Din volumul ‘Din patrimoniul culinar … preparate din grâu și făină’, editat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Asociația Tradition Group, aflăm că în Ocoliș, o așezare de pe Valea Arieșului, tortul miresei se numea pogăcie.

Rețeta acestuia a fost detaliată, în volumul amintit, de către Ileana Chirica: ”Se frământă un kilogram de făină cu apă, drojdie și puțină sare, până devine un aluat mai moale, care să se poată rula timp de 25-30 de minute. Se lasă apoi 10 minute să stea, după care se lățește (întinde) cu mămăligoiul (sucitorul) o foaie din tot aluatul, care se unge cu ulei și unt și se adaugă cuișoare și zahăr. Peste aceasta se presară un pumn de făină, apoi se rulează și se lasă la înmuiat (crescut) o jumătate de oră. Aluatul se împarte în douăsprezece părți. Fiecare bucată se “lățește” separat, după care se întinde din nou, cât permite aluatul, punând din nou ulei, unt și condimente. Se ‘clădesc’ apoi una peste alta în tava unsă bine, iar deasupra se unge cu gălbenuș de ou. Se dă tava la cuptor cam o oră, apoi se scoate și se acoperă cu o față de masă ‘, a explicat gospodina modul de preparare a pogăciei.

Cu o denumire asemănătoare, pogacea era o prăjitură servită la nunți în Bucium, un sat din Apuseni. De fapt, pogacea era oferită de către rudeniile miresei, împreună cu alte cadouri de nuntă.

‘Strigarea cinstei era făcută de vornic: Hai mătuși, veri, verișoare, nu stați cu pogăcile susioară (subsoară—n.r.). De la vornic, pogacea era luată de vifeli (cei mai arătoși tineri din sat — n.r.), apoi de misorlene (domnișoarele de onoare — n.r.) și consumată a doua zi cu câte un pahar cu vin. Adeseori, mirii nu mai ajungeau la pogace, ea fiind împărțită în primul rând nuntașilor’, a menționat, în volumul menționat, Victoria Crișan, din Bucium.

Pogăcile se fac din făină, smântână, unt, zahăr, ouă, scorțișoară, cuișoare, piper, puțină drojdie și sare.

Tot în Bucium se mai făcea la nunți o prăjitură denumită poronio, a cărei rețetă a fost prezentată, în aceeași carte, de către Aurelia Macavei. ‘Se face un aluat fraged din făină albă, smântână, unt, zahăr, ouă, scorțișoară, cuișoare, piper, puțină drojdie și sare. Se întinde o foaie în tavă, care se unge cu magiun de prune. Din restul de aluat se întind fâșii subțiri, care se așează peste dulceață în tavă sub forma unui grilaj rombic. Se coace la cuptor’, a explicat Aurelia Macavei.

Într-o altă așezare de pe Valea Arieșului, în Sălciua de Jos, gospodinele preparau tortată, care se ducea ‘cinste la uspăț (nuntă — n.r.)’, după cum a precizat Ileana Bolog. Tortata se făcea de obicei din cinci ouă, cinci linguri de zahăr și cinci linguri de făină. ‘Se bat albușurile spumă cu zahărul, apoi cu lingura de lemn se amestecă gălbenușurile și făina. Se toarnă compoziția într-o cratiță unsă cu unsoare și bătută cu făină. După coacere este întoarsă pe un blid lat (farfurie întinsă — n.r.) și unsă cu un albuș frecat spumă cu zahăr’, a explicat gospodina din Sălciua de Jos.

AGERPRES/ (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Adrian Drăguț)

În fiecare an este aleasă o temă care reflectă una dintre problemele cheie care influențează sănătatea inimii. În acest an sub sloganul “Alege inima: nu este o alegere grea” se subliniază importanța mediului înconjurător asupra factorilor de risc în creșterea apariției bolilor cardiovasculare.

Modul în care trăim, locul de muncă, precum și spațiile destinate recreării nu ar trebui să prezinte un pericol pentru sănătatea noastră. Prin alegerea noastră de a consuma alimente sănătoase, legume și fructe proaspete, prin renunțarea la fumat și planificarea unor activități în aer liber putem reduce riscurile de a dezvolta bolilor cardiovasculare.

Cel puțin 80% din decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi evitate prin menținerea sub control a patru factori principali de risc: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, lipsa activităților fizice și consumul de alcool, se menționează pe pagina dedicată zilei,www.world-heart-federation.org.

Organizațiile de sănătate, societăți specializate în cardiologie, fundații, instituții guvernamentale și de sănătate organizează cu această ocazie diferite manifestări, cum ar fi împărțirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, mese rotunde, conferințe, toate acestea pentru a informa populația cum să prevină bolile cardiovasculare. Acțiunile organizate cu acest prilej pun în evidență factorii de risc în afecțiunile cardiovasculare, precum și condițiile care pot proteja populația de această boală.

Federația Mondială a Inimii (World Heart Federation—WHF) a lansat Ziua mondială a inimii în anul 2000, pentru a fi marcată în fiecare an în ultima duminică a lunii septembrie. În 2013, când acțiunile organizate cu acest prilej au depășit cifra de 1000 și au adunat peste 1 milion de participanți la nivel mondial, WHF a fixat celebrarea Zilei mondiale a inimii pentru 29 septembrie, în fiecare an.

Federația Mondială a Inimii este lider în lupta la nivel mondial împotriva bolilor cardiovasculare — inclusiv a bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.

Numără peste 200 de organizații membre, activitatea sa fiind îndreptată în special către țările cu venituri mici și medii. Alături de Organizația Mondială a Sănătății, WHF participă la campania de reducere a mortalității premature, cauzate de bolilor cardiovasculare, care prevede o scăderea a deceselor cu până la 25% până în 2025.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

“Avem o echipă românească de filmare, avem o echipă de filmare cu ajutorul dronelor. Mâine ne apucăm de filmat dacă vremea va permite și vom finaliza filmările în mai. Vrem să arătăm că România este o țară frumoasă pe tot timpul anului și turiștii pot veni să o viziteze. Vrem să dăm atenție culturii, tradițiilor, sălbăticiei, ecosistemelor, pădurii și vrem să arătăm că este o țară atât de bogată din punct de vedere al moștenirii naturale și culturale și ajutând oamenii să protejeze istoria și fauna și pădurile putem asigura siguranța generațiilor viitoare, care vor depinde foarte mult de ecoturism”, a declarat Charlie Ottley, la conferința prilejuită de strângerea de fonduri pentru realizarea celui de-al patrulea episod din seria de documentare “Wild Carpathia”.

La conferință a mai participat și tenismanul Horia Tecău, cu ajutorul căruia au fost strânși circa 20.000 de euro prin organizarea unor meciuri demonstrative la Stejarii Country Club, precum și alpinistul Alex Găvan.

“Dacă într-o pășune din Anglia, de unde vine Charlie, pe un metru de suprafață întâlnim doar câteva specii de plante, sau de foarte multe ori este monocultură, într-o pășune la noi, în Transilvania, încă avem în jur de 100 de specii de plante. Este unul dintre motivele pentru care oamenii sunt atât de îndrăgostiți de România când vin în țară, pentru că atunci când vin aici, la noi, este ca o călătorie în trecutul țării lor”, a spus Alex Găvan.

Alpinistul român a vorbit despre primele trei episoade ale seriei “Wild Carpathia”, în care Charlie Ottley a prezentat uriașa moștenire culturală, istorică, naturală ce există în România.

“Însă, nu totul este roz, pe zi ce trece pădurile dispar, habitatele carnivorelor mari se micșorează din ce în ce mai mult și noi asistăm nepăsători la dispariția, poate, a ultimei oaze de sălbăticie autentică din Europa, care este în Carpați. Ce va face acest ultim episod, numărul 4 din seria ‘Wild Carpathia’, va fi nu numai să ne arate frumusețea României în anotimpul de iarnă, dar mai ales să ne facă să conștientizăm echilibrul extrem de instabil pe care noi, locuitorii acestei țări am ajuns să îl avem cu natura care ne înconjoară”, a mai spus Găvan.

El a făcut un apel către fiecare român pentru a contribui la promovarea acestor frumuseți pe care țara noastră încă le are.

“Nu este de ajuns ca acești oameni extraordinari ca Charlie și echipa lui să vină aici și să facă aceste filme frumoase (…), trebuie să facem și noi ceva pentru lucrurile astea. Trebuie să conștientizăm că fiecare, în modul nostru individual avem o responsabilitate față de ce se întâmplă cu țara asta în viitor. Cred foarte tare că fiecare, prin acțiunile noastre mici, atâta timp cât sunt cumulate, putem încă să facem o diferență pentru viitorul acestei țări”, a arătat Alex Găvan.

Documentarul este realizat de organizația non-guvernamentală “Wild Carpathia”, care și-a propus ca prin materialele sale să promoveze și să protejeze patrimoniul natural al României și va fi difuzat la TVR, după care va fi oferit și posturilor internaționale.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Cristian Anghelache)

Locul doi la “Vox Artis” este ocupat de Elisabeth Bailey (Marea Britanie), iar locul trei de către Natalia Tanasiciuc (Republica Moldova).

Publicul sibian îi va putea asculta pe cei trei câștigători, duminică, de la ora 19.00, la Sala Thalia, în cadrul concertului de gală al laureaților. Pe scenă, alături de câștigătorii concursului, se va afla Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu condusă de dirijorul italian Orazio Baronello.

‘Am avut o participare bogată atât din străinătate, cât și din România și, la fel ca și anul trecut, surpriza a venit din partea unui concurent român foarte tânăr. Alexandru Chiriac a convins juriul printr-o interpretare deosebită și o voce de mare viitor câștigând, detașat, premiul I’, a declarat prof. Theodore Coresi, director artistic Art Cor Agency Viena, co-organizatorul concursului.

Biletele pentru acest concert s-au pus în vânzare la Casa de bilete a Sălii Thalia și pe www.bilet.ro. Prețul unui bilet este de 16 lei. Se acordă reducere de 50% pentru elevi, studenți și pensionari.

AGERPRES/(AS—autor: Isabela Paulescu, editor: Mihai Simionescu)

Adrian Porumboiu (2006)

Fost jucător de fotbal, fost arbitru și observator federal, Adrian Porumboiu, de profesie economist, este totodată unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri în domeniul agricol din România, precum și fost finanțator al echipei de fotbal FC Vaslui.

Ca fotbalist, a jucat la echipele de juniori și tineret ale formației FC Argeș Pitești, precum și la echipa de seniori de la Viitorul Vaslui, în anii 70.

Din 1976, se dedică arbitrajului, promovând treaptă cu treaptă în toate loturile divizionare: în 1980 în lotul C, în 1982 în divizia B, în 1984 în divizia A, pentru ca din 1986 să devină arbitru internațional și purtător al ecusonului FIFA.

Arbitrul Adrian Porumboiu (1994)

Adrian Porumboiu a fost unul dintre cei mai talentați cavaleri ai fluierului din țara noastră. Într-un clasament al celor mai titrați arbitri români din istorie, publicat la 9 mai 2013 pe site-ul Gazetei Sporturilor, Adrian Porumboiu se află pe locul 4 (primele trei locuri fiind ocupate, în ordine, de Nicolae Rainea, Ioan Igna și Ion Crăciunescu). Astfel, din 1976, acesta a arbitrat la centru 239 de partide în prima ligă, cele mai multe derby-uri Steaua-Dinamo (mai exact opt la număr), precum și trei finale de Cupa României (în 1992, 1994 și 1996). Adrian Porumboiu s-a aflat, totodată, timp de 9 ani pe lista FIFA.

Dintre performanțele sale pe plan internațional sunt de menționat cele două participări la turneele finale ale Campionatelor Europene de juniori.

Arbitrul Adrian Porumboiu (1997)

S-a retras din arbitraj în 1997, din 1998 a condus timp de un an Comisia de disciplină și judecată a arbitrilor din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF), iar din 1999 a rămas numai observator federal.

Concomitent cu activitatea de arbitru, s-a dedicat și activității profesionale, angajându-se la ICSAAP Vaslui, unde a fost economist (1975-1982), director asistent (1982-1987) și director coordonator (1987-1991).

Din 1991 până în 1993 este inspector general la Ministerul Comerțului și Turismului, pentru ca începând din 1993 să intre în lumea afacerilor înființând mai multe societăți cu profil agro-alimentar, dar și de turism și comerț. Într-un Top 100 fermieri — ediția 2014, lansat pe 8 septembrie 2014 de către platforma online agrointeligența, Adrian Porumboiu este inclus în top trei.

Adrian Porumboiu (1996)

Adrian Porumboiu a fost, din 2002, și finanțatorul echipei de fotbal FC Vaslui, reușind în decurs de trei ani promovarea acestei grupări în primul eșalon fotbalistic al țării. La Gala Fotbalului Românesc, care a avut loc la 6 decembrie 2010, în organizarea Federației Române de Fotbal, a Clubului Sportiv al Jurnaliștilor și a Asociației Fotbaliștilor Români, Adrian Porumboiu a fost desemnat investitorul anului.

Renunță la echipa FC Vaslui în vara anului 2013, cedând acțiunile președintelui clubului, Ciprian Damian.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu, redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega, editor: Horia Plugaru)

Ion Crăciunescu a început să joace fotbal în 1960, la Chimia Râmnicu Vâlcea, apoi la echipa de tineret a Universității Craiova.

În 1975, după abandonarea activității ca jucător, s-a dedicat arbitrajului. Începând din 1978, a făcut parte din lotul divizionar C al arbitrilor, din 1979 din lotul B, iar din 1981 din lotul A.

Din 1984, devine arbitru internațional FIFA. Arbitru cu un înalt grad de profesionalism, a condus la centru, peste 200 de jocuri în campionatul primei divizii și peste 80 de întâlniri internaționale, între care finala Campionatului European de tineret din 1988 și finala Campionatului European de juniori din 1992.

Ion Crăciunescu, la finalul meciului de fotbal dintre Rapid București și Sportul Studențesc. 26 februarie 1994

Este singurul arbitru român care a condus o finală de Champions League. Este vorba de finala Cupei Campionilor Europeni dintre Ajax Amsterdam și AC Milan, desfășurată la Viena în ziua de 24 mai 1995.

În pofida experienței și a profesionalismului, cartea sa de vizită nu cuprinde și participarea la un turneu final al Campionatului Mondial, unde ar fi avut dreptul, fiind împiedicat de motive conjuncturale. În schimb, a arbitrat meciurile Japonia — Nigeria și Mexic — Nigeria din cadrul Cupei Regelui Fahd, competiție desfășurată în Arabia Saudită în ianuarie 1995. Denumirea actuală a întrecerii este Cupa Confederațiilor FIFA.

Arbitrul Ion Crăciunescu, 27 marie 1994

S-a retras din arbitraj în 1996, un an mai târziu devenind președintele echipei de fotbal Universitatea Craiova, unde a activat până în vara anului 1998.

A îndeplinit o serie de responsabilități în cadrul Comisiei Centrale de Arbitri a Federației Române de Fotbal. A fost observator federal și observator FIFA, precum și membru în grupul de observatori pentru arbitri al UEFA.

Ion Crăciunescu, 22 decembrie 1995

A devenit și președinte executiv al clubului de fotbal Chindia Târgoviște, echipă înființată în anul 2010.

A fost președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor în intervalul iunie 2003 — octombrie 2005. În 2011, redevine președinte al CCA, funcție din care este demis în august 2012, decizia fiind luată de Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal. În mai 2013 însă, Ion Crăciunescu reușește să câștige, la Tribunalul Vâlcea, dreptul de a fi repus în funcție de Federația Română de Fotbal. A rămas președintele CCA până în iulie 2013, când a demisionat.

Președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Ion Crăciunescu. 8 mai 2012

În octombrie 2010, Ion Crăciunescu a fost inclus de către Federația de Istorie și Statistică a Fotbalului în topul celor mai buni 100 de arbitri din ultimul sfert de secol (1987-2011), Crăciunescu aflându-se pe locul 44, cu 40 puncte.

În prezent, Ion Crăciunescu este analist și comentator de fotbal.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Cerasela Bădiță)

De asemenea, la organizarea acestor evenimente pot contribui și autoritățile centrale și locale.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR), Merka Adrian Miroslav, care susținea că “o națiune există, în primul rând, datorită limbii”, astfel instituirea Zilei Limbii Cehe ar reprezenta un “eveniment semnificativ” pentru cehii din România.

Prima Cameră sesizată în acest caz a fost Senatul, care a adoptat, la 9 septembrie 2014, propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Cehe la 28 septembrie. Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, forul decizional, la 30 septembrie 2014, iar la 7 octombrie 2014, președintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Limbii Cehe. Legea nr. 130/2014 a fost adoptată de Parlamentul României la 8 octombrie 2014 și publicată în Monitorul Oficial la 10 octombrie 2014.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)

*UPDATE Gimnastică artistică: Larisa Iordache, campioană națională la individual compus; Dinamo, campioană la echipe feminine

Iordache și-a adjudecat în total cinci titluri naționale, după cele de la individual compus și pe echipe.

Cea mai bună gimnastă română a momentului s-a impus la paralele cu 14,950, la bârnă a câștigat cu 15,625, iar la sol și-a adjudecat aurul cu 15,200. Titlul la sărituri i-a revenit junioarei Denisa Golgotă (doar 13 ani). Laura Jurcă a luat două medalii, argint la paralele și bronz la sol, Diana Bulimar a luat argint la bârnă, Silvia Zarzu argint la sol, iar Anamaria Ocolișan bronz la bârnă. Junioara Olivia Cîmpian a obținut două medalii de bronz, la paralele și sărituri, iar junioara Alexandra Mihai a luat argintul la sărituri.

La masculin, Marian Drăgulescu a obținut trei titluri, la sol, sărituri și bară fixă, Andrei Muntean s-a impus la inele și paralele, iar Andrei Ursache a câștigat la cal cu mânere.

Pentru lotul feminin urmează o ultimă verificare, în Italia, pe 10 octombrie, înaintea Mondialelor de la Glasgow, care vor avea loc în perioada 23 octombrie — 1 noiembrie.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)

Sursa foto: avmamedia.org

Anual se înregistrează aproximativ 55.000 de decese din cauza acestei boli (mai ales în Africa și Asia), 40% din cei mușcați de un animal bolnav sunt copiii sub 15 ani, iar câinii reprezintă sursa de virus în 99% din decesele umane.

Rabia este o boală care poate fi 100% prevenită prin informarea și educarea proprietarilor și vaccinarea animalelor. Eliminarea/reducerea cazurilor de rabie la animale este condiția primordială pentru reducerea riscului de transmitere la om și astfel se poate înlătura una dintre amenințările majore la adresa sănătății umane, potrivit rabiesalliance.org.

Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, rabia fiind astfel principala zoonoza la nivel mondial, ceea ce impune menținerea ei în atenția sănătății publice.


În Romania, A.N.S.V.S.A. este autoritatea statului cu cea mai mare implicare în eradicarea rabiei, care elaborează anual Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului. În cadrul acestuia este inclus și Programul de monitorizare, control și eradicare a rabiei, care beneficiază de cofinanțare din partea Comisiei Europene.

Rabia este o boală mortală cauzată de un virus neurotrop din genul Lyssaviridae (familia Rhabdoviridae), care ataca sistemul nervos. Se transmite de la animale la oameni (zoonoza) și a fost identificată în peste 150 de țări de pe toate continentele, excepție făcând Antarctica. Virusul infectează animalele domestice și sălbatice și se transmite la oameni prin contactul direct cu animalul infectat (salivă, mușcătură sau zgârietură).

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Fenomenul astronomic începe cu faza de penumbră a eclipsei la 03 h 11 m (ora Bucureștiului) când penumbra Pământului începe să atingă fața Lunii. La 04 h 07 m (ora Bucureștiului) începe eclipsa parțială — luna devine roșie.

Eclipsa totală începe la ora 05 h 11 m (ora Bucureștiului), moment în care luna devine complet roșie, atinge punctul maxim la 05 h 47 m (Luna se află în centrul conului de umbră) și se sfârșește la 06 h 23 m, potrivit www.timeanddate.com.

Următoarele faze ale eclipsei: coborârea Luni sub linia orizontului, sfârșitul eclipsei parțiale de lună și sfârșitul fazei de penumbră a eclipsei nu sunt vizibile din România. Fenomenul astronomic se încheie la ora 08 h 22 m.

Eclipsa de pe 28 septembrie 2015 este cea de-a patra, ultima dintr-o serie de patru eclipse. Un astfel de fenomen astronomic este numit “tetradă” de eclipsă Lunară. Primele două eclipse au avut loc pe 15 aprilie și 8 octombrie 2014 iar a treia eclipsă de Lună a avut loc pe 4 aprilie 2015. Experții de la NASA au comparat aceste patru eclipse succesive cu o mână de patru cărți identice la poker, motiv pentru care au denumit acest fenomen “tetradă”. De la începutul lumii până în prezent au fost șapte astfel de momente intitulate “tetrade” (patru eclipse de lună succesive, la fiecare 6 luni dintr-un anumit interval).

Cea mai recentă eclipsă totală de Lună vizibilă din România a avut loc pe 10 decembrie 2011. Următoarea eclipsă de Lună vizibilă din România va fi prin penumbră și va avea loc pe 16 septembrie 2016, potrivit www.astro-urseanu.ro.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna în momentul fazei de Lună Plină, deci când Soarele este în opoziție cu Luna. Lunațiile — Luna Nouă sau Luna Plină — se produc la fiecare 2 săptămâni, dar eclipse se produc, de regulă, de patru ori pe an.

Pământul are întotdeauna o umbră în spațiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată și o parte externă mai puțin întunecată, numită penumbră. În timpul unei eclipse de Lună, corpul ceresc intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat Luna poate dispare aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roșie închisă numită “Lună sângerie”. Aceasta este o eclipsă totală de lună.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ”mușcat” foarte tare. Aceasta se numește eclipsă parțială de Lună. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, avem o eclipsă de Lună prin penumbră. Penumbra nu cauzează modificări importante, adică nu se întunecă, dar se susține că totuși că suprafața Lunii devine un pic gălbuie.

Eclipsele de Lună, mai puțin spectaculoase, se petrec când Luna intră în ”umbra” Pământului. Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiștilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiației solare asupra atmosferei și altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ”citi” particularitățile atmosferei Pământului. De asemenea eclipsele de Lună furnizează date folosite și pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarței lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghițite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că erau mâncate de vârcolacii.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)