articolul DailyMail despre Castelul Bran.

Acesta este ilustrat cu mai multe imagini de la castel, ce reprezinta o “incursiune fascinanta” in cetatea despre care se presupune ca a fost gazda uneia dintre cele mai intunecate figuri ale mitologiei europene – Contele Dracula.

“Castelul Bran, amplasat in varful unui deal de langa Brasov, in centrul Romaniei, este de mult timp legat de legenda vampirilor. Construit in secolul al 14-lea, acesta este deschis publicului capabil sa intre in camerele sale cu podele care scartaie si pasaje intunecate”, mentioneaza autorul articolului.

El adauga ca unii turisti spun ca Dracula nu exista. “Si in mod evident au dreptate. Cel mai faimos vampir din toate timpurile a fost, desigur, creat de romancierul irlandez Bram Stoker in romanul sau gotic Dracula, publicat in 1897”.

Stoker, de asemenea, nu a vizitat niciodata Romania – mai ales Castelul Bran. Cu toate acestea, personajul istoric de la care a pornit Stoker in realizarea romanului sau celebru, domnitorul Vlad al III-lea al Tarii Romanesti – are o legatura directa cu cetatea, continua DailyMail.

Cunoscut sub numele de Vlad Tepes, acest nobil “intransigent” a domnit in Valahia in secolul al 15-lea (probabil 1456-1462), cand regiunea a fost atacata de fortele otomane si au fost necesare masuri ferme.

Vlad – un membru al Casei de Draculestilor – si-a castigat reputatia de personaj negativ de pe urma obiceiului sau de a-i trage in teapa pe dusmani.

Acesta ar fi locuit o perioada la Castelul Bran, dar nu pentru relaxare. Unele surse istorice spun ca Vlad III a fost capturat de catre regele Ungariei Matei Corvin in 1462 si tinut in temnitele cetatii timp de doua luni. Se pare ca acest “sejur” nu i-a schimbat insa temperamentul impulsiv.

Proprietarii actuali ai Castelului Bran se bazeaza pe aceasta sedere a lui Vlad Tepes pentru prezentarea proprietatii ca fiind “casa lui Dracula”, mai scrie publicatia britanica.

De asemenea, ei sustin ca acest castel seamana foarte mult cu cetatea descrisa de Stoker in romanul sau.

Indiferent daca aceste elemente sunt sau nu suficiente pentru istoricii literari si mediul academic pentru a crea o conexiune intre Dracula si fortareata, nu exista nicio indoiala ca acest castel este popular: atrage jumatate de milion de turisti anual.

Cei care viziteaza cetatea vor gasi o structura frumoasa, indiferent de legaturile sale cu vampiri, se mentioneaza spre finalul articolului din DailyMail.

Chiar daca Bram Stoker nu a fost niciodata in Romania, se pare ca omul care “i-a vandut” povestea cunostea tara indeaproape.

Este vorba de Armin Vambery, un evreu nascut in Ungaria, pasionat de calatorii si cultura Imperiului Otoman. In 1858, acesta a publicat un dictionar germano-turc.

Se pare ca acesta a fost consultantul lui Stoker privind cultura transilvaneana. Avand in vedere pasiunea lui Vambery pentru otomani, nu este de mirare ca Vlad Tepes este intruchipat ca un personaj negativ, desi in Romania este vazut ca un domnitor corect, ce ii pedepsea aspru pe hoti si dusmani.

Castelul Bran se afla in proprietatea urmasilor dinastiei de Habsburg – Dominic, Maria Magdalena si Elizabeth.

O alta publicatie britanica, The Telegraph, a scris in primavara ca acest castel ar fi de vanzare, informatii infirmate de avocatii familiei de Habsburg, care au precizat ca nu este scos la vanzare si ca, daca Guvernul roman sau o alta companie va face o oferta rezonabila, s-ar putea discuta in baza ei.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

EXEMPLU Un român sadea a ajuns primar în Germania, ţară cunoscută pentru naţionalism şi pentru atitudinea rezervată faţă de străini. Printre atuurile lui Ştefan Guzu s-au numărat apropierea de comunitatea care l-a ales şi proiectele pe care le pregăteşte pentru comuna Ivenack, unde se află unii dintre cei mai bătrâni stejari din Europa.

Ştefan Guzu este un român care şi-a împlinit visul de a fi poliţist în Germania şi care, datorită inimii sale mari şi a implicării în tot felul de proiecte sociale, a câştigat încrederea nemţilor. Oamenii l-au ales, anul acesta, primar în comuna Ivenack, unde vieţuiesc cei mai bătrâni stejari din Europa.

Familie cu 13 copii

Guzu are 47 de ani şi provine din cea mai numeroasă familie din comuna bistriţeană Poiana Ilvei, o localitate pitorească de munte de la poalele Rodnei. Ştefan Guzu este al patrulea dintre cei 13 copii. Tatăl său, pe care îl cheamă tot Ştefan, are acum 67 de ani şi este mândru de cei nouă băieţi şi de cele patru fete care i-au dăruit, în total, 17 nepoţi. Aproape 50 de ani a muncit la cariera de piatră din comună. Niciunul dintre cei 13 copii nu l-a urmat la cariera de piatră, pentru că domnul Guzu a ţinut ca toţi să înveţe carte. Şapte dintre copiii săi s-au stabilit în alte ţări: trei în Italia, doi în Anglia, unul în Spania şi unul în Germania. Şase dintre copii încă se mai află în ţară: unul la Timişoara, iar cinci – în localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Abia o dată la câţiva ani se întâlnesc toţi cei 13 copii acasă, la Poiana Ilvei, în căsuţa ridicată de bătrânul Guzu. Curtea se umple de viaţă, când cei 17 nepoţi ai săi născocesc te miri ce jocuri. Deşi este mândru de toţi copiii săi, Ştefan Guzu pare mai apropiat de fiul care îi şi poartă numele şi care a ajuns să fie ales primar într-o comună din Germania.

„S-a realizat fain. Nu şi-a găsit aici de lucru ce şi-a dorit şi a reuşit acolo. E un om deştept şi are capacitatea de a conduce”, ne spune Ştefan Guzu, care şi-a întâmpinat, cu lacrimi în ochi, fiul, la ultima vizită a acestuia acasă, în această lună.

Căsătorit cu o nemţoaică

Ştefan Guzu junior a plecat prima dată în Germania în iarna lui 1992, pe când avea doar 25 de ani. A cerut azil politic, însă după doi ani i s-a respins cererea şi a fost nevoit să se întoarcă. Înainte să ia calea străinătăţii, Ştefan era angajat al Regionalei CFR Iaşi ca simplu muncitor şi se ocupa de lucrări poduri şi alte construcţii.

În 1994 s-a întors în Germania. Divorţat de femeia cu care avea două fete (pe atunci în vârstă de doar câţiva ani), Ştefan Guzu cunoaşte o nemţoaică de care se îndrăgosteşte şi cu care se căsătoreşte în 1996. Soţia refuză să vină şi să locuiască în România, iar bărbatul se vede nevoit să se adapteze într-o naţie care nu-i privea pe români cu ochi buni şi care credea despre ei că sunt oameni care mai degrabă comit fărădelegi.

În căutarea jobului visat

Rămas în Germania, a început să-şi caute un loc de muncă. După ce şi-a trimis CV-uri cu zecile la firme nemţeşti, Guzu a apelat la ajutorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la un departament special care ajuta străinii să se integreze în Germania.

„Nu aveam un loc de muncă şi am fost testat de agenţie pentru a se vedea ce meserie mi se potriveşte. Mi s-a propus să mă recalific în meşteşugărit şi atunci le-am spus că nu mă descurc pentru că am două mâini stângi”, îşi aminteşte, amuzat, el.

Visul său era să devină poliţist. Dorinţa i-a împărtăşit-o şi nemţoaicei de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. „Femeia a zâmbit şi a spus: < >. N-a uitat însă de mine şi, după câteva luni, m-a sunat şi m-a rugat să merg la ea pentru că are o veste bună. Exista posibilitatea, cu aprobarea Ministerului de Interne, să-mi trimit actele pentru a da examene la Şcoala de Subofiţeri”, povesteşte bărbatul.

Poliţist prin excepţie

După nici două săptămâni, Ştefan Guzu are parte de o dezamăgire: e respins de Şcoala de Subofiţeri. Depăşise vârsta de înscriere cu un an, vârsta maximă fiind 28 de ani, iar el avea deja 29.

„Eram distrus”, îşi aminteşte primarul-poliţist. Socrul său, şi el fost şef de poliţie, a sunat la Şcoala de Subofiţeri şi a întrebat dacă nu există excepţii. Exista una, dar aceasta se făcea doar cu aprobarea Ministrului de Interne.
Bistriţeanul i-a trimis o cerere ministrului, iar în nici două săptămâni i s-a oferit posibilitatea să susţină examenele de intrare la Şcoala de Subofiţeri.

„Am fost 25 de persoane străine de şase naţionalităţi, turci, danezi, ruşi, o poloneză, un ucrainean şi eu. Doar 5 persoane din cele 25 au reuşit să treacă de acest examen, iar după doi ani, doar eu şi un coleg rus terminam şcoala şi deveneam poliţişti cu acte”, explică Ştefan Guzu.

Nu ştia o boabă germană

În 1992, când a ajuns prima dată în Germania, românul nu ştia o boabă de germană. În 1996 vorbea destul de bine, dar nu suficient de bine încât să poată termina Şcoala de Subofiţeri. Reprezentanţii instituţiei de învăţământ au fost înţelegători şi i-au oferit inclusiv cursuri de limbă.

Au urmat cursuri de specializare, dar şi Şcoala de Ofiţeri pe care a terminat-o cu succes. Noua diplomă l-a ajutat să aibă funcţii de conducere din 2004 încoace – şef de cabinet, ofiţer de presă, dar şi şef de tură la poliţia de autostradă, funcţie pe care o îndeplineşte şi în prezent.

În timp ce era poliţist, Ştefan Guzu se implica foarte mult în comunitatea din Ivenack. Ajuta la diverse proiecte sociale şi sprijinea organizarea unor evenimente culturale, la cererea pompierilor voluntari din comună.

În luna mai a fost ales primar cu 58,6%

„În urmă cu 7-8 ani, pompierii voluntari mi-au sugerat să candidez pentru funcţia de primar, iar atunci i-am refuzat din lipsă de timp. Eram plecat 12-14 ore pe zi la muncă, iar la final de săptămână eram plecat în străinătate. Anul acesta, când mi s-a propus iarăşi, am spus să încerc, ca independent”, povesteşte Ştefan Guzu.

A urmat o campanie electorală ca la carte, cu pliante şi întâlniri cu locuitorii comunei. Alegerile au avut loc, anul acesta, pe 25 mai, odată cu alegerile europene.

Candidaţi pentru fotoliul de primar al comunei Ivenack au fost românul Ştefan Guzu şi neamţul Lüker Roland, ambii fără să aibă în spate vreun partid. Dintre cei 747 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne 455 de nemţi. 265, adică aproximativ 58,6%, i-au acordat votul românului, în timp ce Lüker Roland a fost votat de numai 187 de persoane.

„Nu a ştiut nimeni ce am de gând, nici fraţii mei,  nici prietenii nu mi-au cunoscut intenţiile. Abia după ce am ieşit primar le-am spus”, mărturiseşte Ştefan Guzu.

Mai neamţ decât nemţii

De la imigrantul care nu îşi găsea de lucru la poliţistul pe care nemţii l-au ales să-i conducă a fost cale lungă. Cum a reuşit Ştefan Guzu să-l învingă pe contracandidatul neamţ la alegerile locale şi să le cucerească inimile locuitorilor din Ivenack?

„Totul ţine de apropierea de oameni“, crede Ştefan Guzu, care spune că printre atuurile sale se numără apropierea de oameni, implicarea şi realismul proiectelor propuse. „Ca străin şi, în special, ca român nu a fost uşor. A fost un drum foarte lung, mi-a fost foarte greu să relizez tot ceea ce am făcut. Acum, după 18 ani, pot să spune că sunt mândru de realizările mele. Şi prietenii mei de acolo spun că pot să fiu mândru, fiindcă sunt nemţi care nu realizează ceea ce am reuşit eu”, adaugă Ştefan Guzu.

Atitudinea negativă a nemţilor faţă de români, alimentată de fărădelegile comise de conaţionalii noştri în Germania anilor ‘90, nu a fost uşor de înghiţit şi a fost simţită din plin de Ştefan, care spune că a izbutit prin corectitudine şi muncă.

“Prietenia se bazează, aici, pe fapte”

„La început am simţit că sunt reticienţi, însă apoi, pe măsură ce mă cunoşteau, dispărea acea reticienţă. Nemţii sunt atenţi cu cine se împrietenesc, iar când îţi acordă prietenia îţi dau practic tot ceea ce au. La ei, prietenia nu este doar un cuvânt, prietenia se bazează mult pe fapte”, explică primarul-poliţist.

Românul recunoaşte că atitudinea sa l-a ajutat să ajungă primar. „Prietenii îmi spun mai în glumă, mai în serios, că sunt mai neamţ decât nemţii”, completează Ştefan. Tot germanii i-au permis bistriţeanului să îşi îndeplinească visul şi să devină om al legii, după ce Poliţia Română îl respinsese pe motiv că este daltonist.

Care e programul zilnic al lui Ştefan Guzu? După 8 ore petrecute la secţia de poliţie, Ştefan Guzu ajunge la Primărie, unde este ajutat de 8 consilieri, cărora le-a trasat sarcini exacte. Primarii comunelor cu mai puţin de 5.000 de locuitori sunt numiţi în Germania „onorifici” şi li se permite să aibă şi alte job-uri în acelaşi timp. De asemenea, aceştia sunt plătiţi cu sume simbolice, care nu le permit să se întreţină.

Îi scoate pe nemţi la curăţenie

Guzu îşi propune ca în următorii cinci ani să atragă mai mulţi turişti în micuţa comună nemţească, dar şi investitori care să susţină economic zona. Românul vrea să dezvolte voluntariatul şi grupurile de acţiune locală care să îl ajute să păstreze legătura cu cetăţenii săi.

„Eu compar cetăţenii cu o familie. Am luat ca exemplu familia mea, care este una numeroasă. Încerc să fac o comunitate omogenă, în care oamenii să se sprijine şi să se ajute reciproc, exact cum am făcut şi eu cu familia mea. În fiecare sat am ţinut să se organizeze grupuri de iniţiativă, care să mă ajute să păstrez legătura cu comunitatea”, ne explică Ştefan.

Din cauza numărului mic de angajaţi la Primărie, Ştefan Guzu îşi scoate locuitorii la curăţenie de primăvară şi toamnă în sistem voluntar. Dacă românii fug de voluntariat, nemţii sunt încântaţi de iniţiativa primarului importat tocmai de la poalele Munţilor Rodnei.

Ivenack, comuna cu nici 1.000 de locuitori şi 50.000 de turişti pe an

La ultimul recensământ, comuna germană Ivenack, situată în nord-vestul Germaniei şi compusă din 6 sate, număra abia 800-900 de locuitori. Castelele vechilor nobili nemţi şi vestiţii stejari milenari din Ivenack, despre care se spune că sunt cei mai vechi din Europa, atrag anual în jur de 50.000 de turişti din toate colţurile Germaniei şi nu numai.

Cel mai bătrân şi viguros stejar care poate fi găsit la Ivenack are 1.200 de ani. Circumferinţa sa are 11 metri, iar dacă ar fi tăiat, cei 180 de metri cubi de lemn rezultaţi ar încăpea în două camioane de mărime medie.

Stejarii milenari de la Ivenack au rezistat de-a lungul timpului şi datorită parcului de căprioare creat în secolul al XVIII-lea. În anii 1900 mai existau 11 stejari milenari, iar acum mai sunt doar şase. Alături de aceşti şase stejari mai sunt câţiva „mai tineri“ – cu vârste cuprinse între 300 şi 500 de ani.

Ştefan Guzu nu a uitat de comunitatea de unde a plecat

Poliţistul-primar din Germania încearcă să sprijine cum poate judeţul natal. În 2003, bistriţeanul a intrat într-o asociaţie internaţională a poliţiştilor şi a reuşit să pună pe picioare o asociaţie de prietenie româno-germană, care sprijină relaţiile de colaborare între poliţia germană şi cea românească.

Asociaţia a ajutat însă mai multe instituţii din judeţul Bistriţa-Năsăud. În 2013, Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa primea de la asociaţie instrumente muzicale noi în valoare de 10.000 de euro, iar anul acesta, asociaţia a sprijinit Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi un azil de bătrâni cu 50 de cărucioare şi dispozitive pentru persoanele cu dizabilităţi.

Luna aceasta, primăria comunei Poiana Ilvei a primit o maşină de pompieri cu tracţiune 4X4, graţie Asociaţiei de Prietenie Româno-Germane, al cărei vicepreşedinte este tocmai Ştefan Guzu.

Autor Bianca Sara

Sursa: adevarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Simona Diaconu, Andrei Bud, Stefan Spataru si Paul Musca - medaliati la Internationala de Matematica
Simona Diaconu, Andrei Bud, Stefan Spataru si Paul Musca – medaliati la Internationala de Matematica
Foto: Hotnews
 Elevii romani au obtinut sase medalii – una de aur si cinci de argint – la a 55-a editie a Olimpiadei Internationale de Matematica, desfasurata in perioada 3-13 iulie, in Cape Town (Africa de Sud). In urma rezultatelor, Romania s-a clasat pe locul 11 in lume si pe primul loc intre tarile Uniunii Europene. Toti cei sase elevi ai echipei Romaniei au obtinut medalii. Astfel, Stefan Spataru a castigat medalia de aur, iar Paul Gabriel Musca, Teodor Andrei Andronache, Viorel-Andrei Bud, Simona Diaconu si Ioan Laurentiu Ploscaru au castigat medalii de argint.

  • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
  • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania

La competitie au luat parte 560 de participanti din 101 tari. Au fost acordate 49 de medalii de aur (pentru un rezultat ≥ 29 puncte) si 113 medalii de argint (pentru un rezultat ≥ 22 puncte).

Pe locul I s-a clasat China (cinci medalii de aur si una de argint ), iar pe locul secund Statele Unite (cinci medalii de aur si una de argint). Locul 3 a fost ocupat de Taiwan (patru medalii de aur si doua de bronz) si pe locul 4 s-a clasat Federatia Rusa (trei medalii de aur si trei medalii de argint).

Alaturi de Romania, pe locul 11 s-a clasat si Australia cu o medalie de aur, trei de argint si doua de bronz.

Locul 5 a fost ocupat de Japonia (patru medalii de aur, una de argint si una de bronz), locul 6 a fost ocupat de Ucraina (doua medalii de aur, trei de argint si una de bronz), iar locul 7 a fost ocupa de Koreea (doua medalii de aur si patru de argint).

Pe locul 8 s-a clasat Singapore (trei medalii de aur, doua de argint si una de bronz), pe 9 s-a clasat Canada (doua medalii de aur, una de argint si trei de bronz), iar pe 10 s-a clasat Vietnam (trei medalii de aur, doua de argint si una de bronz).

 

Rezultatele Romaniei la Internationala ed Matematica 2014
Rezultatele Romaniei la Internationala ed Matematica 2014
Foto: Hotnews

Olimpiada Internationala de Matematica 2014 s-a desfasurat in perioada 3 – 13 iulie, in Cape Town, Africa de Sud. La competitie au participat 565 de elevi din 106 tari. Lotul olimpic al Romaniei este format din elevii Stefan Spataru, Teodor Andrei Andronache, Diaconu Simona, Andrei Viorel Bud, Paul Gabriel Musca si Ioan Laurentiu Ploscaru. Echipa nationala este coordonata de catre profesorii Radu Gologan (Leader) si Bogdan Enescu (Deputy leader) si ii are ca observatori pe profesorul Mihai Baluna si pe “copilul minune al matematicii” Omer Cerrahoglu, care anul acesta nu a mai participat la olimpiada nationala de Matematica, ci la cea de Informatica. Vezi aici intreaga echipa

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2014

Cine sunt olimpicii romani la Matematica

Simona Diaconu

Simona Diaconu
Foto: Hotnews

Simona Diaconu (18 ani) este eleva in clasa a XI-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti (provenita de la Liceul Teoretic “Spiru Haret” Tecuci). Anul acesta, Simona Diaconu a obtinut medalie de aur la Olimpiada Europeana de Matematica pentru Fete, unde Romania a ocupat locul 3 pe natiuni. Simona a participat de trei ori la aceasta competitie si a castigat aur de fiecare data. In 2013, a obtinut medalie de aur la Olimpiada Balcanica de Matematica pentru seniori, unde Romania s-a clasat pe primul loc pe natiuni.

Tot medalie de aur a obtinut si la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013, iar in 2011 Simona Diaconu a luat argintul la Olimpiada Balcanica de Matematica. “Este si a fost o experienta interesanta sa fiu singura fata [in lotul olimpic national de matematica], insa m-am obisnuit cu asta acum mult timp”, a declarat Simona Diaconu in cadrul unei intalniri online cu cititorii HotNews.ro. Desi mai are un an de liceu, Simona Diaconu a inceput pregatirea pentru o facultate in strainatate.

“In Romania, nu as avea atat de multe optiuni, ar trebui sa fac matematica si economie si m-as duce la facultatea respectiva si as face numai cursurile legate de economie sau de matematica. In schimb, la o facultate din afara se pot face mai multe cursuri la aceeasi facultate fara nicio problema si se dezvolta mai multe abilitati. Lucrez la aplicatii”, a declarat Simona, care oscileaza intre SUA si Anglia. Vezi aici interviul acordat HotNews.ro de catre Simona Diaconu, inainte de a pleca la Olimpiada Internationala.

 

Andrei Bud
Andrei Bud
Foto: Hotnews

Andrei Bud (18 ani) a absolvit anul acesta Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de Liceul Teoretic Negresti-Oas). Viorel Andrei Bud este medaliat cu argint al Olimpiadei Balcanice de Matematica 2014. In urma cu un an, a obtinut medalie de bronz la Olimpiada Internationala de Matematica si medalie de aur la Olimpiada Balcanica de Matematica pentru seniori. In 2011, a castigat medalie de argint la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada. Este singurul olimpic din lotul Romaniei care a spus ca va face facultatea in Romania. El va urma cursurile ASE si ale Facultatii de Matematica de la Universitatea din Bucuresti.

El a povestit pentru HotNews.ro ca din pregatirea unui olimpic face parte si o analiza a riscurilor, in fata fiecarei competitii. “Trebuie sa faci bine nu ca sa ai mult de castigat, ci ca sa minimizezi riscul, pentru ca e o durere destul de mare in momentul in care nu te califici la olimpiada sau simti ca esti mult mai slab decat altii”, a declarat acesta pentru HotNews.ro.

Paul Musca
Paul Musca
Foto: Hotnews

Paul Musca (19 ani) a absolvit anul acesta tot Liceul International de Informatica Bucuresti (provine de la Colegiul National Iasi) si a obtinut primul loc pe tara la Olimpiada Nationala de Matematica. Paul Musca a castigat medalie de argint la Olimpiada Balcanica de Matematica, iar in urma cu un an a obtinut tot argint la aceasta competitie. In 2013, el a castigat medalie de aur la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, el a declarat ca nu ii place chimia si, “in general, materiile care se fac la scoala”. Ii displace “chiar si matematica de la scoala”, pentru ca “accentul este pus foarte mult pe memorare si ar trebui sa fie pus pe intuitie si originalitate”.

“Daca mi-as fi dorit sa spun ceva si sa inteleaga ceilalti elevi ar fi ca matematica de la scoala este intr-adevar urata, dar exista si o alta matematica, care este frumoasa. (…) E mult mai important sa inveti cum sa gandesti, decat sa rezolvi 100 de probleme” – Paul Musca.

Stefan Spataru
Stefan Spataru
Foto: Facebook

Stefan Spataru (18 ani) este elev in clasa a XI-a la Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de la Scoala Generala “Mihai Viteazul” Alexandria). A obtinut medalie de aur cu punctaj maxim la Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. Stefan Spataru a castigat medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica de anul trecut si medalie de bronz la precedenta editie. De asemenea, la editia de anul trecut a Olimpiadei Balcanice de Matematica pentru seniori, el a castigat medalie de argint. Stefan Spataru este si castigator al medaliei de aur la Balcaniada de Matematica, Turcia, 2012.

In cadrul unei discutii online cu cititorii HotNews.ro, Stefan Spataru a povestit ca “in clasa a VIII-a, la primul baraj pentru Balcaniada, am avut un blocaj si de-abia m-am calificat in lotul de 20 ce urma sa dea toate barajele. M-am dus la urmatoarele baraje fara speranta ca m-as putea califica, ci mai mult pentru o experienta interesanta. Cu toate acestea, cred ca am prins cele mai bune 3 zile din anul acela si am reusit sa ma calific. Am invatat atunci ca in orice situatie exista o sansa de a reusi si pana nu e totul pierdut nu trebuie sa cedez”.

Ioan Laurentiu Ploscaru
Ioan Laurentiu Ploscaru
Foto: Facebook

Ioan Laurentiu Ploscaru este elev in clasa a X-a la Colegiul National “Alexandru Lahovari” Ramnicu Valcea. A obtinut medalie de aur cu punctaj maxim la Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. Tot medalie de aur cu punctaj maxim a castigat si la Olimpiadele Balcanice de Matematica pentru juniori 2013 si 2012 si la ambele editii s-a clasat pe primul loc la individual. De asemenea, a castigat medalie de aur si la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013. In urma cu doi ani, el a fost medaliat cu aur de Societatea Stiintifica de Matematica din Romania, iar in 2009 a obtinut bronzul la Concursul International “Arhimede”, scrie Adevarul.

Teodor Andrei Andronache
Teodor Andrei Andronache
Foto: imo-official.org

Teodor Andrei Andronache este elev in clasa a X-a la Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de la Scoala Generala Sinesti, Valcea). Andrei Teodor Andronache a fost medaliat cu bronz Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. La Olimpiada Balcanica de Matematica pentru junioria, a obtinut medalie de aur in 2013 si 2012.

Istoria Romaniei la Olimpiada Internationala de Matematica

Olimpiada Internationala de Matematica a fost organizata la initiativa Romaniei a Societatii de Stiinte Matematice in 1959. Prima editie a olimpiadei s-a desfasurat la Brasov, in urma cu 55 de ani. Tara noastra a ocupat atunci primul loc in competitia pe natiuni, iar primul roman care a luat aur in istoria competitiei a fost Basarab Nicolescu.

Pana la aceasta editie, Romania a castigat primul loc pe natiuni de 5 ori la Olimpiada Internationala de Matematica: in 1959, 1978, 1985, 1987 si 1996. Palmaresul loturilor olimpice romane la Olimpiada Internationala de Matematica este de 296 de distinctii: 73 de medalii de aur, 124 de medalii de argint, 96 de medalii de bronz si 3 mentiuni.

Romania detine recordul la numarul de olimpiade internationale de matematica pe care le-a organizat: a gazduit pana in prezent 5 editii ale competitiei, iar olimpiada din 2018 va fi organizata tot in tara. Un alt rectord inregistrat de Romania este urmatorul: Ciprian Manolescu este singurul olimpic cu scor perfect la trei Olimpiade Internationale de Matematica (1995, 1996 si 1997) si la doua Balcaniade de Matematica. In prezent, el este profesor de matematica la UCLA.

In urma cu doi ani, Romania a ocupat primul loc in UE la Olimpiada Internationala de Matematica si locul 10 in lume. Detalii aici

In urma cu un an, elevii romani au obtinut trei medalii de argint si trei de bronz la Olimpiada Internationala de Matematica. Detalii aici

Sursa:  Red. Stiri     HotNews.ro

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Doi profesori români de fizică s-au întors din călătoria vieţii lor, programul astronautic la Honeywell Educators @ Space Academy (HESA). Dupa ce au urmat programul de pregatire a astronauților, profesorii au venit acasă plini de inspirație și înarmați cu idei practice pentru revigorarea predării fizicii și aplicarea ei în rezolvarea problemelor vieții reale.

HESA-W1D01_-_0068_-_Romania

În parteneriat cu U.S. Space & Rocket Center (USSRC), Honeywell (NYSE:HON) a dezvoltat programul premiat de şcolarizare conceput pentru a-i ajuta pe profesorii de matematică şi ştiinţe ale naturii din învăţământul mediu să educe mai eficient elevii în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STEM).

Carmen Tănăsescu, professor de fizică în Brașov: « A fost o experiență unică ce a exploatat toate aptitudinile unui cadru didactic. Este foarte important pentru un profesor de fizică să poată trăi teoria pe care o predă la clasă de ani buni. Am aflat cum funcționează navetele spațiale, teoria aplicând-o apoi într-un simulator. Am făcut parte din echipa terestră, am jucat rolul cercetătorului și al specialistului care fixează defecțiunile apărute în timpul zborului. Am participat la construirea și lansarea unei rachete. Tot echipa mea a ieșit să repare nava în spațiul cosmic. Absolut toate pot fi aplicate și la clasă și le voi introduce în conținutul optionalului. »

Carmen Tănăsescu povestește cum experiența Honeywell Educators @ Space Academy a fost ‘ca o revelație’, « Am văzut cum îi pot face pe elevi să prindă cu adevărat pasiune pentru opționalul de astrofizică, imaginile pe care le pot capta din biblioteca NASA sunt doar un instrument ».

Dl. profesor Adrian Mehedinți – profesor de fizică Puchenii Mari: « Am fost impresionat că o companie este dispusă să investească în perfecționarea mea ca profesor. Tot ce știam a căpătat alte dimensiuni. Am intrat în capsulele astronauților, am văzut cum astronauții își exersează manevrele în simulatoare, am fost la câțiva metri de uriașele motoare și componentele rachetei Saturn V, am văzut replicile modulului lunar la dimensiuni reale, a roverului lunar și a capsulei de revenire în atmosferă a astronauților… Am trăit poveștile misiunilor pe Lună pe care-mi plăcea să le spun la clasă elevilor mei, acum însă le voi putea oferi și acele detalii concrete și spectaculoase care dau viață legendelor și stârnesc curiozitatea și pasiunea pentru știință. Nu se știe în ce clasă sunt urmașii lui Armstrong. »

Începând din 2004, educatorii şi-au împărtăşit experienţa şi cunoştinţele cu peste 2 milioane de elevi, inspirându-i pe mulţi să îşi continue educaţia şi să îşi construiască o carieră în domeniul STEM.

„Acest program are drept principal scop reaprinderea pasiunii profesorilor”, a spus Tom Buckmaster, preşedintele Honeywell Hometown Solutions, iniţiativa globală cetăţenească a companiei care se ocupă de HESA. „Subiectele din domeniul STEM sunt printre cele mai dificil de predat, dar această experienţă îi ajută pe profesori să descopere noi metode de a prezenta planurile de lecţii în faţa viitoarelor generaţii de ingineri, programatori, matematicieni şi astronauţi.”

HESA-W1D03_-_0202_-_Adrian_Ion_Mehendinti_-_Romania

47 de profesori români au fost aleși să participe la programul Honeywell Educators, în 10 ani.

În acest an, 204 profesori din 27 de ţări, inclusiv 144 din 43 de state şi teritorii U.S.A., au participat la unul din cele două programe de cinci zile oferite timp de mai multe săptămâni consecutive, începând din 11 – 24 iunie la USSRC, la Huntsville, Ala.

„Honeywell este lider de nivel mondial în ceea ce priveşte educarea profesorilor din domeniul STEM”, a observat Dr. Deborah Barnhart, CEO şi director executiv al USSRC. „Aceşti profesori, la rândul lor, inspiră anual zeci de mii de elevi din întreaga lume. Ne face plăcere să fim parteneri cu Honeywell pentru a ajuta la dezvoltarea generaţiei următoare din domeniul STEM.”

Pentru a ajunge la Honeywell Educators @ Space Academy, candidaţii trebuie să treacă printr-un proces minuţios de selecție. Profesorii care se califică primesc şcolarizări, călătorii dus-întors cu avionul, instruire, mese şi cazare sponsorizate de Honeywell şi angajaţii acestei companii.

Autor : Andra Calenic

Sursa: romania pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Afacerea de familie începută de tatăl şi mama Feliciei în 1998 s-a dezvoltat spectaculos odată cu alăturea fiicei, în 2011

O tânără a renunţat la locul de muncă din Bucureşti şi s-a întors acasă, în Cluj, unde a dezvoltat spectaculos afacerea începută de tatăl său cu 16 ani în urmă. 

Familia Feliciei Tulai, originară din comuna clujeană Luna, produce ulei presat la rece încă din 1998. În 2011, Felicia, care lucrase timp de şapte ani în domeniul leasingului, a decis să se alăture afacerii de familie. “A fost anul în care m-am decis să îmi dau mie un an pentru a vedea dacă pot să creez un brand din munca părinţiilor mei”, spune Felicia, într-un interviu pentru digi24.ro.

Înainte ca Felicia să intre în afacere, tatăl ei vindea uleiul presat la rece numai vecinilor şi prietenilor. Acum, garajul a fost transformat în depozit, familia a început să producă şi alte tipuri de ulei presat la rece, iar produsele sunt prezente în mai multe magazine (în special magazine bio) din ţară.

În acest an, uleiul Luna Solai a primit premiul “Superior Taste Award” cu o stea din aur din partea Institutului de Calitate şi Gust de la Bruxelles.

Uleiul produs de familia clujeană se găseşte acum în magazine din nouă judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti. Sunt obţinute, prin presare la rece, uleiuri de floarea soarelui, dovleac, in, nucă, rapiţă şi cânepă. Potrivit digi24.ro, uleiurile produse în comuna situată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca vor fi prezente şi pe rafturile unor supermarketuri din Capitală.

Uleiul presat la rece este un produs obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală, calitatea lor şi aduce modificări organoleptice. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

sursa yahoo news

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

By Dover Express  |  Posted: March 27, 2014

By Phil Hayes phil.hayes@KRNmedia.co.uk

LIVING WITH A GENIUS:  Iulian Barascu, 11, celebrates his  high IQ score with dad Gheorghe and mum GabrielaLIVING WITH A GENIUS: Iulian Barascu, 11, celebrates his high IQ score with dad Gheorghe and mum Gabriela
 Comments (2)THE cleverest person in Dover is an 11-year-old Romanian who lives in the Gateway flats.Mihail Iulian Barascu, who speaks perfect English, is in fact in the top one per cent of the UK’s brainiest people.

The child genius recently applied to be in Mensa and got an IQ score of 162 – higher than that of Albert Einstein and Stephen Hawking.

Creative whizz Iulian, who is happiest when at his computer and has just started writing a novel, said: “It’s not that I don’t like reality – but it can be boring sometimes.”

His superhuman mind powers can often lead to confrontations at home, according to dad Gheorghe.

The 36-year-old priest and teacher, who invited the Express to their seafront flat last week, said: “When he’s doing something he likes to skip steps because he can get to the end so quickly.

“We are too big-headed, both of us. Sometimes it’s not easy.”

And while Mr Barascu is talking, Iulian clearly becomes impatient and even asks to check what his dad has said.

But Mr Barascu, who moved his family to the UK in 2009, said: “At the end of the day, he’s a very good child. I don’t want to push him too hard.”

Iulian spoke out about overly pushy parents when he auditioned for Channel 4’s Child Genius show – and believes this is why he did not make the final cut.

He said: “I was pretty harsh. But I don’t regret it – somebody needed to say it.”

Iulian is only “pushed” to play basketball and get involved at drama club. You are unlikely to find him pouring over Plato or Aristotle after school.

He said: “I always relax when I’m at home. I barely do any work. I’m just lazy sometimes.”

But it is obvious that his mind never stops working. In little under two hours he explains how the universe began (he disagrees with Stephen Hawking), and why the chicken came before the egg.

And when you ask Iulian a question, it is as if he immediately crafts a 500-word answer in his head. If you interrupt, he will return to finish what he is saying.

So, how well does this lad, who dreams of becoming an architect and would rather go on holiday to Versailles than Parc Asterix, get on with other 11-year-olds?

Iulian, who started at St Mary’s Primary a few months ago, said: “I found making friends hard at first but then, you know, I have people to play with and stuff.”

Like a lot of youngsters, Iulian likes “weird things”. He said: “There’s this man who stuck 600 pins all over his face. I like to see how far the human body can go – to see how far things can be pushed to their extremes.”

Does he ever push his parents too far? His mum Gabriela, 40, said: “He’s got so much imagination. Sometimes it’s too much. We say, ‘slow down!'”

But they always knew they had an exceptional child. Dover dentist Mrs Barascu remembers how she would be singing and her son, aged two, would finish the song with his own lyrics.

It is this ability to logically think things through to an appropriate conclusion – rather than being able to work out 26 times 39 on the spot – which is his strength.

So what does Iulian, set to start at Dover Grammar School for Boys in September, think of his adopted hometown?

He said: “It’s not very colourful. You need something fun.”

And with Burlington House – and this lad’s mental prowess – towering over us, who are we to argue?

 

Sources www.dover-express.co.uk

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 Un elev roman din Dover se numara printre cei mai inteligenti oameni din Marea Britanie. Mihail Iulian Barascu are 11 ani, vorbeste engleza perfect si a aplicat, recent, pentru a face parte din Mensa – organizatia persoanelor cu un coeficient de inteligenta ridicat. Scorul primit de copilul roman este un IQ de 162 – mai mare decat cel al lui Albert Einstein sau Stephen Hawking, scrie Dover Express.

Gheorghe Barascu, tatal lui Iulian, are 36 de ani si este preot si profesor. El si-a mutat familia in Marea Britanie in anul 2009, iar acum locuieste impreuna cu sotia si fiul sau in orasul Dover. Mama lui Iulian, Gabriela, are 40 de ani si este medic stomatolog. Ea spune despre fiul sau ca “Are atat de multa imaginatie! Uneori este prea mult si spunem ia-o mai incet!”

“Cand face ceva ii place sa sara peste unii pasi pentru ca oricum poate ajunge la capat foarte repede. Amandoi suntem foarte inteligenti, avem convingeri. Uneori nu e usor”, spune tatal lui Iulian.

Iulian Barascu a inceput de curand sa scrie un roman. “Nu e ca si cum nu imi place realitatea – dar poate fi plictisitoare uneori”, a spus acesta.  Pustiul joaca si baschet si este implicat intr-un club de teatru.

“Tragand linie, e un copil foarte bun. Nu vreau sa il fortam prea tare”, mai spune Gheorghe Barascu.

 de Alina Neagu     HotNews.ro
Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva