Facebook Twitter Email

După o viață de muncă în mediul corporatist, în companii precum IBM sau chiar în “raiul” afacerilor în înalta tehnologie din Silicon Valley, la aproape 60 de ani, Kate Lowes a schimbat confortul unui apartament din Anglia cu austeritatea unei case din Sângeorgiu de Meseș, un mic sat din Sălaj, situat într-un peisaj pitoresc, pe o vale din partea vestică a Munților Meseș.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO

versiunea în limba engleză

Ajunsă în sat întâmplător, în urmă cu doi ani, britanica s-a îndrăgostit iremediabil de frumusețea locurilor, aerul curat, hrana sănătoasă și oamenii locului și vrea acum să pună experiența sa la dispoziția comunității din localitate, pentru a o ajuta să crească și să se dezvolte, cu sprijinul tehnologiilor moderne.

Situat la o altitudine de circa 400 de metri, la câțiva pași de castrul roman de la Buciumi, satul Sângeorgiu de Meseș este, în sensul propriu al cuvântului, la capăt de drum, așa cum a remarcat și Kate Lowes în 2012, la prima sa vizită aici. În micul sat în care trăiesc doar vreo 300 de suflete circulă puține mașini, iar tehnologia secolului XXI este reprezentată doar de internetul de mare viteză, prin fibră optică, adus aici de unul dintre operatorii de pe piața de profil. Numele localității provine, dacă e să ascultăm poveștile spuse de bătrâni la gura sobei, de la o biserică a unei mănăstiri care a fost în zona Meseșului ridicată în cinstea Sfântului Gheorghe. Acest nume a fost, de altfel, cel care a intrigat-o și atras-o inițial pe Kate, ajunsă în sat la invitația unei localnice, studentă la Cluj-Napoca.

“Am avut un program de mentorat cu o prietenă, studentă din Cluj-Napoca, și în 2012 familia ei m-a invitat aici pentru a petrece Crăciunul. Am venit și am petrecut circa trei săptămâni aici, vizitând împrejurimile, Castrul Porolissum, Grădina Botanică de la Jibou, câteva mănăstiri. Mi-a plăcut numele de Sângeorgiu pentru că Sfântul Gheorghe este patronul spiritual al Angliei, desigur, și ziua sa este sărbătorită în ambele țări în 23 aprilie, ceea ce mi-a dat sentimentul că există o conexiune. Sângeorgiu este realmente la capăt de drum. Nu poți trece prin Sângeorgiu pentru a merge undeva. Vii aici și pentru a pleca trebuie să te întorci prin aceleași locuri. Trebuie să privești împrejur și să vezi locurile, cu munți și văi, și liniștea de aici. Chiar și în zilele friguroase am simțit căldură aici, am simțit o atingere care m-a intrigat și m-a determinat să vreau să aflu mai mult. (…) Am descoperit la Sângeorgiu de Meseș o comunitate trăind în același mod ca cea din Anglia, în care m-am născut și am copilărit, în anii ’50. M-am născut în 1955 și cei din comunitatea mea natală încă aveau cai cu care lucrau pământul. Acum caii s-au transformat în tractoare și există tot felul de utilaje pentru agricultură. A fost ca o reîntoarcere în copilărie. Am călătorit în întreaga lume timp de 40 de ani. Am locuit în America, am lucrat în India, am fost implicată în proiecte în Thailanda și China, dar acest loc m-a intrigat”, spune britanica.

Odată ajunsă în sat, Kate Lowes a descoperit o altă viață guvernată de cu totul alte legi decât cele ale consumerismului, dictate de mall-uri și supermarketuri. Mai mult, a realizat că viața de aici o face mult mai sănătoasă, într-un mediu curat și lipsit de stres, așa că a ales să se mute în sat.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO

“Părinții prietenei, fosta mea studentă, mi-au spus că au o casă a bunicilor în care aș putea locui, însă nu cred că ei chiar s-au așteptat ca eu să mă întorc și să locuiesc aici. Am decis să mă reîntorc în 2013, pentru câte luni, iar aceste luni s-au transformat în mai multe luni și așa am ajuns în toamnă. Am făcut vin împreună cu familia prietenei mele și am decis că voi încerca să stau și peste iarnă, deoarece lucram cu un grup de tineri din Cluj-Napoca, pe care îi ajutam să pună pe picioare o afacere în domeniul televiziunii. Am trecut și peste iarnă și, în tot acest timp, întregul meu organism s-a adaptat la acest nou mediu. În Anglia mergeam lunar la mall unde cumpăram haine. Dulapul era plin de haine pe care nu le-am purtat niciodată. Aici, nu trebuie să cumpăr nimic cu excepția unei mici cantități de hrană. Mănânc în special fructe și legume și totul este organic. Sufăr de astm și în Anglia luam o grămadă de medicamente. Aici astmul a dispărut. Este un mediu foarte sănătos. Am internet, telefonul mobil funcționează bine, așa că îmi pot derula afacerile și de aici. Cheltuielile mele au scăzut la circa 100 de lire lunar. Când am venit aici cheltuiam o grămadă de bani la supermarket. Chiar comandam unele produse din Anglia. Mi-am adus și brânză englezească și unele produse care nu le puteam găsi în România. Nu puteam mânca șuncă pentru că nu era din Anglia, iar acum nu mai pot mânca șunca din Marea Britanie. Șunca de aici este deosebită. Dieta mea s-a schimbat dramatic de la prima vizită. La început îmi era poftă de mâncare englezească, pentru că întregul meu corp era condiționat să supraviețuiască cu glutamat de monosodiu din mâncărurile rapide, în special cele chinezești și indiene. Dar am început să-mi fac mâncăruri cu rețete proprii, din produse locale, în special legume. Greutatea corporală mi-a scăzut de la 94 de kilograme la 69 de kilograme, în ultimii doi ani. Energia mea este la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, ceea ce este uimitor. Dorm bine, nu sufăr de dureri de cap sau de stomac. Toate aceste dureri le aveam în UK. Schimbările se datorează dietei și mediului înconjurător. Ceea ce am învățat aici, în ultimul an, a fost foarte bun pentru întreaga mea constituție, începând de la nivelul de stres și până la modul de alimentație. Acestea sunt motive foarte bune pentru a-mi dori să rămân aici”, afirmă aceasta.

Din aprilie s-a mutat într-o casă pe care a închiriat-o într-o stare deplorabilă, dar a reușit ca în scurt timp să o facă locuibilă, igienizând-o și făcând mici reparații. Își propune ca vara viitoare să realizeze un sistem eolian de producere a energiei electrice și un sistem de panouri solare pentru încălzirea apei. Urmează și amenajarea unei mici bucătării și a unei băi. Un confort minim, departe însă de ceea ce se înțelege prin confortul unei locuințe de la oraș. Are însă grădina generoasă, în care se relaxează privind munții din apropiere.

Mutarea ei într-o comunitate mică, în care fiecare se cunoaște cu fiecare, nu avea cum să treacă neobservată, stârnind inițial chiar reacții negative. Recunoaște că nici chiar prietenii nu au înțeles de ce și-ar dori cineva să stea într-un mic sat din Transilvania, dar în mintea și sufletul ei argumentația este una foarte solidă și clară, pentru că, în opinia ei, o viață fericită nu înseamnă o casă de lux, ci echilibrul pe care ți-l dă mediul în care trăiești și mâncarea pe care o consumi și bucuriile spirituale.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO

“Am fost numită spioană, am fost catalogată drept hoață. S-a spus că am venit să fur de la oameni. S-a auzit că ar fi o doamnă în Brașov, blondă, care fură de la oameni și s-a presupus că eu sunt aceea. În opinia celor vârstnici nu există niciun motiv pentru a venit în sat și a nu face absolut nimic. Sătenii m-au întrebat ce fac eu cu o mașină de găurit, pentru că o femeie nu lucrează cu așa ceva. În UK însă există o altă mentalitate. M-au întrebat dacă nu vreau să cumpăr uși noi la casă. De ce aș cheltui bani pe o ușă nouă? Cea veche poate fi curățată. Are 100 de ani și mai poate fi utilizată încă 50. Vreau să locuiesc în mediul în care alți oameni au trăit ani la rând. Unii cred că ai o viață frumoasă dacă ai o locuință frumoasă, cu două băi, cu încălzire centrală, mobilă de la IKEA și tot confortul. Asta nu înseamnă că ai o viață mai bună decât dacă locuiești într-o casă mică precum aceasta. Trebuie să existe un echilibru. Pentru mine acest echilibru înseamnă să am alături lucrurile spirituale, tehnologia cu tot ce înseamnă — cărți, muzică etc. În afară de asta, tai lemne și car apă de la fântână, meditez, utilizez cât mai multe fructe și legume produse pe plan local. Principalul meu obiectiv este să nu cheltui bani în supermarket. Vreau să fie o viață sustenabilă. Vreau să înțeleg cum trăiau oamenii în vechime. Pot pune rufele într-o mașină de spălat și ele vor fi gata într-o oră. Le pot spăla și manual. Voi face acest lucru tot într-o oră, dar va fi o oră din timpul meu. Rezultatul însă va fi că voi utiliza mai puțină apă, apă ce provine dintr-o sursă sustenabilă și nu voi folosi energie electrică. Asta îmi dovedește ceva: că există un mod de a trăi sustenabil, reducând costurile. (…) Oamenii mă întreabă: de ce ți-ai dori să locuiești aici? Eu le răspund: pentru că este sănătos. Unii oameni cred că în țările vestice, precum UK, totul este lapte și miere. Adevărul e că au și aceste țări probleme foarte serioase. (…) Societatea, în general, e condusă de lăcomie. Oamenii au uitat valorile, familiile nu mai servesc masa împreună, nu mai comunică așa cum trebuie. Chiar dacă sunt în aceeași cameră, vorbesc între ei pe Facebook. Nu mai merg la cumpărături, ci achiziționează totul on-line. Nu este o bază corectă pentru dezvoltarea viitorului societății. Nimeni nu se întreabă de ce oamenii se luptă între ei și familiile se destramă, copiii cresc și nu mai vor să muncească. Am dat naștere, în ultimii 30-40 de ani, unei culturi nesustenabile. Și eu am contribuit la asta, dar acum văd ceva diferit și vreau să educ oamenii din UK privind România. Prietenii mei au fost șocați când au auzit că vin aici. ‘Cred că ai înnebunit!’, mi-au spus ei. De fapt, am făcut asta pentru motive bine întemeiate, pentru că sunt inteligentă și vreau să înțeleg, la fel cum am trăi în India alături de cei săraci, vreme de șase luni. Voi înființa o grădină organică, cu legume din Anglia, care încă nu există în sat, voi începe să fac și brânzeturi”, povestește Kate.

Ea se declară fascinată nu doar de locurile în care a ales să se se stabilească, ci și de oamenii de aici, de stilul lor de viață simplu, dar sănătos, fără utilitățile pe care mulți le consideră obligatorii.

“Am fost fascinată de oamenii de aici. M-am întrebat cum pot avea oamenii de aici, la 85-90 de ani, o piele atât de frumoasă, neatinsă de acnee sau alte probleme. Au toalete în curte, condiții sanitare precare, nu au nici măcar apă în casă, ci doar fântâni în curte. Cum pot fi atât de sănătoși, trăind astfel? Aici am găsit un adevărat ciclu al vieții. Oamenii de aici mă ‘educă’ în fiecare zi, privind modul de viață. N-aș fi înțeles nici într-un milion de ani că a trăi ca sătenii din Sângeorgiu nu este ceva ce afectează sănătatea, doar pentru că ai toaleta în curte și nu ai apă în casă. Singurul motiv pentru care ai nevoie de acestea e doar dacă trăiești într-un mediu foarte nesănătos, într-o economie cu probleme de mediu. Dacă locuiești la țară, nu ai nevoie de asemenea facilități. E foarte bine dacă le ai, dar nu sunt esențiale, pentru că noi nu suferim de răni, tuberculoză sau alte boli”, consideră aceasta.

Cu o experiență de patru decenii în domeniul tehnologiilor înalte, Kate Lowes a lucrat, printre altele, pentru IBM și Siemens, iar între 1998 și 2005 în Statele Unite, în celebrul Silicon Valley, “raiul” afacerilor în înalta tehnologie.

“Am un MBA, iar prima specializare academică e în economie. Am lucrat în mediul corporatist mulți ani. Am lucrat o bună perioadă de timp pentru IBM, am implementat proiecte guvernamentale, în lucrat în domeniul științei și tehnologiei computerelor. În ultimii ani am fost implicată în crearea a 12 noi afaceri, ca și consultant, sau în partea de management, în general pentru inovații în domenii de înaltă tehnologie. Sunt de asemenea membră a unei comisii a Universității din Liverpool, în cadrul departamentului de științe ale calculatoarelor, ca lector, contribuind la stabilirea unei legături între această universitate și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, se auto-caracterizează britanica.

Această experiență vrea Kate Lowes să o pună acum la dispoziția comunității locale, pentru a o ajuta să crească și să se dezvolte, prin intermediul tehnologiilor moderne. Ea va fi ajutată în demersurile ei de prietena care a adus-o prima dată în sat, însă și-ar dori și o implicare a autorităților locale și județene.

“În viață trebuie să existe un schimb echitabil. Cunoștințele mele despre cum să trăiești sănătos s-au îmbunătățit foarte mult în acest sat. În schimb vreau și eu să ofer ceva comunității de aici: cursuri de engleză pentru săteni, cu sprijinul prietenei mele, și competențe digitale. Cred că o prezență digitală mai bună a mediului rural românesc va permite românilor să descopere mai mult din ceea ce se întâmplă cu adevărat în lume. Am discutat deja cu un coleg din UK pentru un sistem de telemedicină, ce va permite sătenilor să consulte un medic prin intermediul unui sistem de televiziune. Sistemul va fi amplasat într-o clădire a primăriei, iar localnicii vor putea să-și ia tensiunea sau să facă teste de diabet, fără să se mai deplaseze la spital. Costurile cu acest sistem nu sunt foarte mari. Transportul pacienților la spital pentru teste simple costă mult mai mult. Putem învăța oamenii cum să-și vândă produsele prin intermediul tehnologiei, al internetului. Oamenii de aici fac țesături de mână deosebite, tricotează șosete, produc miere. Următorul pas se poate face prin intermediul tehnologiei digitale. Gândurile mele se îndreaptă acum spre cum putem crea întreprinderi rurale, cum putem crea mai multe locuri de muncă și cum putem face o infrastructură corespunzătoare”, își dorește britanica.

Peste toate acestea, Kate Lowes este un suflet de artist. Pictează, scrie poezii și pregătește chiar și o carte pe care și-ar dori să o intituleze “Un an în Munții Meseș”.

Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO

Și-a făcut deja un blog unde își notează trăirile, iar pentru sat a conceput, împreună cu prietena sa localnică, o pagină de Facebook, ce a strâns mai multe like-uri decât numărul locuitorilor. Frumusețea locurilor este un izvor perfect de inspirație pentru creația sa artistică. Câteva dintre tablourile sale pot fi admirate, încadrate de ștergare românești, pe pereții casei în care locuiește. Sclipirea celor doi ochi albaștri, încadrați de un păr blond, arată că pentru Kate Lowes Sângeorgiu de Meseș nu este un capăt de drum, ci un nou început.

AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva