Participanții la TID, cel mai lung turneu din lume destinat ambarcațiunilor fără motor, au pornit în urmă cu peste 70 de zile de la Ingolstadt, Germania, pentru a ajunge la Sfântu Gheorghe, România.

‘Este pentru a treia oară când particip la TID. Îmi place să padelez și îmi place turneul, pentru că vreau să cunosc țări și culturi noi. Pentru mine este foarte interesant să văd cum locuiesc oamenii și să le cunosc tradițiile’, a declarat Mary, în vârstă de 18 ani, Germania.

Anul acesta, un singur român, Dan Paici, a parcurs întregul traseu al TID, ceilalți 24 alăturându-se grupului la începutul lunii. ‘Sunt la prima mea participare la TID, dar în ultimii doi ani am venit cu familia în Deltă și am parcurs trasee cu caiacul. Delta are frumusețea ei, ca și Dunărea de altfel, dar trebuie să fii mereu conștient de pericole și să porți vesta, de exemplu’, a afirmat Cosmin Balaban, în vârstă de 41 de ani, România.

Președintele Asociației TID România, Costin Iatan, a amintit faptul că în ultimii cinci ani există români care padelează pe Dunăre de la izvor până la vărsarea în Marea Neagră. ‘Mă gândesc că ar fi un lucru bun pentru România, pentru turism, dacă s-ar îmbunătăți condițiile în locurile de campare. Cred că România este singura țară care nu are toalete în toate locurile de campare. În alte state există și dușuri. Atunci când oamenii se hotărăsc să participe însă la TID, știu ce-i așteaptă și își asumă toate neajunsurile’, a declarat președintele TID România.

La Tulcea, participanții la TID au primit diplome de participare la eveniment în cadrul celei de-a V-a ediții a Rowmania Fest, eveniment care are drept obiectiv promovarea turismului prietenos față de natură.

Deși România deține cea mai mare lungime de mal dintre toate țările riverane Dunării, respectiv 1.075 kilometri, ea nu a fost implicată în organizarea TID și nici nu a avut participanți până în anul 2007, când un echipaj format din trei persoane într-un caiac a intrat în turneu de la Oltenița până la Silistra, pe o porțiune de doar 55 de kilometri.

Etapa “Delta” din TID va începe luni, 31 august, participanții la eveniment urmând să ajungă la Sfântu Gheorghe și pe Marea Neagră miercuri, 2 septembrie, atunci când va avea loc și petrecerea de închidere oficială a celei de-a 60-a ediții a turneului.

Duminică, Rowmania Fest continuă cu concursurile de triatlon, anul acesta Delta Rowmania Triathlon fiind etapă în Cupa europeană de triatlon pentru juniori. La ora 12,00, va avea loc conferința ‘Black to Black — Cooperare de la Pădurea Neagră la Marea Neagră’, iar la ora 14,30, pe lacul Ciuperca, este programat startul finalei naționale a concursului de vâslit în canotci 10+1 Descoperă Rowmania.

După-amiază, faleza va găzdui spectacole ale comunităților locale, festivitățile de premiere ale concursurilor, precum și concertele susținute de Niște Băieți, Stela Enache și Silvia Dumitrescu. La ora 21,00, în Piața Civică va avea loc proiecția filmului ”Aferim”, regizat de Radu Jude.

Rowmania Fest este o inițiativă a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, care promovează turismul responsabil față de natură și mișcarea în aer liber. Evenimentul este organizat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea și al Primăriei municipiului Tulcea, sub patronajul Reprezentanței CE în România, precum și cu susținerea financiară a mai multor societăți private.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu)

În vârstă de 48 de ani și legat profesional de înot, Marcel Ivanov a descoperit triatlonul la cea de-a IV-a ediție a Rowmania Fest, alături de alți doi prieteni. Împreună au format echipa ‘Leii Deltei’, iar la finalul ștafetei pentru amatori a competiției Delta Rowmania Triathlon nu a contat că nu au câștigat niciun premiu.

“Pentru noi cel mai important este că am descoperit acest sport. Este mai mult decât fiecare sport în parte. Înoți, ieși din apă contratimp, ajungi în zona de tranzit unde contracronometru trebuie să lași costumul și să-ți iei bicicleta și mergi mai departe. Este un sport care te disciplinează de trei ori, în care înveți să te autodepășești în permanență și lupți cu tine pe parcursul întregii competiții, indiferent de condiții, că ești în apă sau pe uscat”, a declarat, pentru AGERPRES, Marcel Ivanov.

A urmat cursurile de anntrenorat, iar cei peste 100 de participanți la cursurile de înot pe care le susține de aproape trei ani la bazinul din oraș au constituit baza de selecție pentru clubul de triatlon Aqua Vita Delta.

“Până acum, sportivii noștri au câștigat câteva zeci de medalii, dar întotdeauna este loc de mai bine. La Delta Rowmania Triathlon, vom participa cu toți cei 19 membri ai clubului de profil”, a afirmat Ivanov.

Delta Rowmania Triathlon, competiție sportivă organizată în cadrul Rowmania Fest, a fost o probă chiar și pentru unele familii ai căror copii fac parte acum primul club de triatlon din Tulcea.

“Acum doi ani, am participat în familie la triatlonul de la Tulcea. Soțul a înotat și a alergat pe bicicletă alături de fiul meu, Ștefan, apoi am alergat peste 2 kilometri lângă Ștefan. Pentru mine a fost un chin, fiindcă nu aveam experiență, dar nu am renunțat și am ajuns la finish. Nu am cuvinte să descriu senzația de la final. Este unică. Atunci am participat și din teamă, dar și din curiozitate. În plus, întotdeauna am fost de părere că părinții trebuie să fie un exemplu pentru copii”, a declarat Anca Simion.

Fiul ei, Ștefan Simion, a fost anul acesta vicecampion național la triatlon, la vârsta de 10 ani.

“Cea mai grea mi se pare ultima probă, alergatul, fiindcă nu prea alerg. Cel mai mult îmi place înotul, pentru că înot de mai mult timp. Am participat și la concursuri naționale de înot, dar este greu, pentru că nu prea avem experiență. Cel mai ușor la concursul de înot a fost că aveam doar o lungime de bazin de făcut. E greu să fiu pe al doilea loc”, a spus Ștefan Simion.

Cel mai titrat sportiv al clubului, Neculai Matei, campion național la categoria de vârstă 9 ani, a afirmat că cel mai dificil la triatlon este înotul, din cauza aglomerației de la start în timpul căreia concurenții se lovesc unii pe alții.

“Cel mai ușor la triatlon mi se pare să alerg, pentru că îmi place și sunt obișnuit. Părinții m-au îndrumat spre sport. Tata a făcut box. Când voi fi mare, vreau să mă fac scafandru, pentru că știu să înot și îmi place să mă scufund să văd tot felul de animale”, a afirmat Neculai Matei.

Părinții copiilor membri ai Aqua Vita Delta fac eforturi pentru a-i susține pe cei mici în activitatea sportivă.

“E adevărat că facem un efort suplimentar, pentru că programul meu de exemplu este foarte încărcat. Triatlonul este un sport greu, iar la început aveam și noi ezitări, dar cât timp copiii îl fac din plăcere merită toate eforturile. M-am bucurat nespus când Ramona a fost convocată la lotul național”, a afirmat Simona Țurlică.

Pentru unii părinți, rezultatele cele mai importante sunt cele din comportamentul copiilor.

“Anastasia, fiica mea, face parte din club și mi se pare că a devenit mai ambițioasă și mai organizată de când practică sport. Activitatea sportivă nu o afectează pe cea școlară. Când au fost momente mai dificile, am făcut pauze, apoi singură se cerea la bazin”, a afirmat Irina Ganea.

Faptul că cei mai mici sportivi devin prieteni, că au preocupări sănătoase pentru vârsta lor sunt alte câștiguri importante pentru familiile lor și, implicit, pentru comunitate.

“Cel mai greu este începutul, dar apoi lucrurile devin naturale. Am destul timp pentru toate, și pentru școală, și pentru sport. La școală, am note de la 8 în sus. Vreau să fac sport până la finele vieții și mă gândesc să dau examen la Facultatea de Medicină să-mi cunosc perfect tot corpul și să-mi fac cât mai ușoară viața de sportiv”, afirmă Ramona Țurlică, în vârstă de 13 ani, componentă a lotului național de triatlon.

În deschiderea celei de-a V-a ediții a Rowmania Fest, membrii Aqua Vita Delta vor defila vineri, pe faleza Dunării, pe strada Unirii și în centrul orașului alături de multiplii campioni olimpici Ivan Patzaichin, Vasile Dîba și Toma Simionov. Parada de pe uscat va începe la ora 18,30 și se va încheia în același timp cu tradiționala paradă pe Dunăre a campionilor sporturilor nautice, evenimentele precedând deschiderea oficială a festivalului.

De altfel, sâmbătă, unul dintre cei mai buni triatloniști ai României, Ciprian Bălănescu, se va întâlni cu admiratorii săi din Tulcea în cadrul unei reuniuni intitulată “Da pentru sport!”. În dimineața zilei următoare, este programat startul concursului de profil, proba de la Tulcea făcând parte din circuitul național de triatlon și fiind inclusă pentru prima oară în circuitul european de triatlon pentru juniori.

Potrivit federației române de specialitate, primele forme de triatlon datează din jurul anilor 1920, atunci când în Franța au apărut câteva competiții care combinau cele trei discipline — înot, alergare și bicicletă. Aceste concursuri au evoluat până la forma modernă a triatlonului, în anul 1974 având loc primul eveniment de acest tip organizat de San Diego Track Club, California. În anul 2000, triatlonul a debutat la Jocurile Olimpice de vară, Sydney, iar la ora actuală acest sport numără 120 de federații naționale.

În România, triatlonul este un sport relativ tânăr, dar devenit foarte popular în ultimii ani. Numărul practicanților și cel al cluburilor cu secții de triatlon a crescut spectaculos, iar dacă în anul 2008 existau doar două competiții naționale care numărau câteva zeci de participanți, pentru anul acesta au fost anunțate peste 10 asemenea evenimente, cu sute de participanți.

Rowmania Fest este o inițiativă a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin care promovează turismul responsabil față de natură și mișcarea în aer liber. Organizat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea și al Primăriei municipiului Tulcea, sub patronajul Reprezentanței CE în România, festivalul include atât spectacole în aer liber, concursuri de vâslit, dezbateri, târguri de meșteșugari, expoziții foto și proiecții de filme.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Născut în urmă cu aproape 66 de ani, în satul Mila 23 din Delta Dunării, multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a prezentat, miercuri, oficial, pentru prima dată serviciile oferite prin pescaturism.

Practic, timp de câteva ore, însoțiți de gazde, turiștii pot vedea dintr-o barcă din lemn cum decurge o zi din viața pescarilor. Capturile sunt apoi pregătite fie în gospodăriile localnicilor, fie în locuri special amenajate, poveștile pescarilor și vechile rețete ale preparatelor tradiționale putând fi ingredientele unei zi perfecte în Deltă.

“Genul acesta de turism este dedicat pescarilor profesioniști. Ei sunt cei care vor crea o asociație și vor decide ce este mai bine pentru ei. Astfel, presiunea pe resursa piscicolă va fi mai mică, iar valoarea peștelui va fi mai mare, cu aceeași muncă. Este o soluție de bun-simț pentru localnici, în condițiile în care un pescar nu are acasă un restaurant sau o pensiune de cinci stele”, a declarat Ivan Patzaichin.

De la Mila 23, gazdele își conduc oaspeții pe canale, în bărci din lemn construite de ultimul marangoz al Deltei, Paul Vasiliu. Conducătorul ambarcațiunii, Mihai Giurgiuveanu, în vârstă de 33 de ani, spune că a ținut mult să aibă o barcă din lemn. “Este un vis de când eram mic, o pasiune moștenită de la bunicul meu. Acum câțiva ani, am început să transport turiștii cu o lotcă din lemn cu un motor de 10 cai putere, iar anul trecut am făcut schița acestei bărci pentru grupuri de 12 persoane pe un șervețel. Paul Vasiliu a construit-o.

Toată lumea în Deltă a început cu bărci din lemn cătrănite, nu cu bărci din fibră de sticlă. Ambele bărci sunt în regulă, iar orice detaliu al Deltei se poate observa mai bine dacă barca are o viteză mică. În plus, dacă tragi la rame, nefăcând zgomot, poți să te apropii mult de păsări”, a afirmat Mihai Giurgiuveanu.

La intersecția canalelor Heracle cu Lopatna, pescarii arată ce au prins în plase. “Un somn și trei crapi. E bine. Dacă erau mai mulți, mergeam la cherhana”, spune unul din pescarii din localitate.

Pentru tulcenii din Mila 23, pescaturismul este în continuare un vis, cât timp legislația din România nu le permite să-și ia în bărci nici măcar proprii copii pentru a-i învăța să pescuiască. “Nu avem voie să luăm în bărci persoane neautorizate. Dacă vrem să-i învățăm pe copii cum se pescuiește, ne iau bărcile și motoarele și tot ce mai avem. Toată lumea vrea să mănânce tradițional, iar pentru asta nu e nevoie decât de un ceaun, o tigaie, farfurii și linguri. Dacă vin autoritățile în control însă, ne cer restaurante de cinci stele”, a afirmat Dorin Barbăneagră, în vârstă de 46 de ani, din Mila 23.

Plimbarea cu bărcile din lemn în Deltă continuă până la un foișor acoperit cu stuf de pe malul unui canal. Se taie lemne, se face focul și se pregătește borșul de pește. “Ce nu se poate face din pește? Ciorbă tradițională, pește prăjit, saramură, ciorbă de perișoare din pește, storceag, ciorbă de varză cu capete de pește prăjit, plachii, proțapuri și câte și mai câte. Toată lumea știe și cere pește prăjit, dar după ce gustă din celelalte și le ține minte, a doua oară când vine le cere și pe celelalte”, a povestit Lucica Buhaev.

Printre turiștii care gustă preparatele tradiționale premiate la concursurile gastronomice organizate în România în ultimii ani se numără și președinta Asociației româno-canadiene pentru protecția Deltei Dunării, Izabel Nițoi. “Vrem să sprijinim financiar proiectele lui Ivan Patzaichin pentru a ne ajuta țara și pentru a o promova. Inițiativele sale sunt o garanție a succesului. Chiar dacă proiectele se derulează încet, e important că încercăm să schimbăm mentalități”, a menționat Nițoi.

Pentru satul Mila 23, pescaturismul este o șansă, potrivit primarului comunei Crișan, Ilie Munteanu. “Avem mulți investitori din alte localități din țară în comună și sunt foarte puțini localnici implicați în turism. Sperăm ca, prin pescaturism, să-i încurajăm. Am început să înființăm un Grup de Acțiune Locală și vrem să-i ajutăm pe localnici să se dezvolte, pentru că, în mod normal, întrunesc condițiile — soțul pescuiește, iar soția gătește”, a declarat primarul Munteanu.

Demersul Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, susținut financiar de Danube Competence Center, Germania, care a avut în vedere atât realizarea unui traseu culinar pilot în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cât și armonizarea cadrului legislativ din România pentru implementarea conceptului de pescaturism, se va încheia în luna octombrie a acestui an. Atunci, potrivit reprezentanților asociației, va exista un set de reguli de bun-simț și pentru pescari, dar și din punct de vedere legislativ. În timpul sezonului de iarnă, autoritățile vor încerca să multiplice proiectul și în alte zone din Deltă, în beneficiul localnicilor.

“Este foarte important să conștientizăm importanța resurselor naturale, să le exploatăm durabil și să le transformăm în atuuri, astfel încât România să poată fi identificată pe piața turistică într-un mod unic. Delta Dunării trebuie să ne aducă pe primele locuri în topul destinațiilor turistice. Pescaturismul este necesar României, este o resursă și un produs turistic care poate fi transformat într-un atu. În mare parte, legislația pentru pescaturism este definitivată”, a declarat președinta Autorității Naționale pentru Turism, Mirela Matichescu, prezentă la inaugurarea oficială a primului traseu de pescaturism din Deltă.

Așezată pe malul Dunării Vechi, pe una din buclele cunoscute navigatorilor ca ‘Marele M’, care au fost eliminate încă din secolul al XIX-lea ca urmare a rectificării brațului Sulina prin lucrările efectuate de Comisiunea Europeană a Dunării, localitatea Mila 23 este o așezare lipovenească. În apropierea acesteia, cercetările arheologice româno-franceze au scos la iveală cea mai veche așezare umană cunoscută până în prezent în Deltă, situl Taraschina. Datat cu patru milenii înainte de Hristos, situl a fost declarat, în anul 2011, monument istoric.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Acțiunile, organizate în perioada 13-15 august, au început joi cu deschiderea unui târg al meșteșugarilor în Piața ‘Mircea cel Bătrân’, la care participă peste 20 de artizani din țară, precum și comunitățile de minorități din județ.

“Vin de patru ani la târgul din Tulcea, pentru că îmi place organizarea de aici. De la an la an, vânzările scad însă, pentru că puterea de cumpărare este mică și piața se schimbă, iar meșterii trebuie să fie în pas cu cererea și să îmbine tehnica veche cu modelele moderne”, a declarat, pentru AGERPRES, Ion Radu, București, participant la târgul meșteșugarilor.

Joi seara, pe faleza orașului au concertat trupa ‘Est’ și artistele Alina Eremia și Delia, vineri seara în fața publicului urmând să se prezinte ‘Lady and the tramps’, ‘Gândul Mâței’ și ‘Zdob și Zdub’.

Sâmbătă dimineața, principala zonă de promenadă a orașului Tulcea va găzdui festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române, seara pe scena amenajată pe faleză urmând să concerteze ‘Zona zero’, Sore și Nicu Alifantis și Zan.

Zilele municipiului Tulcea se vor încheia cu un foc de artificii, duminică seara urmând să se închidă și târgul meșteșugarilor din Piața ‘Mircea cel Bătrân’.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Evenimentul, inițiat de coregraful Ștefan Coman, este inclus din anul 1995 în calendarul Comitetului Internațional de Organizare a Festivalurilor de Folclor al UNESCO și se dorește a fi o sărbătoare a folclorului de pretutindeni, iar anul acesta aduce în România, pentru prima dată, ansambluri artistice din estul Asiei.

Sub steagul Chinei, pe străzile orașului Tulcea, au defilat copiii membri ai ansamblului “Great River Arts”, înființat în anul 1999.

“Numele grupului nostru este o metaforă. Muzica și dansul ne leagă și vrem ca mesajele noastre să curgă ca un râu spre lumea întreagă. Spectacolele noastre au ca sursă de inspirație viața reală taiwaneză, procesele agricole și cred că misticismul Orientului, dansul care combină elemente de arte marțiale și folclorul vor fi foarte atrăgătoare pentru publicul din Tulcea”, a declarat pentru AGERPRES fondatoarea grupului din Taiwan, Hsiao-Jen Chang.

Ansamblurile “Choi Sun Dance” — Coreea de Sud și “Furnitz” — Austria se află, de asemenea, la prima participare la festivalul tulcean. La fel se întâmplă și pentru Diana Borisenko (Novozybkov, Rusia), chiar dacă de-a lungul timpului concursul a mai adus pe malul Dunării copii și tineri din țara păpușilor Matrioșka. “Am auzit multe despre acest festival și am vrut să văd cu ochii mei ce este aici. Dansez de la vârsta de 13 ani și nu știu ce altceva aș face dacă nu aș dansa. Dansul e viața mea, o parte din mine”, a afirmat Diana Borisenko, de 21 de ani, membră a Ansamblului folcloric “Kalinka”.

PUBLICITATE

“Fen Bladi”, un ansamblu din Algeria, este la a doua participare la festivalul “Peștișorul de aur”, iar unul dintre membrii acestuia s-a declarat admirator al României. “La Tulcea, am fost pentru prima dată în anul 2013. Îmi plac foarte mult românii și mă bucur că am avut posibilitatea de a reveni aici. Sper să ne revedem și anul viitor”, a spus Badi Hichem, de 34 de ani, membru al ansamblului algerian din Sidi Bel Abbes.

La finele paradei, în Piața Mircea cel Bătrân, participanții la manifestare și-au făcut selfie-uri, au dansat pe muzică populară românească și s-au jucat cu instrumentele celorlalți colegi. “Eu cânt la contrabas, dar i-am dat unui coleg instrumentul meu și acum mă joc la vioară. Am învățat să cânt la contrabas de la tatăl și bunicul meu. Nu am făcut studii de specialitate și mai mult am furat muzica. Este pentru a patra oară când vin la Tulcea și îmi place foarte mult pentru că întotdeauna a fost lume multă aici. Cred că este cel mai frumos festival la care am participat”, a declarat Petrică Adam, în vârstă de 23 de ani, membru al Ansamblului “Păunița” din Sângeorz-Băi.

Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova și Slovacia sunt alte state care au defilat în deschiderea celui mai mare festival de gen din România, spectacolele ansamblurilor folclorice urmând să fie găzduite în fiecare seară de centrul orașului Tulcea, începând cu ora 19,30.

“Festivalul ‘Peștișorul de aur’ cred că este cel mai vechi eveniment de gen de o asemenea amploare din România. În Europa, sunt foarte puține festivaluri de o asemenea anvergură și îmi doresc ca acești copii și tineri să devină prieteni, iar relația dintre ei să dăinuie în timp”, a afirmat directorul festivalului, Ștefan Coman.

Cea de a XXIII-a ediție a manifestării artistice este organizată Ansamblul artistic “Baladele Deltei”, cu sprijinul Ministerului Educației, al Consiliului Județean și al Primăriei municipiului Tulcea.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Andreea Rotaru)

În programul Pro Istoria Fest vor fi prezenți, pe 28 august, Nicu Alifantis & ZAN, Mircea Vintilă, Alexandra Ușurelu și Zoli Toth Project, iar pe 29 august Mircea Baniciu & Band, Marius Bătațu, Alina Manole și grupul Folk Frate.

În cele două zile de festival spectatorii vor fi întâmpinați, de asemenea, cu spectacole de folclor local și teatru de păpuși.

Participanții vor putea participa, pe perioada Pro Istoria Fest, la o serie de activități precum ateliere de modelaj, sculptură, pictură și împletituri, tenis de masă, tir cu arcul, înălțare de zmee, pinata și multe alte jocuri.

Potrivit organizatorilor, cântecele se vor auzi până târziu în noapte în jurul focului de tabără pregătit de organizatori.

Pro Istoria Fest este un proiect al Asociației Star Education, demarat în 2011 cu promovarea cetăților Poenari, Râșnov și a Curții Domnești din Târgoviște. În anii următori a continuat cu șase alte noi locuri de mare însemnătate istorică din România: Cetatea de scaun a Sucevei, Muzeul Golești, Cetatea Enisala, Cetatea Sighișoara, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Deva. Pro Istoria Fest își propune să aducă muzica prezentului în slujba trecutului.

Ediția 2015 a Pro Istoria Fest de la Cetatea Enisala este cofinanțată de Consiliul Județean Tulcea și susținută de Consiliul Local Sarichioi.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu)

Prin proiectul ‘Model meșteșugit de formare și ocupare în Regiunea Sud-Est’, 60 de persoane din județul Tulcea au participat în ultimele luni la cursuri de formare în meseria de modelator ceramică, țesător manual și împletitor în papură.

Cu o populație în scădere și îmbătrânită, fără locuri de muncă, Luncavița se mândrește însă cu tradițiile populare păstrate de bătrânii satului. ‘Târgul meșteșugit’, găzduit recent de localitate și organizat printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, le-a oferit localnicilor prilejul de a aduce în prim-plan marca identitară a zonei, olăritul, un meșteșug păstrat de la cea mai spectaculoasă civilizație a Europei preistorice, precum și alte meserii tradiționale.

‘Am decis să facem un desant exclusiv pe meșteșuguri doar în comuna Luncavița, pentru că aici este un foarte vechi și important centru tradițional de olărit. Filozofia noastră este că meșteșugurile pot să fie o sursă viabilă măcar de completare a veniturilor, în mediul rural, oportunitățile de angajare fiind foarte reduse. Prin acest proiect vrem să demonstrăm că dacă există calificare sau posibilități de formare profesională, oamenii pot avea ei inițiative’, a declarat pentru AGERPRES reprezentantul asociației ‘Moara de hârtie’, Ion Georgescu.

Potrivit acestuia, tulcenii au fost la cursuri mai mult din curiozitate, dar și din nevoie.

‘Eu sunt șomeră. Am fost angajată la o croitorie din Măcin timp de șase luni și am lucrat trei ani ca vânzător la un magazin din Luncavița. În sat, nu sunt locuri de muncă. Cine deschide un magazin, îl și ține, așa că acest curs a fost bine-venit. Am țesut, am croșetat, am făcut ii, gentuțe, brâie’, a menționat Florentina Sănducu, în vârstă de 36 de ani, participantă la cursul de țesător manual.

Alți localnici au participat la proiect în calitate de formatori. ‘Elevii mei au avut tragere de inimă, cu atât mai mult cu cât nu au locuri de muncă. Noi, bătrânii, mai avem o casă, o masă, dar tineretul… La început, normal că tuturor li s-a părut greu, dar nimeni nu s-a născut învățat’, a afirmat Florica Arion, în vârstă de 62 de ani, formator la cursul de împletituri din papură.

Spune că lucrează în papură din anul 1969. ‘Cum am terminat opt clase, am plecat la papură. Atunci, în Luncavița era o secție a statului care s-a desființat după Revoluție. Am fost în prima tură de șomeri din sat și tot timpul am visat această meserie. Nu am uitat-o niciodată, numai că nu prea avem papură pe aici. Dar merg pe unde este, iar iarna lucrez, că vara merg la câmp, iar când e ger îmi fac de lucru. Dacă fetele care au participat la curs vor avea ambiție, le voi ajuta să facă o afacere din papură’, a mai spus Florica Arion.

Cursurile de olărit au avut de asemenea căutare, iar profesor le-a fost localnicilor Marcel Mocanu, în vârstă de 61 de ani, din Braniștea, județul Galați, care cunoaște secretele olăritului de la vârsta de șapte ani.

‘Tatăl meu a avut aici, în Luncavița, un atelier de olărit, așa că am venit cu drag la Luncavița. Am găsit oameni entuziaști și câțiva din ei îmi calcă pe urme’, a afirmat profesorul cursului organizat de asociația ‘Moara de hârtie’.

A avut elevi și la mănăstirea Agapia, iar produsele sale participă la târguri internaționale și naționale. ‘Produsele noastre sunt migăloase. Cele expuse sunt mici și la prețuri potrivite, pentru că puterea de cumpărare în România este mică și ne adaptăm pieței’, a mai spus Marcel Mocanu.

La finele cursurilor, toți participanții vor primi certificate de calificare, iar în baza unei selecții, 13 dintre aceștia se vor bucura de premii, în valoare de câte 7.000 de lei impozabili, pentru începerea unor afaceri în domeniu, potrivit reprezentantului asociației ‘Moara de hârtie’.

‘Primul nostru proiect s-a derulat la Comana, acolo unde am înființat un atelier muzeu și avem legătorie de carte și tipar manual. Încercând să ne implicăm în comunitate, ne-am dat seama că există capacitate de muncă, oamenii pot fi motivați, dar nu există oportunități, iar meșteșugurile sunt o șansă. Apropo de pariul nostru legat de viabilitatea meșteșugurilor tradiționale, acum, la Comana, implementăm un alt proiect susținut din fonduri norvegiene, prin care vom construi șapte ateliere de meșteșuguri — cele trei de aici, împletituri din papură, țesătorie manuală și olărit, plus lucru în lemn, moară și brutărie, conserve tradiționale și fierărie. Fiecare atelier va fi gestionat de o persoană din comunitate care-și va crea propria afacere. Vom crea, astfel, un mic incubator de afaceri meșteșugărești care vor fi gestionate coerent pentru un produs unic la nivel național. Acest incubator va fi deschis publicului ca un muzeu, se vor organiza cursuri pentru cei doritori să învețe meșteșugurile, dar vom avea și micro-producție’, a mai spus Ion Georgescu.

Înființată în anul 2012, asociația ‘Moara de hârtie’ a derulat până în prezent în diferite zone din România șapte proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Proiectul ‘Model meșteșugit de formare și ocupare în Regiunea Sud-Est’ a început în luna martie a anului 2014, este derulat în colaborare cu Universitatea ‘Ovidius’ din Constanța, Structural Consulting Group și Primăria comunei Luncavița și se implementează în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați și Tulcea.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui model antreprenorial integrat și sustenabil, generator de dezvoltare rurală non-agricolă în domeniile turistic și meșteșugăresc, 340 de presoane din mediul rural beneficiind de servicii de informare și consiliere profesională gratuite în turism și agro-turism.

Valoarea totală a proiectului, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvotarea Resurselor Umane, este de 2.171.106,5 lei, iar cea nerambursabilă, de 2.127.684,37 lei.

Satul Luncavița se află la 4 kilometri de locul în care, într-o depresiune dominată de culmile Munților Măcin și dealurile Niculițelului, cercetările arheologice au dus la descoperirea unui sit în care se regăsesc complexe de locuire atribuite culturii Gumelnița din mileniul V î. Hr. Numeroasele materiale arheologice identificate la punctul Cetățuia au permis cunoașterea elementelor de viață cotidiană caracteristice unei comunități preistorice capabilă să administreze în mod eficient resursele naturale. Pe baza dovezilor istorice, se spune despre această cultură că a fost una dintre cele mai spectaculoase civilizații ale Europei preistorice.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru)

‘În această zonă a județului avem cea mai mare pădure de tei din nordul Dobrogei, peste 6.000 de hectare. Nu este o sărbătoare inventată de noi, ci una luată cu împrumut de la străbuni pentru copiii noștri. Avem produse tradiționale, demonstrații de meșteșuguri care s-au păstrat și pe care încercăm să le reînviem și muzică pentru toate gusturile’, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Luncavița, Ștefan Ilie.

Startul petrecerii de pe terenul de fotbal de la marginea satului Luncavița a fost dat de ansamblurile folclorice din județ, pe scenă urcând apoi Constantin Enceanu, Carmen Rădulescu, Lorenna, One, Dorian Popa și Liliana Geapana.

Artiștii și oficialitățile prezente au fost servite cu borș de pește tradițional zonei, ostropel de porc și miel și plăcinte dobrogene cu miere. ‘Fiecare prepară ciorba de pește cum s-a obișnuit și fiecare are secretul lui. La noi, în Luncavița, punem în ciorbă mai mult zarzavat, roșii, ardei iuți, ceapă, leuștean, oțet. Oricum, borșul de aici e mai bogat decât cel din Deltă, pentru că noi avem pământ de grădinărit’, a afirmat Vasilica Cardon, angajată a Liceului tehnologic ‘Simion Leonescu’.

Cinci din standurile expoziționale pregătite de organizatori pe terenul de fotbal din localitate au găzduit demonstrații practice de olărit, împletituri din papură și cusut manual. ‘Aceste demonstrații se desfășoară în cadrul unui proiect finanțat de UE care și-a propus printre altele formarea persoanelor fără locuri de muncă din mediul rural’, a declarat Ion Georgescu, membru al asociației Moara de hârtie din Comana, Giurgiu.

El a amintit că până la începutul anilor 1980 Luncavița a fost un important centru de olărit și printre cele mai mari din România. ‘Istoria acestei comunități ne-a obligat să concentrăm cursurile de meșteșuguri tradiționale din cadrul proiectului în această zonă’, a menționat Georgescu.

Potrivit primarului comunei Luncavița, Sărbătoarea teilor din acest an se va încheia la miezul nopții cu focuri de artificii.

Cele mai vechi urme materiale descoperite pe teritoriul comunei Luncavița datează din Paleolitic și Mezolitic, potrivit autorităților locale. Prima mențiune scrisă cunoscută în prezent a localității se regăsește în registrul din 1573 emis de autoritățile otomane, satul fiind de asemenea menționat în defterele (registrele, n.red.) din secolele următoare.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu)

‘Societățile comerciale care-și desfășoară activitatea pe plaja de la Sulina au fost atenționate cu privire la necesitatea respectării legislației de mediu în vigoare. Au început diligențele pentru obținerea autorizațiilor de mediu, dar am cerut actualizarea evaluărilor pe care nu le-am primit, motiv pentru care le-au fost transmise procese verbale de atenționare. Este o situație pe care încercăm să o gestionăm în funcție de infringement’, a declarat pentru AGERPRES guvernatorul Simion.

Procedura de infringement a fost declanșată de Comisia Europeană în urmă cu patru ani din cauza amenajărilor realizate în zonă de Consiliul Județean (CJ), cu sprijinul Ministerului Dezvoltării și Turismului și impune respectarea unor norme stricte de protecție a habitatelor naturale periclitate la nivel internațional.

CJ a finalizat studiul de evaluare adecvată a impactului de mediu al investițiilor realizate pe plaja din orașul Sulina, iar după aprobarea acestuia de către Consiliul științific al Administrației Rezervației, acesta a fost transmis Comisiei Europene.

‘Am transmis clarificările solicitate de CE la studiul de evaluare, iar acum acesta se află la Comisie. Sperăm ca la finele lunii septembrie să convingem Comisia că motivele infringementului nu se regăsesc’, a menționat guvernatorul Rezervației.

Pe lângă diferendul dintre societățile comerciale și autoritățile de mediu române, pe de o parte, și cel dintre autoritățile de mediu din România și CE, pe de alta, potrivit prefectului Marin Bădiță, unul dintre operatorii economici a fost reclamat că pe una dintre pasarelele amenajate de autorități a pus mese cu umbreluțe.

‘Am primit o sesizare din partea unei organizații din Sulina cu privire la un litigiu dintre societățile comerciale care-și desfășoară activitatea pe plajă. Am fost la Sulina, am văzut despre ce este vorba și așteptăm un punct de vedere al ARBDD cu privire la această situație’, a declarat prefectul Bădiță.

Plaja de la Marea Neagră din Sulina, cunoscută drept una dintre ultimele zone sălbatice din România, continuă să fie apreciată de turiști. ‘Vin din nordul îndepărtat al țării, Săpânța, Maramureș, și a meritat să bat atâta drum. Îmi place că este capătul lumii și că zona nu este atât de modernă ca celelalte plaje din țară. E scump, e adevărat, dar merită’, a afirmat Camelia Ștețca, turistă la Sulina.

Plaja din Sulina, potrivit unor documente din arhiva administrației locale, a avut destinație de agrement încă din secolul al XIX-lea, atunci când Comisiunea Europeană a Dunării (CED) a înființat un sediu în acest oraș. În anul 1888, autoritățile urbei au adresat o scrisoare diplomaților români prin intermediul CED pentru a asfalta drumul spre plajă.

Drumul a fost însă amenajat abia în anul 2011 de CJ Tulcea și Ministerul Dezvoltării Regionale, iar conform legislației europene de mediu construcțiile din lemn nu pot fi protejate cu substanțe specifice decât la finele sezonului turistic, atunci când efectul acestora asupra florei din zonă, protejată la rândul ei prin convenții internaționale de mediu, este minim. Iar dacă la începutul iernii, pasarela din lemn se repară, până la deschiderea sezonului turistic ea va fi din nou distrusă din cauza intemperiilor și a animalelor crescute în stare de libertate.

De altfel, din același motiv, nu pot fi date în folosință nici construcțiile din lemn amenajate de cele două instituții române. Campingul are o suprafață de circa 3,5 hectare, iar pe lângă dușurile care au fost deja distruse, are cabane din lemn, dar și un amfiteatru pentru spectacole. Valoarea totală a acestei investiții a fost de 8,7 milioane de lei.

Anterior, cu sprijinul fondurilor de pre-aderare, pe plajă, s-a amenajat o terasă care a iscat, de asemenea, vii controverse legate de protecția habitatelor.

În urmă cu cinci ani, CE a transmis României un prim avertisment în legătură cu aplicarea defectuoasă a legislației europene privind protecția mediului în cazul proiectului de amenajare a zonei de pe plaja Sulina. În anul următor, pe 27 ianuarie, forul european a trimis autorităților de la București un aviz motivat în care cerea statului român să se ocupe de ‘aspectele necorespunzătoare’ de mediu din Delta Dunării.

Conform CE, proiectul a avut deja un impact negativ asupra unei specii endemice (Centaurea pontica) protejată în temeiul directivei Habitate, precum și asupra unui habitat protejat (pajiști sărăturate mediteraneene), autoritățile române susținând însă că investiția nu afectează major zona.

Cel mai estic oraș al Uniunii Europene, Sulina, a fost atestat istoric în secolul al X-lea, pe hărțile vechi ale navigatorilor italieni numele urbei figurând ca singura cale navigabilă întreținută de turci, care au construit aici un far. În urma Tratatului de pace de la Paris din anul 1856, cu sprijinul investițiilor realizate de CED, orașul s-a transformat dintr-o așezare cu câteva case într-una dintre cele mai cosmopolite zone ale României. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul s-a dezvoltat continuu, cuprinzând 22 de etnii și șapte consulate și fiind considerat “micuța Veneție a Orientului”.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea)

Comandantul de companie din Batalionul 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’ din Brăila, Alin Gheorghe, a participat în urmă cu doi ani în teatrul de operațiuni din Afganistan. A fost comandant de pluton, una din cele mai importante funcții din misiunile externe, iar zilnic, în cooperare cu forțele afgane de Poliție și Armată, precum și cu partenerii NATO, avea activități de ieșiri din bază pentru misiuni în sprijinul populației afgane.

‘În misiuni, nu aveam timp de gătit, iar întotdeauna când le încheiam aveam asigurată mâncarea caldă. Dacă misiunea depășea un anumit număr de ore, aveam hrană rece. În Afganistan, nu mi s-a întâmplat să fiu nevoit să-mi procur singur hrană în timpul misiunii, pentru că nu s-a întâmplat să rămânem izolați’, a declarat pentru AGERPRES Alin Gheorghe.

Dacă ar fi rămas izolat în timpul unei misiuni de cercetare, nu procurarea resurselor de apă și mâncare ar fi fost o problemă, ci grija pentru oamenii din pluton. ‘În teatrele de operațiuni, apare grija pentru oamenii tăi și faci tot ce poți face pentru ca ei să nu aibă probleme. Colaboram indiferent de naționalitate, pentru că acolo toți suntem reprezentanți ai NATO, adică o mare familie. Și este normal să colaborezi pentru a-ți putea îndeplini misiunile’, a adăugat comandantul de companie Gheorghe.

Participant la exercițiul româno-american ‘Red Dragon — 15’, în timpul Zilei Distinșilor Vizitatori, el a prezentat câteva din trucurile vechi ale cercetașilor de a supraviețui atunci când legătura cu comandamentul este întreruptă.

‘Când rămânem fără apă, săpăm o groapă pe care o acoperim cu un nailon. Sub nailon așezăm un recipient în care se va strânge apa formată din condens. Nu se obțin cantități importante, dar atunci când nu ai apă, orice gram contează. Pentru bălți, se poate improviza un filtru dintr-un recipient din plastic în care se pun pietriș, nisip, cenușă, tifon medical și, din nou, în aceeași ordine, aceleași materiale. Apa obținută astfel va fi curățată, dar nu neapărat filtrată. Se poate fierbe sau se pun pastile de cloramină. Metoda asta se poate aplica în zonele mlăștinoase, cum sunt deltele’, a adăugat Alin Gheorghe.

Cenușa din ‘filtrul’ pentru apa nepotabilă poate proveni de la un grătar. ‘Când suntem izolați și nu putem fi aprovizionați, ne procurăm din resurse proprii hrana, iepuri, șerpi, broaște. Focul se va face întotdeauna în desișuri, acolo unde fumul pote fi disipat rapid de ramurile copacilor, iar plutonul neriscând astfel să fie descoperit’, a mai spus reprezentantul Batalionului 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’.

În timpul Zilei Distinșilor Vizitatori, delicatesele pregătite de cercetașii români și americani, pește fript, broaște, șerpi și iepure, au fost oferite și comandanților americani. ‘Foarte bun’, a apreciat la finele degustării șeful Gărzii Naționale a statului Alabama, general maior Perry Smith.

La exercițiul ‘Red Dragon-15’ care se desfășoară în perioada 8-24 iunie participă 238 de militari ai Batalionului 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’ din Brăila și 115 militari ai Unității 1-131 de Cercetare și Supraveghere din cadrul Gărzii Naționale a statului Alabama, SUA. Exercițiul constituie o premieră pentru Batalionul din România, fiind totodată primul exercițiu de amploare cu structuri de cercetare din armatele celor două state desfășurat în România.

Pe data de 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin ordinul de Zi nr. 83, a semnat actul de constituire a ‘Secției a II-a’ din cadrul ‘Corpului de Stat Major General’, ca prim element organizat al Cercetării Armatei române.

Batalionul 528 Cercetare a fost înființat la 1 octombrie 1968, ca unitate subordonată Diviziei 67 Mecanizate, din iunie 2000, batalionul intrând în compunerea Corpului 10 Armată, iar din aprilie 2003 în cea a Corpului 1 Armată. Militarii acestei formațiuni au desfășurat mai multe misiuni de menținere a păcii, patrulări în zona de responsabilitate, culegere informații sub egida ONU și a NATO.

Urmașă a Companiei Diviziei de Infanterie 39 a Gărzii Naționale a statului american constituită în anul 1920 și redenumită ulterior, Unitatea 131 din Garda Națională a statului Alabama a executat de-a lungul timpului misiuni de menținere a păcii în diferite state ale lumii.

AGERPRES / (A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă)