ROMANIA

Romania on TOP 10

Fanfara Ciocârlia a fost invitată să cânte la concertul dedicat laureatului premiului Nobel pentru pace din acest an, care va avea loc la Oslo Spektrum, pe 11 decembrie.

În fiecare an, concertul dedicat laureatului premiului Nobel pentru pace reuneşte o serie de artişti talentaţi şi celebri din lumea întreagă, care îi aduc acestuia un tribut. Concertul care rezultă astfel reprezintă un amestec unic de melodii şi de stiluri muzicale, de la muzică clasică la rap, informează nobelpeaceprizeconcert.org.

Concertul de la Oslo va fi organizat la o zi după ceremonia oficială de înmânare a acestui premiu prestigios, în decembrie.

Laureatul premiului Nobel pentru pace pe 2012 este Uniunea Europeană.

Alături de Fanfara Ciocârlia, vor mai urca pe scenă Jennifer Hudson, Seal, grupul portughez OqueStrada, cântăreaţa norvegiană Susanne Sundfør, duetul Karpe Diem şi cântăreaţa suedeză Laleh.

Prezentatorii acestui concert vor fi actorii Sarah Jessica Parker şi Gerard Butler.

Fanfara Ciocârlia este alcătuită din 12 membri romi din satul Zece Prăjini, judeţul Iaşi. Este cunoscută drept cea mai rapidă fanfară din lume. Trupa a fost descoperită în octombrie 1996 de inginerul de sunet Henry Ernst, din Berlin, care a şi promovat-o. De atunci, formaţia a devenit celebră, piesele ei fiind preluate şi prelucrate de numeroşi DJ-i, trupe şi orchestre din întreaga lume.

Ciocarlia

Câştigătoare a prestigiosului premiu muzical al Radio BBC, la categoria “muzică europeană”, Fanfara Ciocârlia s-a făcut cunoscută şi iubită în întreaga lume şi prin interpretări inedite ale unor piese celebre, cum ar fi tema muzicală a seriei “James Bond” şi “Caravana” lui Duke Ellington, cărora le-a impregnat amprenta muzicii rome. Varianta lor pentru piesa “Born To Be Wild” a fost inclusă, în 2006, în filmul “Borat”, cântecul fiind folosit şi într-o campanie publicitară pentru televiziune a IKEA Marea Britanie.

Videoclip2

Cu opt albume lansate şi peste 1.200 de concerte susţinute în cei 15 ani de carieră, Fanfara Ciocârlia este considerată un bun exemplu de succes – “Un sunet extrem de puternic”, era caracterizată într-un articol al publicaţiei The Times of London maniera interpretativă a formaţiei de lăutari.

de Florin Badescu

Sursa: Mediafax

Centrul de Diagnostic şi Tratament “Dr. Victor Babeş” are în structură, începând de sâmbătă, şi un spital cu peste 100 de paturi, în unitatea medicală fiind făcute gratuit oamenilor nevoiaşi, până la sfârşitul anului, câte zece osteodensitometrii

Extinderea Centrului de Diagnostic şi Tratament Victor Babeş a apărut din dorinţa de a diversifica gama serviciilor spitaliceşti oferite pacienţilor, iar în noua clădire vor funcţiona o maternitate, secţii de cardiologie, gastroenterologie, nefro-urologie, recuperare neurologică şi metabolică. Noua structură are 101 paturi, repartizate astfel: compartiment neurologie – zece paturi; compartiment gastroenterologie – 12 paturi; compartiment cardiologie – 14 paturi (din care patru paturi terapie intensivă); compartiment medicină internă – 16 paturi; compartiment de obstetrică şi neonatologie (maternitate) – zece paturi; compartiment urologie – 14 paturi; compartiment pentru specialităţi chirurgicale (chirurgie generală, urologie, chirurgie vasculară, ginecologie, O.R.L )- 25 de paturi, din care şapte paturi terapie intensivă.

Totodată, unitatea sanitară are un laborator modern, precum şi Serviciul Imagistică .

Spitalul General a fost inaugurat, sâmbătă, în prezenţa Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a apreciat,cu acest prilej,că orice aşezământ medical este folositor în România în condiţiile creşterii solicitărilor de asistenţă medicală din partea populaţiei, dar şi a migraţiei medicilor în căutarea de slujbe mai bine plătite.

“Patriarhia Română a declarat anul 2012 ca fiind Anul omagial al Slujbei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor. Toate aceste sfinţiri de centre medicale de diagnostic şi tratament sau spitale sunt plasate în această grijă a Bisericii pentru ca omul să simtă iubirea milostivă a lui Hristos, doctorul sufletelor şi al trupurilor”, a spus PF Daniel.

Patriarhul BOR a adăugat că foarte multe boli trupeşti sunt rezultatul unor boli sufleteşti şi că, de aceea, cooperarea dintre medic şi preot în spitale este cu atât mai benefică.

După slujba de binecuvântare, PF Daniel i-a înmânat directorului unităţii sanitare, profesor doctor Petru Calistru, extrem de emoţionat, Diploma de Onoare “Sfântul Apostol Andrei”, acesta spunând că toate uşile s-au deschis pentru realizarea acestui locaş de asistenţă medicală privată, complementară celei publice.

“În niciun caz nu este un adversar. Numai dacă ne gândim la peste 350.000 de servicii acordate anul trecut şi avem o creştere de 10-15 % anul acesta. Peste 90 % dintre aceşti beneficiari ai serviciilor noastre sunt asiguraţi ai sistemului public, rămânând disponibile serviciile pentru ceilalţi. Nu este lipsit de importanţă să spunem că avem în derulare până la Anul Nou servicii gratuite pentru toată lumea care doreşte să-şi facă o osteodensitometrie, evident cu o programare, zece servicii pe zi şi deja de câteva zile programul este ocupat. Grija noastră nu este altceva decât grijă dumnezeiască de a face fapte demne de profesia căreia îi aparţinem, profesie ignorată în ultimii ani”, a declarat preşedintele Fundaţiei Victor Babeş, profesor doctor Petru Calistru.

de Elvira Gheorghita

Sursa: Mediafax

A făcut primul pas în business cu un magazin în care vindea tablă zincată, a trecut la o afacere de prestări servicii în agricultură, dar grosul banilor pe care i-a câştigat au fost cei din cereale produse de terenurile sale. După 20 de ani de “aventuri” în businessul românesc a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri români şi proprietarul unui business ce i-a adus în ultimii cinci ani un profit net cumulat de 2,5 milioane de euro.

Nicolae Sitaru (54 de ani), unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri români şi fost preşedinte al LAPAR, una dintre cele mai mari organizaţii ale fermierilor, a început afacerile în 1993 cu un mic magazin unde vindea tablă zincată în acelaşi timp în care era angajat la o fabrică de nutreţuri din judeţul Ialomiţa.

Cei 10 jucători profesionişti români din Top 200 ATP şi WTA la simplu, şapte fete şi trei băieţi, plus Horia Tecău, locul 19 ATP la dublu, au câştigat în 2010, în total, suma de 2.327.943 de dolari premii din tenis, mai puţin decât, de exemplu, un sportiv clasat pe locul 7 în cele două ierarhii.

Dintre români, Alexandra Dulgheru, 21 de ani, a înregistrat cele mai mari câştiguri în acest an, 519.762 de dolari, aproape 70 la sută din banii obţinuţi în întreaga sa carieră (748.081 dolari).

Ea a avut un an bun, pe care l-a încheiat pe locul 29 WTA (cea mai bună clasare a fost locul 27, în 23 august), după ce la finalul lui 2009 se afla pe poziţia 51. Dulgheru este cel mai bine clasată româncă din WTA, după un sezon în care a reuşit să-şi apere titlul de anul trecut, de la Varşovia. Dulgheru s-a mai calificat în semifinale la Barcelona, ‘S-Hertoghenbosch, Budapesta şi a fost eliminată în turul trei al turneelor de Grand Slam Roland Garros, Wimbledon şi US Open.

Pentru al doilea titlu la Varşovia, Dulgheru a primit 98.500 de dolari, acesta fiind cel mai mare premiu încasat de un român în 2010.

Edina Gallovits este în acest moment jucătoarea numărul doi a României în ierarhia WTA de simplu, situându-se pe locul 76, în urcare 17 poziţii faţă de sfârşitul lui 2009 (cea mai bună clasare din carieră – locul 54 în 28 aprilie 2008). Ea a câştigat 177.627 de dolari premii, iar cele mai bune performanţe le-a înregistrat prin calificarea în semifinale la Acapulco, unde a pierdut în trei seturi în faţa americancei Venus Williams, şi la Guangzhou.

Monica Niculescu a încheiat anul 2009 pe locul 101 WTA, dar a reuşit să revină în 2010 în Top 100, terminând pe locul 82, dar este încă destul de departe de cea mai bună clasare a sa, locul 47, pe care l-a ocupat la 10 noiembrie 2008. Niculescu a câştigat 251.188 de dolari în 2010, însă o componentă importantă a premiilor obţinute de ea o reprezintă partidele de dublu, probă în care a reuşit să atingă finala turneului de la Hobart, în pereche cu Yung-Jan Chan din Taiwan, şi cea a turneului de la Praga, cu unguroaica Agnes Szavay, precum şi faza semifinalelor la Montreal şi sferturilor de finală ale turneului de la Roland Garros, ambele împreună cu Shahar Peer din Israel. Aceste rezultate au propulsat-o pe locul 30 WTA la dublu (poziţia a 24-a, la 7 iunie 2010), fiind cel mai bine clasată româncă în această ierarhie.

La simplu, Niculescu a ajuns în semifinalele turneului de la Taşkent. Atât Niculescu, cât şi Gallovits se apropie de primul milion de dolari câştigaţi din tenis, prima având 931.321 de dolari “strânşi” până acum, iar cea de-a doua 906.954 de dolari.

“Dezamăgirile anului” în tenisul feminin românesc sunt Sorana Cîrstea şi Ioana Raluca Olaru.

Cîrstea reuşea în 2009 să ajungă până pe locul 23 WTA (17 august) şi juca în sferturile de finală ale turenului de la Roland Garros. A urmat o “coborâre” pentru Cîrstea până pe locul 46 la finalul lui 2009 şi până pe 93 la sfârşitul acestui an. Doar o performanţă notabilă în 2010, calificarea în semifinalele turneului de la Estoril, în rest multe eliminări în primul tur al competiţiilor la care a partcipat. Cu toate acestea, ea a câştigat în acest an 224.541 de dolari şi este jucătoarea română în activitate cu cele mai mari premii obţinute în carieră, 1.115.009 dolari.

Ioana Raluca Olaru a avut, de asemenea, un an dezastruos, coborând de pe locul 73, la finalul lui 2009, pe locul 182, pe care se situează acum. Olaru, care în 27 iulie 2009 se afla pe locul 53, a câştigat în 2010 suma de 143.052 de dolari.

La polul opus, Simona Halep, 19 ani, şi Liana Gabriela Ungur, 25 de ani, au fost româncele cu cel mai important progres în 2010.

Halep era pe locul 210 în ultimul clasament publicat de WTA în 2009, iar astăzi ea se află pe poziţia a 84-a, cu un “vârf” al carierei în 1 noiembrie, locul 80. Prima performanţă majoră din cariera tinerei jucătoare a fost calificarea în sferturile de finală ale turneului de la Marbella, după ce a disputat şi trei meciuri în calificări. Era prima participare a lui Halep la un turneu WTA şi printre “victimele” sale s-a numărat şi Sorana Cîrstea, pe care a eliminat-o în turul doi. Halep a jucat apoi în finală la Fes, turneu la care de asemenea a disputat calificări. În total, Halep a câştigat în acest an 109.431 de dolari, iar în cariera sa 156.131 de dolari.

Strict din punct de vedere al poziilor din clasamentul WTA, Liana Gabriela Ungur a avut cea mai importantă ascensiune în ierarhia WTA dintre jucătoarele române, de la locul 377 la finalul lui 2009 la locul 158 la sfârşitul lui 2010. Însă ea a acumulat puncte în special în competiţiile ITF (a câştigat la Florenţa, la Sarajevo, la Padova şi la Monteroni D’Arbia), fiind prezentă pe tabloul principal al unui turneu WTA doar la Praga (turul I, eliminată de Agnes Szavay). Ea a câştigat 32.061 de dolari, cea mai mică sumă dintre românii prezentaţi în această statistică.

Pe locul secund în ceea ce priveşte câştigurile realizate de români în 2010 se află Victor Hănescu, care a acumulat 495.674 de dolari. “Hane” este jucătorul român în activitate cu cele mai mari premii în carieră, 2.775.387. Tenismanul în vârstă de 29 de ani a încheiat anul pe locul 51 ATP, trei poziţii mai jos decât în urmă cu 12 luni. Cea mai bună performanţă a sa a fost disputarea finalei turneului de la Casablanca, pe care a pierdut-o în faţa elveţianului Stanislas Wawrinka.

Hănescu a fost foarte aproape de accede în optimile de finală ale turneului de la Wimbledon, dar a fost învins în turul trei, după un meci “cu cântec”, disputat împotriva americanului Daniel Brands. Atunci, Hănescu a decis să se retragă de pe teren la scorul de 6-7, 6-7, 7-6, 6-3, 3-0 în favoarea lui Brands, după ce a ratat patru mingi de meci în setul al treilea şi după o altercaţie cu câţiva spectatori din tribună. Imaginile TV l-au arătat pe Hănescu care scuipa înspre fani, la începutul setului decisiv, sportivul român reacţionând astfel în urma unor injurii venite dinspre tribună. Pentru gestul său şi pentru faptul că a făcut şi câteva greşeli intenţionate, Hănescu a fost sancţionat cu o amendă de 15.000 de dolari.

Victor Hănescu a ajutat echipa de Cupa Davis a României să revină în Grupa Mondială, după victoriile obţinute în faţa Ucrainei (scor 3-1) şi Ecuadorului (scor 5-0). El a reuşit să câştige toate meciurile în care a evoluat în Cupa Davis în 2010, trei la simplu şi două la dublu.

În ultima probă, România a avut un sprijin important în Horia Tecău, cel mai bun jucător român de dublu. Două meciuri şi tot atâtea victorii pentru cuplul Hănescu/Tecău în partidele din Cupa Davis.

Tecău a reuşit un an de excepţie, cu cinci turnee de dublu câştigate, dintre care patru, New Haven, Bastadt, ‘S-Hertoghenbosch şi Casablanca, împreună cu suedezul Robert Lidstedt, şi unul, Auckland, cu Marcus Daniell, din Noua Zeelandă.

Tecău şi Lindstedt au disputat finala turneului de la Wimbledon, pe care au pierdut-o, scor 6-1, 5-7, 5-7, în faţa perechii Jurgen Melzer (Austria)/Philipp Petzschner (Germania). Aceasta a fost prima prezenţă românescă într-o finală de Grand Slam la dublu, din 1979.

Românul a încheiat 2010 pe locul 19 ATP la dublu (poziţia a 15-a, cea mai bună din carieră, la 11 octombrie, şi locul 46 la finalul lui 2009) şi a câştigat 241.780 de dolari numai din competiţiile de dublu, mai mult de jumătate decât în toată cariera sa (464.422 de dolari), cu cel mai mare premiu de aproximativ 93.000 de dolari, pentru finala de la Wimbledon. Tecău şi Lindstedt au ratat de puţin participarea la Turneul Campionilor de la Londra, competiţie care reuneşte cei mai buni opt jucători de simplu şi cele mai bune opt perechi la dublu.

După ce în 2009 Victor Crivoi pătrunsese în Top 100 ATP (cu locul 75 cea mai bună clasare, la 17 august 2009, şi locul 123 la finalul anului trecut), în acest an evoluţiile componentului echipei de Cupa Davis a României au înregistrat un recul, el ajungând la marginea inferioară a Top 200 ATP, pe locul 176. Puţine realizări pentru Crivoi în turneele ATP, doar prezenţa în turul doi la Moscova şi la Bucureşti şi premii de 77.773 de dolari în 2010, plus o victorie înregistrată în Cupa Davis, în meciul cu ecuadorianul Giovanni Lapentti, scor 6-2, 6-4.

Căpitanului nejucător Andrei Pavel s-a bazat mai mult în 2010 pe Adrian Ungur ca al doilea tensiman în partidele de simplu din Cupa Davis. Ungur a reuşit două victorii, ambele în meciurile de simplu din întâlnirea cu Ecuadorul, şi o înfrângere, în partida cu Ucraina, în faţa lui Serghei Stahovski. El a înregistat pe parcursul lui 2010, cea mai bună clasare din carieră, locul 122, la 23 septembrie, dar a încheiat anul pe locul 185, opt poziţii mai jos, decât la finalul lui 2009. Calificarea în turul doi la Bucureşti a reprezentat pentru Ungur cea mai bună performanţă a anului, în care a acumulat 55.054 de dolari din premii.

Pe plan internaţional, cele mai mari premi în 2010 le-a obţinut spaniolul Rafel Nadal, liderul clasamentului ATP: 10.171.998 de dolari. El este urmat de elveţianul Roger Federer (locul 2 ATP), cu 7.698.289 de dolari (dintre care 1.630.000 de dolari numai pentru câştigarea Turneului Campionilor), de sârbul Novak Djokovici (locul 3 ATP), cu 4.278.857 de dolari, de britanicul Andy Murray (locul 4 ATP), cu 4.046.805 de dolari, şi de suedezul Robert Soderling (locul 5 ATP), cu 3.731.527 de dolari.

La feminin, jucătoarea de pe primul loc al clasamentului WTA, daneza Caroline Wozniacki, a obţinut 4.446.488 de dolari din tenis în 2010. Dar ea este pe locul doi în ierarhia câştigurilor, după belgianca Kim Clijters (locul 3 WTA), care a încasat 5.035.060 de dolari. Urmează Serena Williams (locul 4 WTA), cu 4,266,011 de dolari, deşi americanca a ratat ultima parte a sezonului din cauza unei accidentări, rusoiaca Vera Zvonareva (locul 2 WTA) cu 3.444.641 de dolari şi americanca Venus Williams (locul 5 WTA), cu 2.614.782 de dolari.

Sportivii de pe locul 7 al clasamentelor ATP şi WTA, spaniolul David Ferrer şi italianca Francesca Schiavone, au obţinut în 2010 premii în valoare de 2.593.353 de dolari, respectiv 2.456.634 de dolari.

Premiile românilor în 2010 sunt următoarele:

Feminin

Loc actual Loc 2009 Cel mai bun loc Premii 2010 Premii cariera

Alexandra Dulgheru 29 51 27 (2010) 519.762 748.081;

Edina Gallovits 76 93 54 (2008) 177.627 906.954;

Monica Niculescu 82 101 47 (2008) 251.188 931.321;

Simona Halep 84 210 80 (2010) 109.431 156.131;

Sorana Cirstea 95 46 23 (2009) 224.541 1.115.009;

Liana Ungur 158 377 157 (2010) 32.061 125.128;

Raluca Ioana Olaru 182 73 53 (2009) 143.052 618.534;

Masculin

Victor Hanescu 51 48 26 (2009) 495.674 2.775.387;

Victor Crivoi 176 123 75 (2009) 77.773 466.126;

Adrian Ungur 186 178 122 (2010) 55.054 222.524;

Dublu masculin

Horia Tecău 19 46 15 (2010) 241.780 464.422.

(Material realizat de Adrian Petculescu)

Sursa: Mediafax

 Google organizează în perioada 29-30 noiembrie, la Zurich, un eveniment dedicat celor 24 de elevi câştigători care au dat dovadă de un potenţial deosebit în domeniul ştiinţific şi în inginerie la cea de-a treia ediţie a Premiilor Europene Google Trailblazer.

În 2011, la iniţiativa ROM Autentic şi mulţumită efortului depus de peste 600.000 de români care au căutat pe Google sintagma “românii sunt deştepţi”, România devenea prima ţară din lume care îşi schimba imaginea pe Internet. Atunci, românii deveneau din “păduchioşi”, “deştepţi”.

Directorul general al Rompetrol Rafinare, Arman Kairdenov, a fost numit şef al rafinăriei Atyrau din Kazahstan, deţinută de KazMunaiGaz, în locul său fiind desemnat interimar directorul tehnic şi de investiţii al companiei, Sorin Graure.
“Această decizie se înscrie în strategia de rotaţie planificată a unicului acţionar al grupului, KazMunaiGaz, şi urmăreşte consolidarea şi dezvoltarea sinergiilor dintre activităţile şi operaţiunile celor două companii”, potrivit unui comunicat al grupului Rompetrol.
Kairdenov deţine şi funcţia de vicepreşedinte al grupului Rompetrol, care controlează compania Rompetrol Rafinare.
Grupul Rompetrol este deţinut de compania kazahă de stat KazMunaiGaz.
Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, a raportat o pierdere de circa 115 milioane USD pe primele nouă luni, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut (113 milioane USD).

Recentele descoperiri în urma explorărilor OMV-Petrom din blocul off-shore Neptun indică resurse importante de gaze şi petrol în platoul românesc al Mării Negre.
Compania mai are multe lucrări de exploatare de efectuat pentru a confirma aceste resurse importante, dar Gerhard Roiss, preşedintele şi directorul general al OMV, consideră că exploatarea resurselor din Marea Neagră reprezintă cheia dezvoltării viitoare a economiei României şi a economiei europene.
Domnia sa a declarat, ieri, la Londra, că gazul din Marea Neagră poate fi adus în Europa prin Nabucco West, conductă de gaze care va alimenta consumatorii europeni şi cu gaz din zona Mării Caspice. Nabucco West va fi conectat cu gazoductul TANAP, dezvoltat de Turcia şi Azerbaidjan, astfel că gazul din Marea Neagră poate ajunge şi în Turcia, o ţară cu o cerere în continuă creştere de energie.
Şeful OMV a menţionat că planurile investiţionale ale companiei se vor concentra pe explorarea şi producţia de ţiţei şi gaze din Marea Neagră şi Marea Nordului. În câţiva ani, circa două treimi din investiţiile anuale ale grupului austriac vor merge în această direcţie.
Descoperirile din blocul Neptun au încurajat grupul OMV să preia, în parteneriat cu alţi investitori, activitatea de explorare în blocurile Khan Asparuk din Bulgaria şi în blocurile Skifska din Ucraina.
Aceste două zone se află tot în Marea Neagră, în imediata apropiere a blocului Neptun, unde primele rezultate ale cercetărilor au arătat un potenţial de 42+82 miliarde mc de gaze.
Jaap Huijskes, membru al boardului OMV responsabil cu explorarea şi producţia, a declarat că ţinta grupului austriac pentru 2014 este menţinerea producţiei în câmpurile vechi de exploatare în România şi Austria la o valoare de 200-210 mii boe (barili echivalent petrol) pe zi. În acest scop, compania implementează tehnologii noi de producţie şi investiţii costisitoare.
Ţinta OMV de creştere cu 60% a proiectelor de dezvoltare în sectorul explorărilor şi producţiei rămâne în picioare şi va aduce o creştere a producţiei cu 350 mii boe pe zi din 2016.
Manfred Leitner, membru al boardului OMV responsabil cu rafinare şi marketing, a spus că rafinăria Arpechim este închisă permanent, iar la rafinăria Brazi programul de modernizare se va încheia în 2014. Totalul investiţiilor de la Brazi este de circa 600 milioane euro. Programul de modernizare a început în anul 2008.

Anul 2012 este cel de-al doilea an în care Ziarul Financiar aduce pe piaţă, împreună cu casa de investiţii Capital Partners, şi un top 20 al celor mai valoroase companii cu acţionariat autohton. RCS&RDS, Interagro, Banca Transilvania, Dedeman sau Mediplus Exim sunt primele cinci companii cu capital privat românesc, împreună fiind evaluate la aproape 2,6 miliarde de euro, adică la jumătatea valorii pe care o are Petrom, cea mai valoroasă companie din România, evaluată la aproape 5 miliarde de euro.

Petrom rămâne cea mai mare şi cea mai valoroasă companie din Româ­nia, cu o valoare de piaţă de aproa­pe 5 mld. euro şi este deţi­nu­tă de austriecii de la OMV, în timp ce RCS&RDS este cea mai mare companie cu ca­pital privat românesc, firma lui Zoltan Tsezari fiind evaluată la aproape 975 mil. euro.

Primele 20 de companii aflate în clasament au o valoare consolidată de aproape 26 de miliarde de euro, în scădere cu 5% faţă de anul trecut, în principal din cauză că Hidro­elec­trica, cel mai mare producător de ener­gie local, a înregistrat pierderi care i-au scă­zut valoarea cu 2 miliarde de euro.

Pe de altă parte, primele 20 de com­pa­nii cu capital autohton au avut împreună o valoare de peste 4 mld. euro, în creş­tere cu 42% faţă de anul anterior. Cel mai pu­ternic salt în acest top l-a făcut compania Dan­te Internaţional, care gestionează cel mai ma­re ma­gazin online din România, eMag.

Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 145 mil. euro, a fost evaluată la o valoare de 109 mil. euro, în creştere cu aproape 300% faţă de anul anterior.

Clasamentele celor mai valoroase com­pa­nii dintr-o economie sunt folosite, în ge­ne­ral, în procesele de fuziuni şi achiziţii, dar şi de investitorii străini care “testează” piaţa înainte de a intra în România. 17 din cele 100 cele mai valoroase companii din România sunt contro­late de stat, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, adică 20% din totalul celor 48 mld. euro.

În prima ediţie a anuarului, în noiembrie 2006, primele 100 de companii valorau 75 de miliarde de euro, acea perioadă fiind una dintre cele mai prospere pentru economia locală. Petrom era şi atunci prima companie din top, cu o valoare de aproape 9 miliarde de euro, aproape dublă faţă de acum, când abia se apropie de 5 miliarde de euro. Tot atunci, BCR, cea mai mare bancă locală, era evaluată la 6 miliarde de euro (locul 2 în top faţă de locul 9 în 2012, când a fost evaluată la valoarea de un miliard de euro), iar Orange era pe poziţia a treia, cu o valoare de 4,8 miliarde de euro (faţă de 2,3 miliarde de euro în 2012).

În top 100, printre cele mai valoroase com­pa­nii cu capital autohton se află cele cinci SIF-uri, RCS & RDS (care activează în dome­niul teleco­mu­nicaţiilor şi este controlată de omul de afa­ceri Zoltan Teszari), InterAgro (care acti­vează în sectorul agricol şi este controlată de unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ro­mâni, Ioan Niculae), Banca Transilvania (unde unul dintre acţionari este Horia Ciorcilă), Dedeman (cel mai mare retailer de bricolaj, controlat de fraţii Pavăl din Bacău), Spedition UMB şi Tehnostrade (companii din domeniul construcţiilor, deţinute de Dorinel Umbră­res­cu), TCE 3 Brazi (pro­du­că­torul agricol deţi­nut de Culiţă Tărâţă), Băneasa Development (dez­voltator imobiliar con­trolat de Puiu Popoviciu) şi Grup Feroviar Ro­mân (transportor feroviar, controlat de Gruia Stoica).

În ultimii ani, singura constantă a topului a fost liderul Petrom, care şi-a menţinut poziţia, dar dincolo de lider schimbările în clasament, intrările spectaculoase în top sau evoluţia va­lo­rii companiilor s-au modificat în fiecare an. To­pul din acest an a fost realizat pe baza rezul­ta­te­lor financiare din 2011 în cazul companiilor ne­cotate şi pe baza capitalizării bursiere la com­paniile listate la data de 30 septembrie 2012.

O parte din cele mai valoroase companii din România au fost premiate aseară, în cadrul unei gale anuale organizate de ZF.

Companiile din cea de-a şaptea ediţie a anuarului “Top 100 cele mai valoroase companii” însumează 48 de miliarde de euro în 2012, mai puţin cu 2 miliarde de euro faţă de 2011. Anii de criză au tăiat semnificativ din valoarea de piaţă a celor mai importante companii locale, fiind puţin probabil ca acestea să atingă performanţele din 2007, anul de vârf al valorii companiilor româneşti, când valoarea totală a Top 100 a fost de peste 100 mld. euro. Cea mai mare schimbare la vârf este câderea Hidroelectrica (aflată în insolvenţă în prezent) de pe locul doi în 2011, cu o valoare de 3,5 mld. euro, pe locul şapte în 2012, cu o valoare de 1,2 mld. euro.

Top 20 cele mai valoroase companii

Primii cinci clasaţi au o valoare cumulată de 2,6 miliarde de euro

1. OMV Petrom / Roxana Petrescu

OMV Petrom rămâne fără rival în lupta pentru obţinerea titlului de cea mai valoroasă companie din România, iar în viitor producătorul de petrol şi gaze va fi tot mai greu de răsturnat de pe podium ţinând cont de investiţiile în domeniul energiei, precum şi de succesul care se prefigurează în adâncurile Mării Negre.

Anul acesta valoarea celei mai mari companii din România a ajuns la 4,9 miliarde de euro, la o distanţă confortabilă de aproape 2 miliarde de euro faţă de următorul clasat, Romgaz, cel mai mare producător de gaze local.

Petrom a finalizat anul 2011 cu rezultate record, profitul celei mai mari companii din România dublându-se până la o valoare de aproape 900 de milioane de euro. Dacă anul trecut a fost unul al profiturilor istorice, anul acesta Petrom a făcut doi paşi strategici pentru dezvoltarea pe termen lung a companiei. Expediţia începută în 2009 alături de gigantul american ExxonMobil pentru a căuta hidro­carburile din adâncurile Mării Negre a adus primele rezultate în 2012.

Astfel, cele două companii au anunţat la începutul acestui an că prima sondă săpată a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi.

Ţinând cont de gradul de recu­perare, în cazul în care într-adevăr este vorba de 84 de miliarde de metri cubi, doar această des­coperire ar putea alimenta Româ­nia cu gaze naturale timp de patru ani de zile. Pornind de la preţurile interna­ţionale, valoarea acestei acumulări se ridică la circa 17 mi­liar­de de euro.

2. Romgaz / Roxana Petrescu

Romgaz este cel mai mare pro­ducător de gaze naturale din Ro­mânia, dar şi cea mai profitabilă com­panie de stat, având anul trecut un câştig net de peste 240 de mi­lioa­ne de euro. Compania este con­trolată de statul român prin inter­mediul Ministerului Economiei. Anul acesta Romgaz a devenit a do­ua cea mai valoroasă companie din Ro­mânia cu un “preţ” de peste 3 mi­liarde de euro.

Un pachet de 15% din acţiunile companiei ar fi trebuit listat în vara acestui an la Bursa de Valori Bucureşti, dar cel mai probabil investitorii vor mai avea de aşteptat până când vor putea tranzacţiona titlurile celei mai valoroase companii de stat. Potenţialul de creştere al Rom­gaz pe termen mediu şi lung este semnificativ, mai ales în contextul în care România s-a angajat în faţa FMI să liberalizeze preţul gazelor naturale. În prezent, atât Romgaz, cât şi Petrom, al doilea mare producător local de gaze naturale, îşi vând producţia internă la un preţ de trei ori mai mic faţă de cel al gazelor importate din Rusia.

Dincolo de piaţa sa tradiţională, Romgaz a făcut anul acesta şi primul pas concret într-un alt do­meniu strategic, energia electrică. Astfel, compania a preluat în vara acestui an termocentrala Iernut în con­tul unor datorii ale Termo­electrica.

Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, compania va atrage parteneri pen­tru construirea unor noi gru­puri de producţie a energiei şi va moder­niza unităţile existente.

3. Orange România / Adrian Seceleanu

Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală telecom după cifra de afaceri, profitul net şi nu­mărul de clienţi, s-a clasat pe lo­cul trei în Topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 2,31 mld. euro, în scădere cu 19% faţă de anul precedent.

Anul trecut compania a avut afa­ceri de aproape un miliard de euro, în scădere cu 5%, şi un profit net de 190 mil. euro – mai mic cu 14% faţă de anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

În anul 2010, când Orange a avut afaceri de 988 mil. euro şi un pro­fit net de 222 mil. euro, ope­ra­torul a fost evaluat la 2,86 mld. euro. Scăderea afacerilor Orange în 2011 a fost în linie cu evoluţia ge­ne­ra­lă a pieţei telecom, care a con­ti­nuat să se contracte pe fondul con­textului economic dificil şi al regle­men­tărilor locale şi europene.

Piaţa de comunicaţii a în­re­gistrat în 2011 valoarea de 3,5 mi­liarde de euro, în scădere cu 3,6% faţă de valoarea din 2010, iar comunicaţiile mobile au fost unele dintre cele mai afectate segmente de piaţă.

Veniturile Orange România, liderul pieţei locale de telecom, au scăzut în primele nouă luni cu 2,6%, la 680 mil. euro, faţă de anul precedent, deşi numărul de clienţi a crescut pe fondul deciziei arbitrului telecom din România (ANCOM) de a reduce tarifele de interconectare practicate de companiile de telefo­nie mobilă de pe piaţă, potrivit rezultatelor financiare publicate de compa­nie.

4. Vodafone România / Adrian Seceleanu

Vodafone România, numărul doi pe piaţa locală de telefonie mo­bilă, a urcat pe locul patru în Topul celor mai valoroase 100 de com­panii din România, cu o valoare de aproape 1,7 de miliarde de euro, în scădere cu 16% faţă de anul precedent.

Subsidiara locală a grupului bri­ta­nic Vodafone, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din lume, a înregistrat anul trecut afa­ceri de 802,2 mil. euro, în scădere cu 2,6%, şi un profit net de 100,4 mil. euro, cu 13% mai mic decât în anul 2010. Anul 2011 a fost unul dificil pentru opera­torii de tele­fonie mo­bilă, în condiţiile în care atât companiile, cât şi consu­matorii au con­tinuat să-şi op­timizeze chel­tuielile cu serviciile de comu­ni­caţii, însă rata de scădere a fost mai mică. Piaţa de comunicaţii a înre­gistrat în 2011 valoarea de 3,5 mi­liarde de euro, în scădere cu 3,6% faţă de valoarea din 2010.

Vodafone a avut în perioada aprilie-iunie 2012 venituri de aproximativ 183,3 mil. euro, în scă­dere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când veniturile au fost de aproximativ 192,1 mil. euro. Rata de scădere a veniturilor a înce­tinit de altfel de la trimestru la tri­mestru, excluzând impactul redu­ce­rii tarifelor de interconectare, care este impus de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii.

Compania a obţinut la licitaţia or­ganizată de stat în toamna acestui an licenţe pentru mai multe benzi de frecvenţă – valabile până în anul 2009, care îi permit companiei să continue să ofere servicii de voce şi să lanseze şi servicii de date în teh­nologia 4G.
5. Fondul Proprietatea / Andrei Chirileasa

Cei doi ani sub administrarea Franklin Templeton nu au adus până acum rezultatele sperate de acţionarii Fondului Proprietatea (FP), preţul acţiunilor pe bursă şi implicit ca­pi­ta­lizarea fiind în continuare mai re­duse decât la listare, în ianuarie 2011.

Discountul dintre valoarea de pia­ţă şi valoarea activelor nete ale fon­dului rămâne ridicat, de 43%, deşi a mai scăzut faţă de anul pre­cedent, când era de aproape 60%. Asta se da­to­rează mai puţin creş­terii preţului ac­ţiunilor (plus 20% în ultimul an), ci mai ales reducerii valorii activului net ca urmare a intrării în insolvenţă a Hidro­electrica, a doua companie din por­tofoliul FP ca valoare după Pe­trom.

Insolvenţa Hidroelectrica a şters 700 mil. euro din porto­foliul FP, iar valoarea activului net a scăzut de la 3,35 mld. euro în septembrie 2011 la 2,8 mld. euro în septembrie 2012. Totuşi, administratorul FP a susţinut insolvenţa Hidroelectrica şi mizează pe faptul că producătorul de energie va ieşi mai puternic şi mai profitabil în urma reorganizării, ceea ce ar majora valoa­rea participaţiei.

Lista­rea Hidro­elec­trica, a pro­du­că­torului de gaze na­turale Romgaz şi a producătorului de ener­gie Nuclearelectrica sunt aştep­ta­te de ase­menea să scoată la lumină ade­vărata valoare a acestor compa­nii şi să contribuie la creşterea capitali­ză­rii FP. Până atunci însă Templeton în­cearcă să listeze fondul şi pe bursa de la Varşovia pentru a atrage în ac­ţio­nariat investitorii de pe această pia­ţă, cum sunt fondurile de pensii po­loneze.

Top 20 cele mai valoroase companii cu capital privat românesc

1. RCS&RDS / Adrian Seceleanu

Compania RCS&RDS, cel mai mare operator de telecomunicaţii fondat şi controlat de un om de afaceri din România, a urcat de pe locul 16 pe locul 11 în ediţia din acest an a Topului celor mai valoroase firme locale.

Cu o valoare de aproape un miliard de euro, mai mare cu 72% faţă de anul precedent, operatorul deţinut de orădeanul Zoltan Teszari devansează companii precum Kaufland sau Dedeman şi trece pentru prima oară în clasament în faţa rivalilor de la Romtelecom.

RCS&RDS, operatorul de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă, are venituri anuale de aproape 500 mil. euro numai în România. Grupul mai are operaţiuni în Ungaria, Slovacia, Cehia, Croaţia, Serbia, Italia şi Spania, însă nu există date privind afacerile totale ale grupului RCS&RDS.

Singurele informaţii disponibile pentru toate operaţiunile sunt pe anul 2009, când afacerile totale erau de peste 710 mil. dolari (507 mil. euro), cu un profit operaţional (EBITDA) de 274 mil. dolari (200 mil. euro).

RCS&RDS, cea mai puternică companie de pe piaţa telecom, şi-a bazat dezvoltarea printr-o politică agresivă de extindere, de preţ şi de achiziţie a operatorilor mai mici. Compania s-a împrumutat pentru extindere astfel încât datoriile totale ale companiei erau la finalul anului trecut de 860 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Compania a continuat să facă şi în acest an achiziţii. Cea mai recentă tranzacţie a fost cea prin care RCS&RDS a preluat infrastructura de comunicaţii şi baza de abonaţi ale companiei Cobalt IT – opera­torul reţelei iLink, potrivit unei notificări publicate pe pagina web a furnizo­rului. Prin această tran­zacţie RCS&RDS ar fi preluat peste 23.000 de cli­enţi pen­tru ser­viciile de date şi re­ţea­ua com­paniei, con­form infor­ma­ţiilor de pe piaţă.

2 InterAgro / Gabriel Razi

InterAgro, unul dintre cele mai mari grupuri cu capital românesc, cu activităţi în agricultură, turism şi industria chimică, valorează în acest an 571 milioane de euro, de 1,5 ori mai mult decât anul trecut. În urma acestei evoluţii compania controlată de omul de afaceri Ioan Niculae a înregistrat un salt spec­taculos de 41 de poziţii, ajungând pe a 14-a treaptă în topul celor mai valoroase companii. Rezultatele InterAgro au fost îmbunătăţite atât de anul agricol record 2011, dar şi de consumul în creştere de îngrăşăminte.

Astfel, compania a închis bilan­ţul pe anul trecut cu o cifră de afaceri de 648 milioane de euro, în creştere de 1,6 ori faţă de 2010. Într-un ton de creştere similar, profitabilitatea a ajuns la 38,4 milioane de euro la finalul anului trecut.

Compania lui Ioan Niculae este şi cel mai mare exportator cu capital românesc, în primul semestru al acestui an clasându-se pe locul al 17-lea în topul celor mai mari exportatori din economie.

Grupul de firme de sub “umbrela” InterAgro este şi unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, în condiţiile în care suprafeţele exploatate se ridică la aproximativ 50.000 de hectare de teren.

Producţia agricolă din acest an nu s-a ridicat însă la rezultatele record din 2011, compania fiind nevoită să renunţe la cea mai mare parte a recoltei de rapiţă ca urmare a condiţiilor meteo precare.

În acelaşi timp, în agricultură InterAgro este grupul care deţine şi una dintre cele mai extinse reţele de unităţi de stocare a materiilor prime agricole pe plan local, cu o capacitate totală de 700.000 de tone în silozuri şi alte 400.000 de tone în magazii.

Grupul InterAgro are în deru­lare mai multe proiecte de investiţii, printre care se numără construcţia unei fabrici de ulei vegetal în Zimni­cea sau a unei ter­mo­cen­trale în apro­pie­rea Donau Chem.

3 Banca Transilvania / Roxana Pricop

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu capital privat românesc, a fost singura ban­că din sistem care şi-a crescut va­loarea în acest an graţie rezulta­telor financiare bune şi unei evo­luţii pozitive a acţiunilor pe bursă.

Instituţia de credit este evaluată la 468 milioane de euro, mai mult cu 21% decât anul trecut. Perfor­manţa este cu atât mai notabilă cu cât restul băncilor prezente în clasamentul celor mai valoroase o sută de companii au pierdut şi 40% din valoare.

Banca Transilvania are o capitalizare de 2,26 miliarde de lei (502 mil. euro), care reprezintă circa 85% din valoarea capitalurilor proprii de la finalul lunii septem­brie. Rezultatele financiare în creş­tere raportate în acest an au susţinut şi creşterea acţiunilor pe bursă.

De la începutul anului, acţiunile băncii au câştigat circa 35%. Banca a raportat pentru primele nouă luni un profit net de 265 milioane de lei (60 mil. euro), cu 30% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arătând că a reuşit să-şi consolideze businessul pe o piaţă care rămâne în continuare dificilă. Activele totale au urcat în primele nouă luni cu 12,4%, la 29 miliarde de lei (6,4 mld. euro).

Banca Transilvania se bate în prezent cu CEC Bank pentru poziţia a treia pe piaţă. La finalul lu­nii septembrie, activele Băncii Transilvania au depăşit 29 de mi­liar­de de lei, având o creştere de 12,4% faţă de începutul anului. Asta în condiţiile în care atât BCR, cât şi BRD au stagnat sau au scăzut uşor în ultimii doi ani.

Principalii acţionari ai Băncii Transilvania, alături de BERD, sunt Bank of Cyprus cu 9,6% din acţiuni, Horia Ciorcilă cu circa 5% şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mon­diale, cu circa 3,5%. SIF-urile deţin cumulat în jur de 15% din acţiuni.
4. Dedeman / Cristi Moga

Dedeman, compania de bricolaj controlată de fraţii Pavăl din Bacău, a avut una dintre cele mai mari creşteri în valoare din topul realizat de ZF şi Capital Partners, astfel că de la un nivel de 180 mil. euro, la care firma a fost evaluată în ediţia de anul trecut, compania a ajuns în prezent la un nivel de 403 mil. euro, plus 124%.

Cifra de afaceri şi profitul firmei nu au crescut cu “aceeaşi viteză” – veniturile au crescut în 2011 cu 29%, la 476 de milioane de euro, în timp ce profitul a avansat cu 35%, la 49 mil. euro, dar Dedeman şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei de profil şi este în plină expansiune, astfel că evaluatorii au aplicat un multiplu pre­mium când au analizat compania.

Dedeman a avut în ultimii ani o marjă de profit operaţional (EBITDA) de 15% şi o profita­bili­tate netă de circa 10% din cifra de afaceri, rezultate care au propulsat com­pania fraţilor Pavăl pe podiu­mul celor mai valoroşi retaileri de pe piaţa locală, după reţelele de hipermarketuri Kaufland şi Carrefour.

Compania are în prezent o reţea de 30 de magazine după ce a deschis în acest an patru unităţi noi, iar pentru 2013 fraţii Pavăl au planuri să continue procesul de expansiune.

“Pentru anul viitor pregătim construcţia de noi magazine în oraşele în care încă nu suntem prezenţi, dar şi în Bucureşti. Pe fondul extinderii reţelei, în 2013 ne-am bugetat vânzări în creştere cu opt la sută faţă de 2012”, afirmă Dragoş Pavăl.

Dacă estimările lui Pavăl se vor adeveri, Dedeman va ajunge în acest an la vânzări de circa 525 de milioane de euro, iar în 2013 rulajul ar putea creşte spre nivelul de 575 mil. euro.

Cu o atitudine mai pru­dentă în perioada de boom a pieţei imo­bi­liare, Dedeman a for­ţat expansiu­nea în­cepând cu 2009, iar în cei patru ani de criză a extins re­ţeaua de la 12 la 30 de magazine, pro­fitând de costurile mai mici cu tere­nurile şi con­strucţiile. Deşi s-a extins pu­ternic, vân­zările per ma­ga­zin ale companiei au ră­mas la un nivel ridicat, de peste 20 de milioane de euro.

Principalii competitori ai Dedeman sunt firmele Praktiker (Germania), Bricostore (Franţa) şi BauMax (Austria).
5. Mediplus Exim / Ioana David

Mediplus Exim este cel mai mare distribuitor de medica­men­te de pe piaţa locală de profil, care face parte din grupul A&D Pharma. În acelaşi grup mai sunt incluse farmaciile Sensiblu şi o divizie de marketing & vânzări.

Mediplus se înfiinţează în 1997, reunind mai multe divizii de import, distribuţie şi promovare a OTC-urilor, după ce anterior activitatea începuse în 1994 la Cluj.

Dacă la începutul anilor 2000 Mediplus ajunsese la o cifră de afaceri de aproximativ 30 mil. euro, în 2011, afacerile se situau la 637 mil. euro, în timp ce profitul net a fost de 13,3 mil. euro.

A&D Pharma, grupul din care Mediplus face parte, aşteaptă în acest an o cifră de afaceri consolidată de peste 800 mil. euro, faţă de 772 mil. euro în 2011. A&D Pharma are afa­ceri şi în regiune, în condiţiile în care în 2010 a achiziţionat, prin divizia de maketing & sales, mai multe companii de profil din regiune pentru 19,1 milioane de euro.

La conducerea grupului se află Robert Popescu.

A&D Pharma (prin intermediul Sensiblu) a cumpărat anul acesta farmaciile City Pharma, în cel mai mare deal din retail de me­dicamente.

Autor: Adelina Mihai

Sursa : Ziarul Financiar

Sursa bucharest Herald