Facebook Twitter Email

La 4 mai 1950, s-a născut, la București, generalul Anghel Iordănescu, fost fotbalist, fost și actual antrenor al echipei naționale de fotbal a României.

Anghel Iordănescu, 29 martie 2015 
Foto: (c) Liviu ȘOVA / Arhiva AGERPRES

Este absolvent al Academiei de Studii Economice din București și al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare ”Carol I”.

A început să joace fotbal la vârsta de opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei ”militare”. A debutat pe prima scenă a fotbalului în noiembrie 1968, sub bagheta regretatului Ștefan Kovacs, într-un meci Steaua — Poli. Iași 1-2, de atunci jucând de 318 ori în prima divizie și marcând 115 goluri.

Mijlocaș și extremă stângă de mare valoare, excepțional executant al loviturilor libere din preajma careului, Anghel Iordănescu a fost unul dintre marii jucători ai anilor ’70, reușind meciuri memorabile atât cu echipa de club, dar și la națională.

Pe plan intern a câștigat de două ori campionatul (1975-1976 și 1977-1978), cinci cupe ale României (1968-1969, 1969-1970, 1970-1971, 1975-1976 și 1978-1979) și a fost golgheter al României, în 1982, cu 20 goluri marcate.

A fost selecționat de 64 de ori în echipa reprezentativă, marcând 26 de goluri; a fost de nouă ori căpitan al naționalei. În 1982, după 14 ani jucați numai la Steaua, se transferă la echipa greacă OFI Creta, unde joacă până în 1984, când se retrage din activitatea de jucător.

Anghel Iordănescu (stânga) alături de echipa de fotbal Steaua București, la sosirea în Capitala României după câștigarea Cupei Campionilor Europeni. 8 mai 1986
Foto: (c) Mircea HUDEK / Arhiva AGERPRES

Revine în țară la clubul unde s-a consacrat, preluând o grupă de copii, cu care își începe cariera de antrenor. La câteva luni este numit secund la Steaua, cu care reușește la 7 mai 1986 cea mai mare performanță din fotbalul românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni, jucând chiar 40 de minute în marea finală de la Sevilla.

În toamna anului 1986, devine antrenor principal la Steaua, cu care reușește să cucerească trei campionate (1986-1987, 1987-1988, 1988-1989), două cupe ale României (1986-1987 și 1988-1989) și Supercupa Europei, învingând la Monte Carlo, cu 1-0, puternica echipă Dinamo Kiev.

Din vara lui 1990, antrenează doi ani în Cipru formația Anarthosis Famagusta, echipa sa fiind eliminată în Cupa UEFA de Steaua București, într-o dispută foarte echilibrată. Revenit în 1992, la Steaua, mai cucerește un titlu în ediția 1992-1993, fiind apoi numit la cârma primei reprezentative unde reușește să obțină cele mai mari performanțe ale naționalei.

Antrenorul principal al echipei naționale de fotbal a României, Anghel Iordănescu 13 octombrie 1993 
Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Se califică la două turnee finale ale Campionatului Mondial — SUA 1994, unde ajunge în sferturi, și Franța 1998, precum și la turneul final al Campionatului European din Anglia 1996.

Antrenorul principal al echipei naționale de fotbal a României, Anghel Iordănescu (stg.) și jurnalistul sportiv, Octavian Vintilă (dr.), la finalul meciului de fotbal dintre selecționatele României și Boliviei. 20 aprilie 1994
Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

În 1998, se retrage de la cârma primei reprezentative, preluând naționala Greciei, unde este demis o jumătate de an mai târziu. Ajunge la echipa saudită Al Hilal, unde obține câteva succese (cupe, campionat), trece pentru câteva luni și pe la Rapid București, după care ia din nou drumul Emiratelor, unde antrenează până în 2002.

Înaintea preliminariilor pentru Campionatul Mondial din Japonia și Coreea de Sud, președintele FRF, Mircea Sandu, îl numește pentru a doua oară antrenor al primei reprezentative. După un parcurs cu meciuri foarte bune, dar și cu unele mai puțin reușite, ratează calificarea la turneul final. În toamna anului 2004, renunță la echipa națională, după egalul, 1-1, din Armenia.

La 16 decembrie 2013, a devenit director tehnic al Federației Române de Fotbal. La 27 octombrie 2014, Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal a aprobat, cu unanimitate de voturi, propunerea președintelui Răzvan Burleanu ca Anghel Iordănescu să fie antrenor principal al echipei naționale de seniori a României. Contractul lui Anghel Iordănescu se întinde pe un an de zile, având ca obiectiv calificarea la Campionatul European din 2016.

Implicându-se și în politică, devine senator PSD (6 februarie-14 decembrie 2008; 15 decembrie 2008-ianuarie 2009) și vicepreședinte al PSD Ilfov. Din ianuarie 2009, în urma demisiei din PSD, se alătură Grupului Parlamentar Progresist, ca senator independent, unde activează până la 8 decembrie 2012. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Senatorul Anghel Iordănescu. 5 ianuarie 2010
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

La alegerile locale din 2012 a candidat, fără succes, din partea Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), la funcția de primar general al Capitalei.

Maestru emerit al sportului, antrenor emerit, general al Armatei Române, a fost desemnat oficial “cel mai bun antrenor român al secolului XX”; ocupă locul 66 într-un clasament al celor mai buni antrenori din lume din perioada 1996-2009, realizat de Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului.

La 6 mai 2011, în cadrul unei ceremonii dedicate sărbătoririi a 25 de ani de la cucerirea Cupei Campionilor Europeni de către echipa Steaua București, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Oprea, a conferit ”Diploma de Excelență” antrenorilor echipei — Emerich Ienei (antrenor principal) și Anghel Iordănescu (antrenor secund).

Primește, alături de Sorin Oprescu și Ilie Năstase, la 20 noiembrie 2014, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne pentru “contribuția semnificativă la întărirea și promovarea României”.

La 1 decembrie 2014, a fost înaintat la rangul de general-locotenent cu trei stele în retragere.

Este decorat, la 12 decembrie 2014, de către președintele României cu Ordinul Național “Steaua României” — în grad de Cavaler cu însemn pentru militari, “în semn de înaltă apreciere pentru conduita profesională de excepție, pentru serviciile deosebite pe care le-a adus statului și sportului românesc”.

AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, redactor arhivă foto: Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva