Facebook Twitter Email

Nicolae Manolescu, critic și istoric literar, membru titular al Academiei Române, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea.

Nicolae Manolescu, 12 decembrie 2008
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES ARHIVĂ

A urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea București (1956-1962), în 1974 devenind doctor în litere cu teza ”Contradicția lui Maiorescu”. În 1964 își începe cariera universitară la Facultatea de Litere, Universitatea București, fiind asistent între anii 1964-1968; lector în intervalul 1968-1989 și, din 1989, profesor. Aici a condus și ”Cenaclul de luni”, a cărui primă ședință a avut loc la 3 martie 1977. Cenaclul a continuat să existe până în 1983, când a fost desființat.

După debutul publicistic în ”Viața românească” (iulie 1961) și cel editorial cu volumul ”Literatura română de azi” (1965, în colaborare cu Dumitru Micu), Nicolae Manolescu a susținut cronica literară a revistei ”Contemporanul” (1962-1972) și a ”României literare” (1972-1992). Între anii 1971-1974, a fost redactor-șef adjunct al ”României literare”, iar din 1990 este directorul acesteia.

A publicat peste 20 de cărți de critică, istorie literară și eseuri, printre care: ”Lecturi infidele” (1966); ”Teme” (șapte volume între 1971 și 1988); ”Metamorfozele poeziei” (1968); ”Contradicția lui Maiorescu” (1973); ”Introducere în opera lui Alexandru Odobescu” (1976); ”Sadoveanu sau Utopia cărții” (1976, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române); ”Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc” (trei volume, 1980 — 1983); ”Despre poezie” (1987); ”Dreptul la normalitate.

Discursul politic și realitatea” (1991); ”Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului” (1999); ”Literatura română postbelică (Lista lui Manolescu)” (vol. I-III, 2001), care cuprinde o selecție din cronicile apărute în ”Contemporanul” și ”România literară” între anii 1962 și 1993; ”Cititul și scrisul” (2002, volum autobiografic); ”Lectura pe înțelesul tuturor” (2003), ”Viață și cărți. Amintirile unui cititor de cursă lungă” (2009).


Muzeul Literaturii Romane a găzduit lansarea cărții ‘Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură’ semnată de Nicolae Manolescu. 12 decembrie 2008
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES ARHIVĂ

În noiembrie 2008, a lansat lucrarea ”Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”, la care a lucrat timp de 25 de ani.

Membru corespondent al Academiei Române, ales la 24 octombrie 1997. Din 28 martie 2013, este membru titular al Academiei Române.

Din 26 noiembrie 2006 este ambasador al României la UNESCO, unde este delegat permanent al României.

Nicolae Manolescu, senator CDR de Sibiu. 16 martie 1992
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES ARHIVĂ

A fost președintele Partidului Alianței Civice, din iulie 1991 până la 28 martie 1998, când, la al III-lea Congres al partidului, s-a aprobat fuziunea dintre PAC și PNL; președinte al Consiliului Național al PNL (1997-2000). În noiembrie 1996, a candidat și la Președinția României, din partea PAC (în Alianța Națională Liberală, ANL). A fost senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, fiind ales, în septembrie 1992, pe listele Convenției Democrate Române. În anul 2000 a demisionat din funcția de președinte al Consiliului Național al PNL și s-a retras din viața politică.

Nicolae Manolescu a fost ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR) în anul 2005. La 23 noiembrie 2009, a fost ales pentru un al doilea mandat la conducerea USR. Reales în fruntea USR la 7 octombrie 2013.

Președintele Traian Băsescu a conferit Ordinul Național ‘Steaua Romaniei’ în Grad de Mare Cruce scriitorului și criticului Nicolae Manolescu în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Cotroceni. 1 decembrie 2008
Foto: (c) SORIN LUPȘA/AGERPRES ARHIVĂ

La 1 decembrie 2008 a primit, din partea Administrației Prezidențiale, Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.

A fost distins cu premii ale Academiei Române, Uniunii Scriitorilor, Asociației Scriitorilor din București. Statul francez i-a atribuit, pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea culturii române, medalia de ”Cavaler al Literelor și Artelor”, la 12 iulie 1993.

La 11 decembrie 2008, a primit, la Gala Premiilor “Manuscriptum”, marele premiu “Manuscriptum”, pentru cartea ”Istoria critică a literaturii române”. A câștigat Premiul Prometheus pentru întreaga carieră — Opera Omnia, acordat de fundația ”Anonimul”, în octombrie 2004.

Criticul literar Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Romane, președintele Uniunii Scriitorilor din România, ambasadorul României pe lângă UNESCO, a primit titlu onorific de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea.
Foto: (c) EUGENIA PASCA/AGERPRES ARHIVĂ

La 18 noiembrie 2010, a primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea. La 22 octombrie 2011, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

În luna decembrie 2011, Senatul Universității din București l-a declarat Profesor emerit. Din 11 decembrie 2012, este Doctor Honoris Causa al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative, iar din 14 decembrie 2012 este Doctor Honoris Causa al Universității ”Babeș—Bolyai” din Cluj-Napoca.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva