Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaționale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Majoritatea lor activează sub egida NATO, al cărei membru România este din 29 martie 2004.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari sub comanda Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate. De atunci, 26 de militari români au decedat în teatrele de operații, iar alți peste 140 au fost răniți.

Foto: (c) Adrian CUBA / AGERPRES FOTO

Prima acțiune de luptă a Armatei României în afara granițelor naționale, după Revoluția din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO și partenere, în teatrul de operații din Bosnia-Herțegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În anul 2000, Armata României și-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major și, ulterior, cu subunități specializate, de nivel companie. Iulie 2003 a marcat începutul contribuției militare românești la Operațiunea ”Iraqi Freedom”.

De Ziua Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuți la datorie, în prezența președintelui Traian Băsescu.

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Armata României este instituția executivă în care românii au cea mai mare încredere, cu un procent de aproximativ 67%, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, făcut public în luna iulie 2014.

***

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului național de sub ocupație hortysto-fascistă.

Eliberarea întregului teritoriu național s-a obținut prin lupta eroică a peste 525 000 de militari angajați nemijlocit în luptă, între 23 august și 25 octombrie 1944. Dintre aceștia au fost uciși sau răniți circa 58 000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89 934 militari dintre care 76 275 prizonieri.

Eliberarea părții de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat și încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Națiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, până la victoria finală. ”Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre — menționa comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 — sunt gata de un nou efort și de noi lupte alături de marii noștri aliați, până la înfrângerea totală a forțelor germano-maghiare”.

***

În general, armatele din Occident nu sărbătoresc o dată anume ca zi a armatei. În aceeași tradiție se încadra și Armata României în perioada antebelică. Excepție de la această regulă fac Franța, care își serbează armata la 11 noiembrie, ziua armistițiului din 11 noiembrie 1918 dintre aliați și Germania, precum și Italia, la 4 noiembrie — armistițiul de la Villa Giusti din 4 noiembrie 1918.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)