Pentru prima dată, 14 britanici vor sărbători, duminică, Ziua Sfântului Patrick – Ziua naţională a Irlandei – în România, cu bere verde, la peste 2.000 de metri altitudine, în Masivul Făgăraş, la Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), singurul de acest fel din România, a declarat, joi, pentru Agerpres Mirela Frâncu, reprezentanta ineditului hotel.

“Aceşti turişti vin pentru prima dată la noi în ţară şi au ales Hotelul de Gheaţă special ca să sărbătorească ziua Sfântului Patrick. Tradiţia cere să se bea bere verde cu acest prilej, ceea ce înseamnă practic o bere obişnuită cu sirop de mentă. Sfântul Patrick va fi sărbătorit la noi în hotel şi de turişti români, care deja şi-au făcut rezervare. Mai avem libere o jumătate din camerele de la Hotelul de Gheaţă, pentru duminică”, a explicat Mirela Frâncu.

Turiştii care vor sărbători Ziua naţională a Irlandei, la Bâlea Lac vor cheltui aproximativ 50 de euro, de persoană, pentru o zi de distracţie în Hotelul de Gheaţă, fiind incluse cazarea şi meniul standard, dar şi drumul cu telecabina. Meniul standard şi o noapte de cazare la Hotelul de Gheaţă de Sfântul Patrick, pentru două persoane, costă 349 de lei, la care se adaugă 100 de lei drumul cu telecabina, dus-întors.

Un turist care doreşte doar să ia masa la Hotelul de Gheaţă poate alege un meniu standard, la preţul de 250 de lei de persoană, care include, printre altele, tartar de somon şi cremă de icre, supă cremă de morcovi, muşchiuleţ de porc învelit în şuncă Parma cu sos de ciuperci pădureţe şi rozmarin, varză de Bruxelles şi roşii. Cine doreşte să bea vin – Ice Wein – din Cramele Lion Gri, vechi de doi ani, trebuie să plătească 180 de lei pentru 0,75 de ml.

Cei care doresc să îşi petreacă week-end-ul la Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac trebuie să ştie că îi aşteaptă un strat de aproape doi metri de zăpadă, mult vânt şi temperaturi care joi erau de minus 2 grade Celsius. Există un risc moderat de producere de avalanşe, adică de gradul doi pe o scară de la unu la cinci, conform meteorologilor.

Pentru a urca la Bâlea Lac cu telecabina, turiştii trebuie să achite un bilet de 50 de lei de persoană. Telecabina funcţionează zilnic, între orele 9,00 şi 17,00 şi este pornită dacă există minimum zece persoane.

Turiştii pot ajunge în zona Bâlea (judeţul Sibiu) cel mai uşor cu maşina proprie, nefiind curse regulate cu autobuzul. Astfel, în această perioadă, se poate face accesul de pe DN1 (E 68), apoi pe DN7C Transfăgărăşanul, doar până la Bâlea Cascadă. De aici, Transfăgărăşanul este închis circulaţiei, iar accesul până la Bâlea Lac, pe o distanţă de 3.700 de metri, se face doar cu transportul pe cablu şi numai dacă sunt favorabile condiţiile meteo.

Irlanda sărbătoreşte în fiecare an, la 17 martie, Ziua Sfântului Patrick, patronul spiritual al irlandezilor. Această zi este marcată cu mare fast nu numai în Irlanda, ci în întreaga lume, în comunităţile irlandezilor. Fiecare familie pregăteşte o cină tradiţională cu preparate din carne de vacă şi varză.

În ceea ce priveşte biografia Sfântului Patrick, adevărata istorie se împleteşte în mod armonios cu legenda. Este cunoscut faptul că Sfântul Patrick s-a născut în Scoţia şi că a fost răpit şi vândut în Irlanda ca sclav. A devenit diacon, apoi preot şi a sfârşit ca episcop. Ajuns pe continent, el a fost trimis înapoi de Papă să predice Evanghelia. A călătorit în special în zonele locuite de celţi, mărturie stând faptul că, astăzi, multe locuri din Wales, Cornwall, Scoţia şi Irlanda îi poartă numele. Legenda şi istoria devin şi mai greu de despărţit atunci când diferite surse vorbesc de Sf. Patrick stând în vârful unui deal şi – cu ajutorul unui băţ – aruncând şerpii în mare, interzicându-le pentru totdeauna să se mai întoarcă pe ţărmurile Irlandei. Patrick a devenit cunoscut în lume ca fiind cel care a scăpat Irlanda de şerpi. Este adevărat că astăzi nu mai există şerpi în Irlanda, dar se pare că nu a fost niciodată vreunul, cel puţin de când insula este separată de continent. Este vorba, probabil, de un simbol al sfârşitului practicilor păgâne din acele locuri.

Indiferent de vreme, 17 martie era considerată ziua primăverii, deoarece Sf. Patrick a promis să îmblânzească vremea începând cu această dată. Din acest motiv, în această perioadă, fermierii din Irlanda începeau să cultive cartofii.

 Unul dintre cele mai vechi obiceiuri sasesti din Ardeal, “Carnavalul Lolelor”, va avea loc, duminica, in municipiul Sighisoara, judetul Mures, pentru a promova traditia saseasca a “fasching”-ului in forma sa medievala.

Sute de străini vin anual în România pentru a-şi petrece vacanţa învâţând cum se trăieşte şi se munceşte la ţară. Sunt din toate colţurile lumii, de la europeni, americani sau asiatici.

Sute de turişti străini vin anual în România pentru a se familiariza cu cultura tradiţională românească şi a învăţa din obiceiurile ţăranilor. Cu doar 10 euro aceştia beneficiază de masă şi cazare în una din cele 36 de microferme ecologice sau tradiţionale, majoritatea din Transilvania. În schimb, trebuie să ajute la muncile fermei, în măsura în care se pricep, şi să împartă ţăranilor români din cunoştinţele lor.

Turism românesc pe model britanic

Acest gen de vacanţe, disponibile şi pentru turiştii români, sunt posibile prin intermediul organizaţiei WWOOF România (World Wide Opportunities on Organic Farms), parte a reţelei WWOOF creată în 1970 în Marea Britanie de un grup de oameni din diferite oraşe, care obişnuiau să îşi petreacă week-end-urile ajutând familii de fermieri la muncile agricole. Pentru a intra program, străinii trebuie să se înscrie ca voluntari pe site-ul WWOOF, să plătească o taxă de 10 euro pentru activarea contului şi să îşi aleagă ferma pe care doresc să o viziteze. Pentru cetăţenii români nu se percepe taxa de 10 euro.

“Avem cam 500 de înscrieri pe an, dintre care în jur de 400 sunt voluntari veniţi din străinătate. Vin foarte mulţi din Europa-Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie, dar şi din SUA, Noua Zeelandă, Coreea şi Egipt.  Practic, este vorba despre un program de voluntariat şi în aceeaşi măsură un schimb cultural. Există un interes foarte mare din partea străinilor faţă de viaţa de la ţară. În Europa există un curent bazat pe suveranitatea alimentară, oamenii vor să ştie cum se cultivă hrana sănătoasă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Attila Szocs, coordonatorul proiectului WWOOF România. Potrivit acestuia, pentru 2013 în program s-au înscris deja peste 100 de voluntari, dintre care doar 30 sunt români. “În general sunt tineri profesionişti care tocmai au terminat facultatea şi care se decid să călătorească 1-2 ani sau cupluri care pornesc împreună la drum. Uneori aceştia fac circuite WWOOF participând la acest program în mai multe ţări”, a mai declarat  Attila Szocs. În momentul de faţă, peste 35 de ţări din întreaga lume au stabilit organizaţii naţionale WWOOF, care promovează o legătură strânsă între fermierii ecologici şi consumatori.

 Ce câştigă fermierul

Proiectul WWOOF România a demarat în 2008 cu 3 ferme, însă numărul lor a crescut reptat până la 36 în momentul de faţă la care se vor mai adăuga în curând două, aflate acum în curs de evaluare. Printre acestea se numără ferma ecolgică Topa din Transilvania (fructe, legume, trandafiri), o fermă de legume şi animale de la Stânciova, lângă Timişoara sau o fermă unde se produce şi brânză ecologică situată la 60 de km de Arad.”Spiritul programului este de a lăsa la latitudinea fermierului ecologic sau tradiţional să intre în program. Aşteptăm ca decizia să vină din partean lor”, mai explică  Attila Szocs. Reprezentantul WWOOF susţine că fermierii nu primesc bani pentru a-i găzdui şi hrăni  pe voluntari. În schimb, beneficiază de de un schimb de experienţă de la persoane care îl pot ajuta în diverse probleme ce ţin de gospodărie. “Vin voluntari care lucrează cu lemn, cu fier sau fac diverse activităţi artistice. De asemenea, au fost cazuri în care voluntarii au ajutat la clădirea unei case prin metode ţărăneşti. Fermierii câştigă experienţă de la voluntari şi devin la rândul lor mentori pentru străinii pe care îi primesc”, a adăugat coordonatorul programului.

WWOOF România este derulat prin Eco Ruralis, o asociaţie non profit care se finanzează cu precădere din banii veniţi de la alte fundaţii din Europa şi care promovează interesele fermierilor care practică agricultura ecologică.

• La Brașov va începe mâine Festivalul European Olimpic pentru Tineret, denumit pe scurt FOTE.

Turiştii care vor merge în staţiunile balneare până pe 30 aprilie vor plăti, prin programele “O săptămână de refacere” şi “Hai la băi”, între 330 lei şi 650 de lei pentru o săptămână de cazare şi tratament, potrivit Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR).

Programele speciale sunt valabile în perioada 25 ianuarie – 30 aprilie şi cuprind pachete de servicii de cazare, masă şi tratament în hoteluri de 2, 3 şi 4 stele.

“Tarifele au rămas neschimbate în ultimii patru ani, în ciuda creşterilor de preţuri la utilităţi în această perioadă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR.

El a spus că ofertele prin programe sunt cu 30-40% mai mici decât în mod obişnuit.

Prin programul “O săptămână de refacere”, un pachet care include şase nopţi de cazare, două proceduri de tratament pe zi, mic dejun şi o consultaţie medicală costă 330 de lei de persoană la hotelurile de două stele şi 360 de lei la trei stele.

Pentru varianta cu două mese pe zi turiştii vor plăti 470 de lei pentru două stele şi 540 de lei la trei stele.

“Hai la băi”, alt program OPTBR, include cinci nopţi de cazare cu pensiune completă (trei mese pe zi), două proceduri pe zi, cinci zile de tratament şi o consultaţie medicală. Tarifele sunt 625 de lei la două stele şi 750 de lei la trei stele.

“Decada balneară” cuprinde 10 zile de sejur cu pensiune completă, minim 7 zile de tratament, două proceduri pe zi şi o consultaţie medicală. Cei care aleg hotelurile de două stele vor plăti 710 lei pe pachet. iar la trei stele tariful este 830 de lei.

Programul “Wellness balnear” presupune trei nopţi de cazare, două zile demi-pensiune, o masă festiva, acces la piscine, saună, sală de sport şi două proceduri tip wellness (masaj sau şedinţă de întreţinere facial/cosmetică).

La un hotel de trei stele pachetul costă 625 de lei, iar la patru stele 650 de lei.

Participă la programe hoteluri din staţiunile Amara, Băile Herculane, Băile Olăneşti, Băile Tuşnad, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Ocna Sibiului, Pucioasa, Sângeorgiu de Mureş, Sinaia, Moneasa şi Vatra Dornei.

Sursa: Economica

• O istorie vie

Castelul este prima resedinta a familiei Karolyi la Carei, ridicata la sfarsitul sec. al XV-lea. Transformata in cetate fortificata in sec al XVII-lea, a facut fata cu succes atacurilor armatei otomane, nobililor rasculati condusi de Francisc Rakoczi II si, dupa ralierea contelui Karolyi Sandor la revolte, trupelor germane. Multe momente memorabile sunt consemnate in arhiva castelului: vizita din 1708 a principelui Rakoczi, care a petrecut aproape o luna in cetate, sau intalnirile diplomatice din 1711 ce au dus la semnarea Pacii de la Satu Mare, care punea punct revoltei de opt ani a nobilimii maghiare din Ardeal.

Dupa incheierea pacii, din 1792, bastioanele au fost demolate, iar cetatea a fost transformata intr-un castel in stil baroc, realizat dupa planurile arhitectului Joseph Bitthauser si care a primit deseori vizita membrilor familiei imperiale: in  1797, contele Karolyi Jozsef l-a primit aici pe printul Joseph de Habsburg, iar un secol mai tarziu, in 1884, un alt vizitator de seama a fost Rudolf de Habsburg. In aceasta perioada, urmand planurile arhitectului Arthur Meinig, contele Karolyi Istvan a initiat o serie de modificari arhitectonice, adaugand elemente in stil romantic, baroc si neogotic. Dupa moartea sa, in 1907, castelul nu a mai fost locuit, dar a fost pregatit pentru a primi, in 1919, vizita regelui Ferdinand I al Romaniei si a reginei Maria.

In perioada interbelica o parte din cladire a fost transformata in sanatoriu, iar restul a gazduit un cazino. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, aici a functionat o scoala militara, iar mai tarziu, incepand cu anul 1944, un spital militar. In perioada comunista, castelul a devenit sediul institutiilor culturale ale orasului: muzeul, casa de cultura si biblioteca.

• Restaurare cu sprijinul Regio

Imediat dupa lansarea Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5– Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, primaria orasului a identificat oportunitatea ivita si a depus un proiect pentru restaurarea simultana a castelului din Carei si a cetatii Karolyi din Ardud si includerea acestora intr-un circuit al targurilor medievale-acesta a fost, dealtfel, punctul forte al proiectului si cel care a garantat obtinerea finantarii.

Contractul de finantare, cu un buget total de 23.179.393,51 de lei, a fost semnat in aprilie 2009, iar lucrarile au inclus interventii la structura de rezistenta, pentru reducerea umiditatii, salubrizarea subsolurilor, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, restaurarea acoperisului, restaurarea elementelor decorative, restaurarea si inlocuirea tamplariei. In paralel, la Ardud, cetatea a beneficiat de lucrari de decapare si amenajari exterioare, restaurarea turnului de sud-vest si a ruinelor, instalarea unui acoperis de protectie si instalatii electrice interioare si exterioare.

• Un succes pentru turismul cultural si istoric

Noutatea si frumusetea locului au atras, doar in primele sapte luni de la deschiderea castelului, peste 30.000 de vizitatori din 25 de tari din Europa, Asia, America de Nord si Australia. Pe langa personalitati culturale si sportive, reprezentanti ai guvernului si diplomati straini, i-au calcat pragul turisti veniti din SUA, Mexic, China, Australia, Israel si Jamaica.

“Castelul a devenit un lait-motiv al dezvoltarii vietii culturale in Carei. Avem o multitudine de activitati culturale de succes si observam o crestere semnificativa a numarului de vizitatori”, declara Bogdan Georgescu, directorul Directiei pentru cultura din cadrul Primariei Carei, cu ocazia conferintei de presa dedicate incheierii proiectului.

Pe langa expozitiile cu caracter permanent, in castel sunt organizate, in colaborare cu Muzeul Judetean, Centrul de Promovare a Turismului Cultural si Directia de Cultura si Sport, nenumarate evenimente culturale: „300 de ani de la colonizarea svabilor”, „Viata lui Szendrey Julia”, “Trecutul sub lumina reflectorului”, „Zilele Hubertus”, „Ziua Cooperarii Europene”, concerte simfonice, spectacole de muzica veche, recitaluri de jazz, flamenco, de lieduri, muzica de camera, pian si vioara, expozitii de arta plastica, piese de teatru si intalniri literare.

Impreuna cu Muzeul Judetean Satu-Mare, care a obtinut finantare prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013 – http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programe-de-cooperare-teritoriala-europeana/-2117 – pentru proiectul “Castellum-Organizarea expozitiilor interactive in castelul din Carei si in conacul din Szabolcs si promovarea acestora in contextul turismului transfrontalier”- http://e-castellum.eu/, s-a reusit amenajarea a 15 camere din incinta castelului Karolyi, unde au fost realizate expozitiile permanente “Castelul de altadata” si “Careiul de altadata”. Incaperile cu mobilier de epoca, unde a fost recreata atmosfera epocii medievale, biblioteca si cele peste 2.000 de volume, obiectele si documentele istorice atrag de pretutindeni amatori de turism cultural.

• Planuri de viitor

Iar lucrurile nu se vor opri aici: pentru diversificarea serviciilor turistice, modernizarea va continua cu reabilitarea fostului manej al castelului, situat in parcul dendrologic, pentru care Primaria Carei a obtinut in 2012 o finantare de 660.000 de euro, tot prin Programul de cooperare transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013–proiect care va fi realizat in parteneriat cu Primaria orasului Nyirbator din Ungaria.

Planurile includ, de asemenea, realizarea unui hotel si a unui restaurant in fostele case ale personalului de serviciu, in imediata apropiere a castelului, amenajarea unei crame pentru promovarea vinurilor din zona, la subsol, precum si includerea castelului in circuitul turistic international.

Sursa: Financiarul

‘The Guardian’ journalists have compiled the rankings of the most beautiful tourist destinations in Romania, based on the opinions of the British daily’s readers. Ulpia Traian Sarmizegetusa, the capital of Roman Dacia, tops the preferences, followed by the city of Sibiu, Europe’s cultural capital in 2007. The city of Sighisoara is third, its historical center becoming part of UNESCO’s world cultural heritage list in 1999. The readers placed Bucharest on 6^thplace, the city being outranked by Maramures and the Black Sea. The rankings of the most beautiful sites in Romania were compiled by ‘The Guardian’ journalists on the basis of an online survey.

 The Guardian:  SARMIZEGETUSA in TOPUL celor mai FRUMOASE destinaţii turistice din România 
Jurnaliştii de la The Guardian au realizat topul celor mai frumoase destinaţii turistice din România, pe baza opiniilor cititorilor cotidianului britanic. Fosta capitală a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ocupă locul 1 în preferinţele britanicilor. Locul 2 este ocupat de oraşul Sibiu, declarat în anul 2007 şi capitală culturală europeană. Podiumul este completat de oraşul Sighişoara al cărui centru istoric este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.Bucureştiul a fost clasat de cititori pe locul 6, înaintea lui clasându-se Maramureşul şi Marea Neagră. Topul cu cele mai frumoase locuri din România a fost realizat de jurnaliştii cotidianului The Guardian în urma unui sondaj online.

The Guardian scrie că satele săseşti din Transilvania sunt binecunoscute ca destinaţii turistice, dar mai sunt multe locuri de vizitat în România, “una dintre cele mai fascinante ţări din Europa”.

Pe primul loc în preferinţele cititorilor The Guardian s-a situat complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara), fosta capitală a Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei.

Tot în Transilvania, publicaţia britanică recomandă turiştilor să admire operele de artă din Muzeul Brukenthal, dar şi Piaţa Mare din Sibiu, vorbind şi despre Podul Minciunilor – cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu în România.

În aceeaşi regiune istorică a României, The Guardian le recomandă cititorilor satele săseşti de pe Târnava Mare – Biertan, Richis etc. -, cu bisericile fortificate, mănăstiri şi un “tangibil simţ al trecutului”, Târgul de Crăciun din Sibiu, care are loc în Piaţa Mare a oraşului, Sighişoara, Rezervaţia de urşi de la Zărneşti (Liberty Bear), satul Viscri, din judeţul Braşov, singura aşezare de acest tip din România care figurează pe lista patrimoniului UNESCO – publicaţia recomandând pensiunea deţinută de prinţul Charles al Marii Britanii -, localitatea Câmpu Cetăţii (în maghiară Vármező) din judeţul Mureş, staţiunea Valea Verde, de lângă Sighişoara, satul Cisnădioara din Sibiu.

În topul The Guardian mai este inclus Bucureştiul, unde un cititor a recomandat clubul Contele Dracula, dar şi Timişoara, despre care se spune că este supranumită şi “mica Vienă” şi că a fost locul unde “s-a născut” revoluţia din 1989, staţiunile de la Marea Neagră, precum şi Maramureşul, cu Sighetu Marmaţiei, Cimitirul vesel şi Închisoarea Sighet.

Cititorii publicaţiei The Guardian recomandă nu numai locuri de vizitat, ci şi locuri de cazare de care au fost impresionaţi, pentru care oferă şi tarife.

Sursa: Bucharest Herald

The Saxon villages of Transylvania are well-known, and well worth a visit. But there is lots more to Romania, one of the most fascinating countries in Europe