Romania azi

Facebook Twitter Email

 

What seems to be a quiet visit by Prince Charles in Transylvania is not so at all. With every trip he takes here, the British Crown Prince makes the area more famous all over the world, according to Pro TV News.And he urges us to look at Transylvania’s wonders with more respect too. In the last few years, the prices for Saxon houses in Viscri, Saschiz or Valea Zalanului have started to go up, and locals open boarding houses for tourists in England, Germany or Italy.

In the area Valea Zalanului, an old Saxon house can cost well over 40,000 Euro, based on what condition it is in.

In Saschiz, locals admit that the prince’s frequent trips here made tourists try to find them on the map. In 1997 there was only one boarding house in Saschiz, but three new ones were built in 2009 and ten more are being built at the moment.

President Basescu receives Prince Charles on Monday

President Traian Basescu will receive Prince Charles at Cotroceni Palace on Monday, 11:30 am, according to the Presidential Administration. Basescu has previously received Charles at Cotroceni on May 20, 2011.

 

Printul Charles, mandru ca are cea mai frumoasa gospodarie din sat. A treia zi de vizita in Romania

Ceea ce pare doar o vizita tihnita in Ardeal a printului Charles, nu este deloc asa. Cu fiecare calatorie facuta aici, acest nobil indragostit de lucruri simple ridica zona, facand-o cunoscuta in lumea intreaga, informeaza Stirile Pro TV.

Ne indeamna si pe noi sa privim cu mai mult respect, minunatiile Transilvaniei. De cativa ani, la Viscri, Saschiz ori Valea Zalanului, preturile caselor sasesti au inceput sa urce, iar localnicii isi deschid pensiuni pentru turisti din Anglia, Germania sau Italia.

In acest peisaj cu dealuri line din inima Transilvaniei, Printul Charles adora sa hoinareasca prin locuri neumblate, iar casa de poveste din Valea Zalanului este ideala pentru odihna. Angajatii, insa, n-au timp de visare.

Dimineata, a plecat salutandu-i frumos, din poarta, pe gospodari si s-a indreptat catre Harman si Prejmer, dornic sa vada una dintre cele mai mari biserici fortificate ale zonei. La plecare, a primit in dar o tesatura taraneasca.

Si nu degeaba trag nadejde oamenii sa-i sprijine printul. Peste tot pe unde a trecut, lucrurile s-au schimbat in bine.

In zona aceasta, o casa veche saseasca poate sa coste in functie de starea in care se afla si de teren, de la 40.000 de euro in sus.

In Saschiz, localnicii recunosc deschis ca venirea printului i-a facut pe turisti sa-i caute pe harta.

In ’97, de exemplu, exista o singura pensiune in Saschiz, dar in 2009 au aparut alte 3, iar acum se toarna fundatiile la inca zece. Turistii se cazau, inainte, in Sighisoara si preferau sa faca de aici turul cetatilor pitoresti din zona.

Insa de doi, trei ani, majoritatea trag peste noapte la localnici: dau intre 80 de lei si 150, si au mic dejun inclus. Pensiunile tipice sint mici, cu cel mult 6 camere.

Grav este insa ca nu exista, la noi, o lege care sa protejeze zona de constructii moderne, si sa-i oblige pe investitori sa pastreze spiritul locului. Cit despre renovare, daca nu este un monument istoric, oricine poate schimba aspectul unei case sasesti, dupa bunul plac.

Preşedintele Băsescu îl primeşte luni pe Prinţul Charles la Palatul Cotroceni

Preşedintele Traian Băsescu îl primeşte luni, la 11,30, la Palatul Cotroceni, pe prinţul Charles, care efectuează o vizită privată în România, informează Administraţia Prezidenţială. Preşedintele Traian Băsescu l-a mai primit, în 20 mai 2011, pe Prinţul Charles, la Palatul Cotroceni.

Sursa Bucharest Herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
 Oraşul Avrig din judeţul Sibiu va deveni primul oraş independent energetic din România până în anul 2030, iar investiţiile necesare pentru derularea acestui program se cifrează la circa 50 de milioane de euro, a declarat, joi, pentru AGERPRES, primarul oraşului Avrig, Arnold G. Klingeis, prezent la un workshop româno-chinez pentru ştiinţă şi tehnologie, derulat la Bucureşti. 
 
“Eu am propus realizarea acestui program în două etape. În prima etapă vrem să implementăm până în 2020 o serie de tehnologii care să asigure producerea de energie alternativă la nivel local, în paralel cu măsuri de eficientizare energetică, iar până în 2030 oraşul să fie absolut independent energetic. Astfel, toată energia va fi produsă local, iar surplusul de energie va fi exportat spre alte zone”, a spus Klingeis.

 În opinia acestuia, un astfel de program presupune investiţii de peste 50 de milioane de euro, o sumă rezonabilă ţinând cont de beneficiile aduse comunităţii locale.

 “Sunt necesare investiţii de circa 50 de milioane de euro pentru un oraş mic, cu 14.000 de locuitori, cât are Avrig, ca să fie independent energetic şi să nu mai aibă nevoie de niciun fel de resurse fosile din alte zone. Mi se pare o sumă rezonabilă ca să devii independent energetic şi în acelaşi timp să creezi locuri de muncă în comunitate, să aduci plus valoare unor sectoare, cum ar fi agricultura, pentru că biomasa şi biogazul implică modernizarea sectorului deoarece se va produce materia primă pe nişte terenuri care oricum nu sunt valorificate, ci sunt lăsate în paragină”, a explicat primarul oraşului Avrig.

 Acesta a precizat că o parte din investiţii sunt asigurate deoarece sunt companii interesate de a investi, în această zonă, în tehnologii pentru producerea de energie alternativă.

 “Avem compania Bosch din Germania, care va investi pe 40 de hectare într-un parc fotovoltaic, iar o societate din Anglia va construi o centrală pe biomasă, dar mai avem şi alţi investitori pe hidro şi pe biogaz. Suntem în negocieri şi cu investitorii chinezi pentru a aduce şi alte echipamente în domeniul energiilor regenerabile. Toate acestea vor fi integrate în zona administrativă a Avrigului, vor crea locuri de muncă şi o stabilitate economică pentru oamenii din zonă”, a adăugat edilul oraşului Avrig.

 Nu în ultimul rând, Arnold Klingeis a menţionat că alături de investiţiile în tehnologie sunt importante şi măsurile de eficientizare energetică.

 “Energia care nu este consumată nu trebuie produsă. Este importantă încurajarea izolării termice a blocurilor, schimbarea sistemelor de iluminat, dar şi implementarea unor sisteme de management a consumului energetic într-un apartament sau o casă. Toate combinate vor avea un impact puternic asupra comunităţii, consumul se va diminua cu 60-80%, iar diferenţa va fi produsă din surse alternative. Consider că energia regenarabilă este un catalizator al dezvoltării durabile pentru comunităţile mici şi mijlocii din România”, a mai spus primarul oraşului Avrig.

Sursa: Mediafax

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
 Constanta Mayor Radu Mazare on Monday inaugurated the Mamaia foot bridge. He said he intends to finalize two similar projects in Mamaia and added such leisure constructions should be made all throughout the seaside. 

“There will probably be 6 to 7 daily boat rides leaving Mamaia to Tomis and bacl. Several passengers boats will go and also several sailing ships will leave Tomis. A one hour drive will cost 35 lei, and tourists will be offered bar and restaurant services as well as a group performing Greek music,” Mazare explained. 

“We have two other projects that are more spectacular than the foot bridges. One will incur opening Siutghiol Lake into the sea and several boat rides will be available at the time and the other will incur building four little islands at sea on the Mamaia Constanta tour. They are going to be put together with EU funds, without money from the national budget.” 

The mayor also said that attracting tourists with a lot of money to the Romanian seaside will include bringing Iran tourists starting July.

The footbridge is 4 meters high and placed directly onto the Black Sea, starting off the beach near Victoria Hotel and covering 420 meters. The investment value was about 5 million leii, 4 million coming from the Tourism Ministry and 580.000 lei from the Mayor’s Office. 

 

Pasarela din Mamaia inaugurată. Turistii vor putea face calatorii cu vaporasul intre Mamaia si Portul Tomis 

 

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a inaugurat, luni, pasarela din Mamaia. El a spus că intenţionează realizarea altor două pasarele de acest gen în staţiunea Mamaia, dar acestea trebuie realizate pe tot litoralul românesc.

“Probabil vor fi şase – şapte curse pe zi de aici din Mamaia până în portul Tomis şi retur. Vor fi mai multe pasagere de acest gen plus alte veliere din portul Tomis care vor veni să ofere aceste plimbări. (…) Preţul unei curse care va dura o oră va fi de 35 de lei. Pe pasager turiştii găsesc atât bar, cât şi restaurant, dar şi o formaţie de muzică unde vor asculta cu predilecţie muzică grecească. Vaporaşul poate fi închiriat pentru petreceri private, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii”, a afirmat Radu Mazăre.

“Este prima dintr-un număr de pasarele pe care le vom face pe litoralul Mării Negre, o să mai construim încă două în Mamaia după care o să mai construim cu Ministerul Dezvoltării mai multe pasarele până în sudul litoralului.”, a explicat primarul municipiului Constanţa.

“Următoarele două proiecte pe care o să le facem vor fi şi mai spectaculoase decât pasarelele. Unul va fi deschiderea lacului Siutghiol în mare şi atunci navele vor putea intra de pe mare pe lacul Siutghiol, care mărgineşte staţiunea Mamaia, iar celălalt va consta în realizarea a patru insuliţe pe mare, pe traseul pe care noi l-am făcut astăzi din Mamaia în Constanţa. Aceste insuliţe vor fi realizate odată cu proiectul pe fonduri europene pentru stabilizarea plajelor şi lărgirea falezelor şi va fi fără bani din bugetul Primăriei sau de la bugetul naţional. Aceste insuliţe vor fi faţă în faţă cu plaja de la Mamaia, unii vor face plajă în Mamaia şi se vor uita la cei de pe insulă şi cei de pe insulă se vor uita la cei din Mamaia, va avea un cheu de acostare şi va avea un restaurant unde oamenii să poată mânca în timpul zilei şi nopţii. Insulele vor avea suprafaţa de un hectar”, a mai afirmat Radu Mazăre.

El a anunţat că de luna viitoare vor veni turişti din Iran pe litoralul românesc şi a spus că speră ca acesta să fie doar primul pas în atragerea turiştilor cu bani în Constanţa.

Pasarela, cu o lăţime de 4 metri, este amplasată în Marea Neagră, pornind de pe plaja din dreptul hotelului Victoria, prelungindu-se în apă pe o distanţă de aproximativ 420 de metri în larg şi finalizându-se printr-un debarcader pentru acostarea ambarcaţiunilor de agrement pentru turişti. Valoarea investiţiei a fost de patru milioane de lei de la MDRT, contribuţia Primăriei Constanţa fiind de 580 mii de lei.

Sursa: bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
 The Batory Tower and the Rasnov Citadel garden have been reopened for tourists, after over the past two years they were subject to ample restoration. According to Rasnov Mayor’s Office Cultural Manager Nicolae Pepene, the inauguration crowns an important historic event, following 50 years of attempt to restore the Rasnov Castle, according to Agerpres.

The Citadel has seen several simple repairs, but the garden hadn’t been included. “We all know this was a darker time in the citadel’s history, when part of the walls were affected by unauthorized works, and a more difficult time followed because of several walls crumbling down, and since 2010 the mayor’s office put it on emergency works to save the property from works badly done by the former owner. The only new thing is the tower roof, where we recreated a similar Transylvania fortification method. At an historic level, this is the first intervention on the tower, since its crumbling down, in the beginning of the 17th century, as the owners at the time, Transylvanian Saxons abandoned it,” Nicolae Pepene said. 

According to him, the walls that went crumbling down on 2009 were restored, and mostly rebuilt for the most part, with stone from the walls especially waxed and built in. 

The National Monuments Committee is working on a restoration project for the Gothic Tower, and over the next three years the most spectacular Medieval Art Museum will be put together in Rasnov. The inauguration was attended by Culture Minister Mircea Diaconu who said “the citadel looks like the kind of thing you want to visit now.”

After the Black Church and Bran Castle, the Rasnov Citadel is the most visited touristic objective in Brasov. 

 

Turnul Batory şi Grădina Cetăţii Râşnov redate circuitului turistic după doi ani de restaurare

 

Turnul Batory şi Grădina Cetăţii Râşnov au fost redate circuitului turistic, vineri, după ce în ultimii doi ani au fost făcute ample lucrări de restaurare. Potrivit directorului Direcţiei de Cultură a primăriei Râşnov, Nicolae Pepene, inaugurarea Turnului Batory şi a Grădinii Cetăţii reprezintă un moment festiv din punct de vedere istoric, pentru că după o jumătate de secol se discută despre o restaurare la Cetatea Râşnov, ultima restaurare profesionistă a monumentului istoric fiind făcută în perioada 1955-1957, scrie Agerpres,

De atunci au fost făcute simple reparaţii în Cetate,dar în Grădina Cetăţii nu au fost făcute nici măcar simple operaţii de întreţinere, a mai spus Nicolae Pepene.

“Ştim bine că a fost o perioadă mai tulbure în istoria Cetăţii Râşnov, când o parte dintre ziduri a fost afectată de anumite lucrări neautorizate, a urmat o perioadă şi mai grea din cauza prăbuşirii unor ziduri, şi din anul 2010 Primăria Râşnov, proprietarul şi administratorul monumentului istoric, a trecut în regim de urgenţă la pregătirea salvării Cetăţii de Jos, partea mai afectată de lucrările făcute de fostul proprietar. Vorbim acum despre restaurarea Turnului Batory şi nu despre o reconstituire. Singurul lucru nou este acoperişul turnului. S-a mers pe un model de fortificaţie transilvăneană similară. La nivel istoric, este prima intervenţie asupra Turnului Batory de la prăbuşirea sa, de la începutul secolului al XVII-lea, pentru că atunci, proprietarii Cetăţii Râşnov, saşii râşnoveni au abandonat turnul, nemaiavând un rol în apărarea Dealului Cetăţii”, a declarat Nicolae Pepene.

El a adăugat că zidurile Cetăţii Râşnov, prăbuşite în perioada 2009-2010, au fost unele restaurate, altele, din păcate, reconstituite. A fost recuperată piatra din ziduri şi apoi clădită cu un mortar special, astfel că 2/3 din zidurile cetăţii sunt restaurate.

În aceste zile, Comisia Naţională a Monumentelor are pe masă un alt proiect de restaurare pentru Turnul Gotic. De asemenea, în următorii trei ani va fi finalizat şi cel mai spectaculos Muzeu de artă medievală din România care se va înfiinţa în Cetatea Râşnov, a mai afirmat Nicolae Pepene.

La inaugurare a fost prezent şi Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Mircea Diaconu, care a declarat că acum “Cetatea Râşnov pare a fi ce ne trebuie comparativ cu anul 2009” când a vizitat-o ultima dată şi când ”o parte din ziduri erau prăbuşite”.

Cetatea Râşnov este cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţul Braşov după Biserica Neagră şi Castelul Bran. Anul trecut, Cetatea a fost vizitată de 199.470 de turişti, numărul acestora fiind în creştere de la an la an şi datorită evenimentelor culturale organizate de primărie în Cetate.

Sursa: bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Romanian ballerina Alina Cojocaru received the Benois de la Danse award for “best ballerina,” in recognition of her performance as “Julie” in the “Liliom” Hamburg Ballet production, according to the website of the Royal Opera House of London.

Her co-star Carsten Jung won one of two awards for best performance by male dancers.

Upcoming performances by Alina with The Royal Ballet include roles in La Sylphide and A Month in the Country.

The Benois de la Danse award was created in Moscow, 1992, by the International Dance Association, with the first edition held on the stage of the Bolshoi Theater.

Cojocaru, born in Bucharest, studied in Kiev for seven years and then at the London Royal Ballet School, as of 1997, after winning a scholarship at the International Ballet Content in Lausanne. She worked with the Kiev Ballet Company and then returned to London, where in 2001 she became principal of the Royal Ballet in 2001.

She appeared on the Romanian stage for the first time in 2002, with the lead role in Giselle. She returned the following year to perform at the ballet gala within the George Enescu International Contest and Festival. She was awarded the National Order for Merit, as Knight.

She has won several prizes throughout her career, also being one of the four winners of the “Ballerina of the decade” award at the Stars of the 21st Century gala in Moscow last year.

 

Alina Cojocaru a primit premiul Benois de la Danse

Balerina română Alina Cojocaru a primit premiul Benois de la Danse pentru “cea mai bună balerină” ca recunoaştere pentru prestaţia din rolul “Julie” în producţia Baletului din Hamburg “Liliom”, se arată pe site-ul Royal Opera House din Londra.

Partenerul ei din spectacol, Carsten Jung, a primit unul dintre cele două premii acordate celui mai bun balerin.

Alina Cojocaru urmează să danseze pe scena baletului londonez – The Royal Ballet – în spectacolele “La Sylphide” şi “A Month in the Country”.

Premiul Benois de la Danse a fost instituit la Moscova, în 1992, de Asociaţia Internaţională a Dansului şi a avut prima ediţie pe scena Teatrului Balşoi.

Alina Cojocaru, născută la Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării unei burse în cadrul Concursului Internaţional de Balet de la Laussane. A dansat în cadrul Companiei de Balet din Kiev (debutând în “Don Quijote”, “Frumoasa din pădurea adormită”, “Spărgătorul de nuci”, “Coppelia”). A revenit la Londra în 1999, fiind promovată ca prim-balerină. După succesul repurtat în “Giselle”, ea a devenit solist principal (2001) al Companiei Regale de Balet de la Covent Garden, evoluând apoi în rolul Odette-Odile din “Lacul lebedelor”, “Romeo şi Julieta” (coregrafia Kenneth McMillan), “Don Quijote” (în viziunea lui Rudolf Nureev), “Evgheni Oneghin” (semnat de John Cranko), “Baiadera” (realizată de Natalia Makarova) etc. În repertoriul său s-au adăugat, în ultima vreme, noi titluri precum “Mayerling”, “Gong”, “Sylfida”, “Manon” (în coregrafia lui McMillan).

În 2002, Alina Cojocaru a apărut pentru prima oară pe scena românească, interpretând, alături de ansamblul Operei Naţionale Bucureşti, rolul titular din “Giselle”, revenind apoi, în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, în cadrul Galei de Balet din Festivalul şi Concursul Internaţional “George Enescu”. Ea a primit şi distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

Alina Cojocaru a fost desemnată, în 2004, cea mai bună balerină în cadrul festivalului Monaco Dance Forum, la Gala Premiilor Nijinsky, distincţie acordată o dată la doi ani.

În 2009, evoluţia balerinei Alina Cojocaru în spectacolul “Giselle” din 2001, de la Royal Opera House din Londra, s-a clasat pe locul zece în topul celor mai bune dansuri ale deceniului.

Totodată, Alina Cojocaru s-a numărat printre cele patru laureate ale premiului “Balerina deceniului”, decernat anul trecut cu ocazia unei prestigioase gale internaţionale de balet – “Stars of the 21st Century” – care a fost organizată la Moscova. În afară de Alina Cojocaru, atunci au mai fost premiate Lucia Lacarra din Spania şi Svetlana Lunkina şi Diana Vishneva din Rusia.

Sursa: bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

CANNES 2012: Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu, duminică, la Festivalul de Film de la Cannes, pentru filmul “După dealuri”, catalogat de presa de specialitate şi ca un favorit la un al doilea Palme d’Or pentru autorul său. De asemenea, ambele actriţe din rolurile principale –  Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, au obţinut premiul pentru interpretare feminină.

Cristian Mungiu, câştigător la Cannes 2012

Cristian Mungiu, câştigător la Cannes 2012

CANNES 2012: Emoţionate, cele două actriţe au urcat pe scena de la Palais des Festivals de la Cannes pentru a-şi primi premiul pentru prestaţia din filmul regizat de Cristian Mungiu. “Cristian Mungiu are o manieră magistrală de a-şi ghida actorii”, a spus Cristina Flutur, mulţumindu-i regizorului, alături de Cosmina Stratan.

Cristian Mungiu a declarat, duminică, la gala de premiere de la Cannes, că în spatele poveştii din “După dealuri” există “oameni care au suferit cu adevărat”, amintind că filmul este bazat pe fapte reale. “Mă bucur să mă aflu aici. Nu ştii niciodată când ţi se mai dă această ocazie”, a spus Cristian Mungiu pe scena de la Palais des Festivals, unde se desfăşoară ceremonia de premiere.

CRISTIAN MUNGIU, înainte de CANNES 2012: “DUPĂ DEALURI” s-a filmat fără duble

Cristian Mungiu este scenaristul şi regizorul filmului “După dealuri/ Beyond the Hills”, înscris la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei în septembrie anul trecut, cu titlul “Provizoriu”.

Pelicula reprezintă o coproducţie între casa cineastului român – Mobra Films -, casa franceză Why Not Productions şi casa de producţie, cu sediul în Belgia, a fraţilor Jean-Pierre şi Luc Dardenne, Les Films du Fleuve.

Filmul “După dealuri/ Beyond the Hills” spune povestea a două fete, Alina şi Voichiţa, care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.

Din distribuţia filmului lui Mungiu fac parte Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Dana Tapalagă, Cătălina Harabagiu şi Valeriu Andriuţă. Cristian Mungiu este deţinătorul unui premiu Palme d’Or pentru filmul “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, primit în 2007.

Mungiu s-a remarcat cu filmul “Occident”, în 2002, iar după primirea distincţiei de pe Croazetă, el a produs şi a participat la realizarea filmului colectiv “Amintiri din Epoca de Aur” ( I – “Tovarăşi, frumoasă e viaţa!” şi II: “Dragoste în timpul liber”) în 2009.

“După dealuri”, noul film al lui Cristian Mungiu, care a avut premiera mondială sâmbătă, la Festivalul de la Cannes, a fost întâmpinat de critici atât cu aplauze, cât şi cu dezaprobări, însă regizorul spune că vrea ca pelicula să-i provoace pe oameni să aibă o opinie, mai degrabă decât să placă.

Sursa: REALITATEA.NET:

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Chinese companies are attracted by the Romanian economy, and their investments in Romania will exceed 1 billion euros in 2012, 5 times more than 20 years ago, Pro TV reports.

The money will go to commercial lines operating in Constanta Port, telephonic equipment factories and – more recently – in the energy sector.

The Chinese will invest nearly 1 bln euros in the Rovinari energy complex, where they were invited to invest after an American company turned down a similar invitation. Faced by the American’s refusal, the manager of the energy company searched the internet and found the Chinese investors.

“The national electricity company. They were not hard to find, because they were the only ones. I sent them some emails. I wrote them in Romanian, they answered in Chinese. Then I used Google Translate and I could understand what they said. In the spring of 2010, a rather high-level Chinese delegation came to Romania,” recollects Vasile Tudorescu.

The negotiations were not easy. The Chinese had some conditions in order to come with the money, but eventually they agreed and will build a new automated energy group at Rovinari, that will double the yield of the complex by 2014 and will create over 1,000 jobs.

In Constanta, the Chinese invested in a shipping line that connects the Romanian port with Shanghai. The line will be serviced by huge container ships, 300 meters long and as high as a 10-storey building, which will transport 500 containers each week.

Another business opportunity is represented by the wine industry, to which purpose a Chinese delegation recently met Romanian authorities. Over 10,000 Chinese companies operate in Romania.

Afaceri de succes prin Google Translate. Chinezii investesc peste un miliard de euro in Romania

Companiile chinezesti sunt atrase de economia romaneasca. Investitiile venite din uriasa tara asiatica vor depasi un miliard de euro in 2012, de 5 ori mai mult fata de ultimii 20 de ani, informeaza Stirile Pro TV. 

Banii vor merge in liniile comerciale din portul Constanta, fabricile de telefonie si, cel mai recent, in energie.

Aproape 1 miliard de euro vor fi investiti de chinezi la complexul energetic din Rovinari, dintr-o simpla intamplare. Dupa ce a fost refuzat de americani, directorul intreprinderii, Vasile Tudorescu, i-a gasit pe chinezi… dupa o cautare pe internet.

“Compania nationala de electricitate. Nu era greu de gasit, era singura. Le-am trimis niste emailuri. Eu le trimiteam in romana, ei imi scriau in chineza, le traduceam cu Google si ne-am inteles. In primavara lui 2010 o delegatie din China, la nivel destul de inalt, a venit in Romania”, povesteste Vasile Tudorescu.

Negocierile nu au fost usoare. Chinezii au avut cateva pretentii pentru a veni cu banii.

I-a convins ca vor avea piata pentru electricitatea produsa, asa ca au batut palma la inceputul acestei luni.

Chinezii vor construi un nou grup energetic automat la Rovinari, care va dubla randamentul complexului pana in 2014. Mai mult, vor fi create peste o mie de locuri de munca.

La Constanta, chinezii au investit intr-o linie comerciala care face legatura cu Shanghai. Asa ca, in port, in loc de nave obisnuite intra portcontainerele gigantice.

Cu o lungine de aproape 300 de metri, adica de doua ori fata de un teren de fotbal si inaltimea unui bloc de 10 etaje, aceasta nava reuseste sa aduca in fiecare saptamana la noi in tara aproape 500 de containere cu marfuri de tot felul.

Dar vom si exporta ingrasaminte, produse siderurgice, vin.

Iar pentru ca picatura chinezeasca de vin romanesc sa se transforme in sute de mii de litri de vin exportati pe uriasa piata, o delegatie oficiala de la Beijing s-a intalnit cu premierul roman. In tara noastra sunt peste 10.000 de firme chinezesti.

Sursa: bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

sursa foto romgym.ro

Echipa de senioare a României, formată din Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Diana Bulimar, Larisa Iordache şi Raluca Haidu a câştigat, sâmbătă, medalia de aur la Campionatele Europene de gimnastică de la Bruxelles.

România a obţinut aurul continental după patru ani de la ultima performanţă similară. De altfel, acesta este cel de-al şaselea titlu european din palmaresul reprezentativei feminine de gimanstică a României.

Notele gimnastelor antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, obţinute în finala pe echipe, sunt următoarele:

Cătălina Ponor – sărituri – 15.033, bârnă-15.433, sol-14.733

Sandra Izbaşa – sărituri – 15.200

Larisa Iordache – sărituri – 15.058, paralele-14.333, bârnă-14.333, sol-15.033

Raluca Haidu – paralele-13.833

Diana Bulimar – paralele-13.933, bârnă-14.733, sol-14.633.

sursa foto romgym.ro

Cu un total de 176.288 puncte, România a cucerit aurul european, conducând finala de la un capăt la altul, în faţa unor tribune pline de steaguri tricolore.

Vicecampioana europeană a fost Rusia (175.536 puncte). Pe locul al treilea s-a clasat reprezentativa Italiei.

Clasamentul final a arătat astfel:

1. ROMÂNIA: 176,288
2. Rusia: 175,536
3. Italia: 171,430
4. Marea Britanie: 167,763
5. Franţa: 164,295
6. Belgia: 163,821
7. Spania: 163,522
8. Germania: 160,497

În primele trei zile de competiţie, delegaţia tricoloră a mai obţinut două medalii de bronz, la nivelul junioarelor, în concursul pe echipe şi la individual-compus, prin Andreea Munteanu.

Programul CE de la Bruxelles include duminică finalele pe aparate la junioare (Andreea Munteanu-la bârnă şi sol, Alina Stănilă-sărituri, Silvia Zarzu-sărituri) şi senioare (Sandra Izbaşa-sărituri, Cătălina Ponor-bârnă, sol, Larisa Iordache-bârnă, sol, Larisa Iordache-paralele).

În 2010, la Birmingham, România a cucerit medalia de bronz în competiţia pe echipe, iar în 2008, la Clermont-Ferrand, pe cea de aur, în lotul de la acea vreme aflându-se şi Sandra Izbaşa.

Autor Oşan

Sursa: gandul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Povestea Zetea începe, acum mai bine de un secol, într-un loc numit “Pe gropă”, din satul “Viile Apei”, acolo unde bătrânul Ioan Zetea, bunicul lui Silviu Zetea, punea bazele unei pălincii.

Din vechea pălincie nu a mai rămas decât fântâna cu apă, dar tradiţia preparării ţuicii s-a păstrat neîntreruptă. A fost transmisă şi perfecţionată din generaţie în generaţie.

Acum, faima produselor Zetea a trecut, de mult timp, de hotarele ţării. Cu toate acestea, afacerea a rămas una de familie.

Aşa că ne-am dat silinţa să aflăm măcar câteva dintre ingredientele secrete ale acestei frumoase poveşti. Împreună cu prietenii de la PrăvăliaDeAcasă am stat de vorbă cu Silviu Zetea, cel care duce mai departe tradiţia familiei şi conduce atelierele Zetea.

Cum au ajuns produsele Zetea să fie cunoscute în străinătate?

Ţuica şi pălinca noastră au fost alese să reprezinte România, în calitate de băuturi tradiţionale româneşti, la târgurile şi expoziţiile organizate în străinătate.

De exemplu, pot să amintesc aici Târgul Internaţional de Turism de la Berlin (ITB Berlin), unul dintre cele mai importante evenimente de turism din lume. Acolo, am prezentat Ţuica Zetea de Transilvania şi Pălinca de Ardeal Zetea, alături de alte băuturi marca Zetea. Am primit reacţii foarte bune de la toţi cei care ne-au vizitat standul.

În plus, am participat la numeroase concursuri internaţionale. Cel mai important de menţionat este Concursul Mondial de la Bruxelles. Am şi obţinut Medalia de argint (2001), distincţie care ne onorează şi certifică deopotrivă calitatea aparte a băuturilor noastre.

Ce alte produse reprezentative pentru România sunt prezentate la astfel de târguri din străinătate?

Bineînţeles, sunt nelipsite produsele alimentare cu specific tradiţional (mămăliguţă, brânzeturi, pastramă, cărnaţi şi pâine de casă), dar şi obiectele lucrate din ceramică decorativă. De cele mai multe ori, prezentările de produse sunt completate cu simpozioane, respectiv seri de muzică şi poezie românească.

Am auzit vorbindu-se despre “Ţuica diplomaţilor”, cum s-a ales Ţuica Zetea cu acest renume?

Sunt mai multe motive care au făcut să primim acestă “etichetă”.

Pentru început, produsele noastre au fost prezentate în cadrul Parlamentului European. Apoi, sunt prezente în diverse misiuni diplomatice şi sunt folosite, cu precădere, ca produse de protocol reprezentative pentru România.

Zetea apare chiar şi în anexele tratatului de aderare al României la U.E., la secţiunea de produse tradiţionale româneşti din categoria băuturilor fiind în fruntea listei, încă un motiv de mândrie pentru noi.

Trebuie, de asemenea, să ştiţi că la atelierele noastre din Medieşu Aurit, Satu Mare, ne bucurăm de vizita a numeroşi ambasadori străini, doritori să deguste ţuică tradiţională românească.

Ce calităţi deosebite ale produselor Zetea le fac atât de apreciate în ţară, dar şi peste hotare?

Îmi place să spun că produsele Zetea încântă ochiul, ung trupul şi fac sufletul fericit. Eleganţa prezentării, fineţea produsului data de metoda unică de obţinere şi amprenta proprie, discretă a fiecărei băuturi sunt elemente cheie, care fac ca produsele să fie atât de îndrăgite.

Descrieţi-ne pe scurt metoda de preparare şi cum a fost aceasta perfecţionată în timp?

De exemplu, în cazul Ţuicii Zetea, fructele sunt lăsate la macerat, sunt triplu distilate, apoi produsul este filtrat şi în final depozitat în condiţii speciale în vederea maturării.

Bineînţeles, am armonizat procedeul arhaic de obţinere a ţuicii cu normele europene din domeniu, dar am păstrat caracterul tradiţional al preparării şi l-am îmbunătăţit, introducând a treia distilare, la cazane cu foc direct. Aici, controlul rectificărilor se face după o metodă proprie, secretă şi perfecţionată în timp.

În prezent aveţi trei sortimente principale: Ţuica Zetea de Transilvania, Pălinca de Ardeal şi Pălinca Crai Nou. Care sunt planurile de viitor?

Pe lângă produsele menţionate, mai avem şi câteva preparate specifice. Mă refer la Pălinca de pere, care face parte dintr-o ediţie limitată, de colecţie sau Pălinca Zetea, produsă special pentru Japonia.

Urmează să lansăm, în viitorul apropiat, Vinarsul Zetea (similar cu un brandy) şi lucrăm, în paralel, la un lichior de prune, pe baza de concentrat din prune şi miere de albine.

Plănuim şi să extindem gama de produse exclusiviste şi de colecţie, deci pregătim o mulţime de noutăţi pentru anul 2012.

Multumim.

Autor:

Sursa Interviurile RomaniaPozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un designer francez, cu viziune, le-a transformat arta in obiecte vestimentare spectaculoase, cu care spera sa atraga atentia marilor creatori de moda ai lumii cu care a colaborat in trecut.

A fost nevoie de un strain sa ne arate noua, tuturor, ca avem o comoara pe care refuzam sa o exploatam.

Intr-un alt colt de tara, in Bucovina, in curtea casei, sotii Nicolica lucreaza de zor. Francezul le-a cerut cojoace brodate cu margele.

Sunt casatoriti de 62 de ani. Singuri au invatat sa brodeze pe piele si toata viata au trait din asta. Le vand cu 25 – 30 de milioane de lei, iar in ultimii ani clienti le-au fost romanii plecati la munca in strainatate, care de sarbatori se intorc la traditii.

arta traditionala, mestesugari 8

 

Cojoacele lor au fost trimise cateva luni mai tarziu la Bucuresti si pregatite pentru a fi aratate lumii intregi. In cautare de arta romaneasca, Phillipe a apelat la Eva Thanhofer, ale carei maini tricoteaza rochii sau pulovere. Ei i-a cerut sa-I faca o piesa pretioasa din casmir.

Piesele de rezistenta ale colectiei au plecat insa din casa Virginiei Linul, pe care Phillipe a cunoscut-o intr-un sat din Bistrita. Nu i-ar fi trecut Virginiei Linul niciodata prin cap ca broderiile ei cu milioane de margele pot sa nasca o vesta de toreador. Si nici toreadorilor ca ar putea imbraca ceva ca la noi, la Bistrita.

Virginia si-a transformat casa intr-un muzeu al portului popular si a facut din dragostea ei o afacere. Pentru ea muncesc astazi mai multe femei din sat, care vin zilnic la poarta ei si cer de lucru.

In magazinul ei, un costum popular se vinde cu cateva milioane de lei, iar un brau brodat cu flori colorate costa 60 de lei. Clentii ei sunt mai ales membrii ansamblurilor populare.

Mireasa colectiei a fost imbracata cu fetele de masa Reghina Ditiu, din Valenii Socutei, Maramures.

Si-a imaginat o rochie de mireasa, facuta din mai multe fete de masa, inspirat de imaginea regasita intr-un album de arta la Paris.

Dupa tot ce-a trait in ultimele luni, Phillipe spune ca are planuri mari cu Romania. Cu oamenii ei, cu arta populara, cu istoria noastra.

arta traditionala, mestesugari 9

 

Si-i imagineaza pe Karl Lagerfeld, Jean Paul Gaultier si pe altii care dau tonul in moda, privind spre arta romaneasca, pentru ca mai apoi sa foloseasca in colectiile lor mainile de aur ale mestesugarilor nostri. Iar tinerii sa fie astfel incurajati sa duca aceasta arta mai departe.

A fost nevoie de un strain care sa ne arate ca, in felul nostru, noi romanii suntem speciali. Ca avem traditii si mestesugari unici poate in Europa.

Lena, Ecaterina, Anca, Irina, Constantina, Alina. Sunt numele date de francez pieselor din colectie, nume romanesti, de defilat cu ele pe marile podiumuri ale lumii. Si odata cu ele mana mestesugrarii nostri: taran si manechina, traditie si moda, valoare romaneasca scoasa in lume.

 

Sursa: protv

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva