Facebook Twitter Email
  • Veniturile Irakului din exportul petrolului in luna mai 2011 au crescut cu 7,5%, la aprox. 7,5 mld.USD. Luna mai a fost a cincea luna consecutiva de crestere a veniturilor din vanzarea petrolului in ciuda scaderii pretului mediu de la 114 USD/baril (in aprilie) la 108 USD/baril (in mai).

 

  • La 25 iunie 2011, grupul francez ALSTOM a anuntat ca a semnat un Memorandum de Intelegere cu Compania Feroviara irakiana de stat pentru construirea unei linii de mare viteza intre Bagdad si Basra cu o lungime de 650 km. Reteaua va permite circulatia cu o viteza de 250 km/h. Compania franceza doreste sa incheie un contract care sa cuprinda, pe langa proiectarea si construirea liniei, si furnizarea de garnituri feroviare si servicii. Partile au la dispozitie 12 luni pentru a ajunge la un acord final.

 

  • China National Petroleum Corporation (CNPC) a anuntat la 29 iunie 2011 ca a demarat operatiunile in campul petrolier AL-AHDAB. Productia este asteptata sa atinga 25.000 barili/zi in primii 3 ani si 115.000 barili/zi in 6 ani.

 

 

Ambasadorul României la Bagdad, împreună cu şeful BPCE Bagdad şi ataşatul apărării s-au deplasat în perioada 20-24 iunie 2011 la Erbil, capitala RAK, unde au participat la mai multe întâlniri

 

Pentru sprijinirea companiilor si cresterea vizibilitatii Romaniei in Regiunea Autonoma Kurdistan (RAK), ambasadorul Romaniei impreuna cu seful BPCE Bagdad si atasatul apararii s-au deplasat in perioada 20-24 iunie 2011 la Erbil, capitala RAK, unde au desfasurat intalniri cu:

1.       reprezentanti ai comunitatii de afaceri romanesti din RAK;

2.       ministrul transporturilor si comunicatiilor ANWAR JABALI SHABO;

3.       ministrul locuintelor si reconstructiei KAMARAN AHMED ABDULLAH;

4.       ministrul agriculturii si resurselor de apa JAMEEL S. HAIDER;

5.       ministrul municipalitatilor si turismului SAMIR ABDULLAH MUSTAFA.

 

Principalele elemente reiesite din discutiile purtate in cadrul intalnirilor sunt urmatoarele:

 

1.       Intalnirea cu reprezentantii comunitatii de afaceri romanesti din Kurdistan a scos la iveala dificultatile intampinate de acestia in desfasurarea activitatii in regiune. Desi birocratia si coruptia din RAK par sa se situeze la un niveluri inferioare celor de la Bagdad, comunicarea cu autoritatile locale este greoaie. Interesele turcesti in regiune constituie o concurenta serioasa, aproape intotdeauna neloiala, la adresa companiilor romanesti.

Delta ACM intampina greutati cu privire la executarea contractului de construire a unui tronson de 20 km din autostrada Erbil-Koya din cauza proiectarii defectuoase executate de firma turceasca BOTEK, firma despre care se afirma ca detine “exclusivitate” in proiectarea infrastructurii din RAK. Reprezentantii Delta sunt optimisti cu privire la rezolvarea situatiei si spera sa adjudece inca un tronson de 20 km al aceluiasi proiect.

 

2.       Intalnirea cu ministrul transporturilor si comunicatiilor ANWAR JABALI SHABO s-a axat pe discutia cu privire la problema intampinata de compania Delta ACM. Oficialul kurd a afirmat ca va acorda sprijin necesar pentru deblocarea situatiei. Lucrarile au fost sistate iar proiectantul turc a fost chemat sa refaca planurile. In legislatia kurda exista o prevedere care afirma ca, in cazul in care proiectul este intarziat cu peste 25%, autoritatile pot rezilia unilateral contractul.

Ministrul a afirmat ca este placut impresionat de faptul ca firmele romanesti sunt interesate sa lucreze in RAK; a amintit de firma Terra Nova care proiecteaza liniile de tramvai in localitatea Duhok.

Exista foarte multe proiecte in infrastructura RAK, insa fondurile la dispozitia Guvernului Regiunii Kurdistan (KRG) nu sunt suficiente. Acest fapt a determinat autoritatile regionale sa incerce realizarea unora dintre proiecte in regim de investitii. Pana in prezent, desi au fost companii care au manifestat interes, nu s-a demarat niciun proiect major in regim investitional. Unul dintre proiectele care se doreste realizat in regim de investitie straina este cel al caii ferate Duhok-Erbil-Sulaymania, prelungita eventual pana la granita cu Turcia, respectiv cu Iranul.

 

3.       Intalnirea cu ministrul locuintelor si reconstructiei KAMARAN AHMED ABDULLAH a constituit prilejul trecerii in revista a situatiei din punct de vedere al oportunitatilor oferite de RAK, cea mai sigura regiune din Irak. Securitatea si politicile economice implementate de KRG (Kurdistan Regional Government) impreuna cu sectorul privat sunt factorii care au contribuit la dezvoltarea si progresul zonei. Autoritatile locale recunosc ca mai au de lucru in ceea ce priveste organizarea institutionala, dar ca procesul este pe drumul cel bun. Un exemplu al bunei organizari este faptul ca RAK a reusit sa absoarba fondurile puse la dispozitie de Banca Mondiala pana la mijlocul anului 2010, in timp ce Guvernul central de la Bagdad a cerut o prelungire a termenului.

Sistemul legislativ se imbogateste si modernizeaza in ritmul cerut de evolutia mediului de afaceri. Ministerul a redactat un Master Plan pentru perioada de pana in anul 2030, o conceptie integrata de dezvoltare bazata pe proiecte de urbanism si infrastructura. La aceste proiecte au acces toate companiile interesate. Modul de executare a primului proiect adjudecat constituie baza unei cooperari de durata intre companii si autoritatile locale. In plus, RAK constituie “poarta de intrare in Irak” a firmelor straine.

In urmatorii 5 ani, ministerul va pune un accent deosebit pe constructia drumurilor si podurilor. Se doreste finalizarea comunicatiilor (drumuri nationale) intre principalele localitati din RAK pentru a se trece apoi la constructia drumurilor expres si a autostrazilor.

Ministrul locuintelor si reconstructiei doreste sa viziteze Romania si va incerca sa se alature delegatiei care il va insoti pe Presedintele Irakului Jalal Talabani in vizita oficiala din Romania (planificata in septembrie 2011).

Partea romana a exprimat convingerea ca firmele romanesti care au adjudecat contracte in RAK le vor executa la un nivel calitativ superior, fapt ce va constitui cartea de vizita pentru urmatoarele proiecte.

 

4.      Intalnirea cu ministrul agriculturii si resurselor de apa JAMEEL S. HAIDER a debutat cu trecerea in revista a relatiilor bilaterale de traditie dintre Romania si Irak. Oficialul kurd a felicitat companiile romanesti prezente in RAK si a afirmat ca, dat fiind volumul mare de lucrari, orice companie straina este binevenita.

A inmanat, pentru mediatizare in mediul de afaceri romanesc, un CD cu proiectele ce tin de ministerul agriculturii si resurselor de apa din RAK, majoritatea baraje si de sisteme de irigatii. In functie de importanta strategica si de costul proiectelor, responsabilitatea aprobarii si finantarii tine de Guvernul central de la Bagdad sau de Guvernul Regiunii Kurdistan (KRG).

Proiectul hidroenergetic de la Taq-Taq este un proiect strategic la care compania romaneasca ROMSTRADE si-a exprimat dorinta sa participe. In prezent, procedura de licitatie este oprita de Guvernul de la Bagdad.

Din cauza fondurilor insuficiente, Ministerul Agriculturii si Resurselor de Apa doreste realizarea proiectelor hidroenergetice in regim de investitii. Investitorul strain va produce energie electrica pe care o va vinde autoritatilor kurde.

Oficialul kurd a salutat intentia companiei romanesti Hidroelectrica de a deschide o filiala in Erbil si a exprimat speranta unei colaborari stranse si de durata cu aceasta prestigioasa firma romaneasca.

Pentru impulsionarea cooperarii, ministrul a propus semnarea unui Memorandum de Intelegere cu ministerul omolog din Romania, dupa modelul Memorandumului semnat de RAK cu Georgia.

Strategia agricola a RAK se sprijina pe incurajarea micilor producatori si a fermelor private. Exista deja firme din Marea Britanie care importa produse bio din RAK pe baza unor contracte semnate direct cu producatorii.

In cadrul campaniei anti-coruptie, prin decizia Presedintelui RAK, a fost suspendata atribuirea si executia contractelor majore din RAK. Modul de atribuire a acestor contracte precum si o evaluare a stadiului lucrarilor sunt analizate de o comisie guvernamentala independenta. Reluarea activitatii este asteptata in prima jumatate a lunii iulie.

 

5.      Intalnirea cu ministrul municipalitatilor si turismului SAMIR ABDULLAH MUSTAFA a scos la iveala dorinta oficialului kurd de a infrati Erbilul cu un municipiu din Romania.

Ministrul a exprimat speranta ca firmele romanesti vor realiza proiecte la calitate europeana in RAK. A subliniat dorinta autoritatilor de a dezvolta turismul si, in acest sens, companiile romanesti sunt binevenite pentru realizarea proiectelor de infrastructura aferente,

Oficialul kurd a propus sa invite in RAK doua echipe a unor posturi TV romanesti, care sa realizeze emisiuni pentru a fi difuzate in Romania. In acest fel s-ar mediatiza oferta turistica precum si cea de afaceri a RAK. Mediatizarea ofertei turistice a Romaniei este, de asemenea, salutata cu toate ca modalitatea de obtinere a vizei de intrare in Romania este greoaie si indeparteaza atat turistii cat si oamenii de afaceri kurzi.

S-a discutat despre posibilitatea realizarii unor investitii kurde in domeniul hotelier din Romania, precum si a unor investitii romanesti in turismul din Kurdistan. Pentru lansarea relatiilor in domeniul turismului, un Memorandum de intelegere cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania este apreciat ca un pas important.

Ministrul a subliniat dorinta de a avea pe piata kurda companii romanesti solide, in conditiile in care relatiile romano-kurde pot fi sprijinite cu succes si de cei aprox 120 de absolventi kurzi ai facultatilor din Romania, care si-au manifestat dorinta de a se constitui intr-o asociatie de prietenie.

 

Ambasadorul României la Bagdad şi şeful BPCE s-au întâlnit cu vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Investiţii, Salar Mohammed Ameen
La 14 iulie 2011, ambasadorul Romaniei la Bagdad si seful BPCE s-au intalnit cu vicepresedintele Comisiei Nationale de Investitii, SALAR MOHAMMED AMEEN. 

Oficialul irakian a prezentat rolul Comisiei Nationale de Investitii (CNI) ca organism integrator al proiectelor de pe teritoriul tarii, actionand ca punte de legatura intre comisiile provinciale de investitii si structura de supraveghere a proiectelor strategice din perspectiva federala. Prin proiecte strategice, in acceptiunea statului irakian, sunt definite proiectele care indeplinesc una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:

  • se desfasoara pe teritoriul mai multor provincii;
  • sunt legate de extractia resurselor naturale;
  • au ca obiect dezvoltarea siturilor istorice si arheologice;
  • vizeaza domeniul telecomunicatiilor;
  • una dintre partile participante la proiect este statul irakian;
  • privesc infrastructura si presupun un cost mai mare de 50 mil.USD;
  • se refera la industria extractiei si prelucrarii mineralelor, petrochimica, medicala, productiei de echipamente si vehicule, proiecte presupunand un cost mai mare de 50 mil.USD;
  • privesc domeniul transporturilor (drumuri, cai ferate, porturi, aeroporturi) cu un cost mai mare de 30 mil.USD;
  • se refera la constructia de facilitate de productie a energiei electrice cu capacitatea mai mare de 30 MW;
  • diguri, rezervoare, irigatii pe suprafete de peste 50 mil.mp (5000 ha);
  • orice alt proiect cu un cost mai mare de 1 mld.USD;
  • orice proiect indicat de Guvern ca fiind de importanta federala sau strategica.

 

Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre comisiile de investitii provinciale.

 

In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat “biroul unic” (one stop shop) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul furnizeaza, de asemnea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are in vedere ca, in viitorul apropiat,  biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata.

 

In context, vicepresedintele CNI a prezentat principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13 din 2006):

  • 10 ani scutire de plata taxelor si impozitelor, perioada fiind extinsa la 15 ani pentru proiectele detinute 50% de cetateni irakieni;
  • scutirea de plata taxelor de import pentru activele si materialele necesare implementarii proiectelor si care sunt importate in termen de 3 ani de la demararea implementarii acestora;
  • protejarea proiectelor fata de actiunile de nationalizare din partea Guvernului irakian;
  • posibilitatea de repatriere a capitalului investit si a profiturilor, dupa plata taxelor in vigoare;
  • posibilitatea listarii companiilor investitoare la Bursa de Valori irakiana;
  • investitorul devine proprietar al terenului in cazul proiectelor privind constructia de locuinte.

 

In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii straine, potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt de mentionat: agricultura; productia de electricitate; sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in urmatorii 5 ani); industria de petrol si gaze (construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii; turism; transporturi. In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive, companiile straine trebuie sa contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de 500 USD. Realizarea locuintelor in regim de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o perioada de 5-7 ani (nu exista reguli stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent). In domeniul electricitatii, oficialul irakian a precizat ca productia Irakului (5000 MW) nu asigura cererea actuala (15000 MW, in crestere cu 10% anual) si ca se doreste construirea a 8 centrale electrice pe gaze naturale (IPP-Independent Power Project).

 

In scopul dezvoltarii relatiilor bilaterale dintre Romania si Irak in domenil investitional, vicepresedintele CNI a propus convenirea unui acord de cooperare intre CNI si Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine (CRPCIS). Proiectul de accord urmeaza sa fie transmis Ambasadei in perioada urmatoare

 

Ambasadorul României la Bagdad şi şeful BPCE au fost primiţi de adjunctul ministrului construcţiilor şi locuinţelor, Edan S. Alwan
La 7 iulie 2011, ambasadorul Romaniei la Bagdad si seful BPCE, insotiti de o delegatie din partea firmei romanesti ROMSTRADE, condusa de directorul general Nelu Iordache, au fost primiti de adjunctul ministrului constructiilor si locuintelor Edan S. Alwan. 

In cadrul discutiilor oficialul irakian a amintit despre bunele relatii dintre Romania si Irak din timpul fostului regim si despre nevoia de a reactiva cooperarea economica in toate domeniile. De asemenea, adjunctul ministrului a trecut in revista perspectivele de dezvoltare ale sectorului constructiilor si a subliniat faptul ca Legea Investitiilor nr. 13 a fost amendata tocmai pentru a permite investitorilor straini sa devina proprietarii terenurilor pe care vor construi locuinte.

 

In perioada actuala principala preocupare a ministerului este constructia de locuinte. In acest sens, recent a fost adoptata masura cresterii sumelor alocate (in planurile anuale de investitii) pentru constructia de locuinte; s-a hotarat continuarea programului de construire de locuinte sociale si modernizarea cadrului investitional pentru locunte. O alta initiativa a ministerului este includerea unor proiecte rezidentiale in contractele ce vor fi semnate cu firmele internationale de petrol.

 

Edan S. Alwan a prezentat modul in care se face distribuirea unitatilor locative construite cu fonduri de la bugetele locale: 30% pentru refugiati, 10% pentru martirii din cadrul Ministerului de Interne; 10% pentru martirii din cadrul Ministerului Apararii; 10% pentru persoanele cu nevoi speciale; 5% pentru vaduve; 5% pentru victimele terorismului; 30% pentru ceilalti cetateni ai provinciei.

 

Ambasadorul Romaniei a afirmat dorinta firmelor romanesti de a lucra in Irak. Retinerea agentilor economici romani de a demara proiecte in Irak este cauzata in exclusivitate de situatia de securitate, care, desi s-a imbunatatit fata de perioada 2006-2007, nu este de natura a linisti potentialii investitori. Intre companiile romanesti, ROMSTRADE a adoptat o pozitie “temerara” si, dupa ce a infiintat o filiala in Erbil, Regiunea Autonoma Kurdistan, doreste sa infinteze o a doua la Bagdad pentru a se putea implica in realizarea unor proiecte rezidentiale in zona centrala si de sud a Irakului.

 

Oficialul irakian a promis sprijinul sau direct pentru rezolvarea problemelor legate de proiectele de locuinte si a exprimat speranta ca intr-un viitor nu prea indepartat firmele romanesti sa participe la cat mai multe proiecte in constructii.

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva