“În luna octombrie, staţia modernizată cu sprijinul tehnologiei germane va putea fi inaugurată, dar va fi dată în folosinţă anul viitor. Am investit peste cinci milioane de euro în această staţie şi va fi cea mai mare investiţie din România şi, cu siguranţă, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din UE”, a declarat miercuri directorul societăţii, Robert Răduţă.

 În opinia sa, trebuie prelungită perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor din Dunăre care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, urmează să se încheie în anul 2016, în condiţiile în care resursele de sturion din Marea Caspică, Marea Azov sunt epuizate, iar morun nu mai există decât în România.

 Pentru o dezvoltare pe termen lung a populaţiei de sturioni din Dunăre trebuie continuat programul de repopulare a Dunării cu exemplare acestei familii de peşti, program iniţiat de Ministerul Agriculturii dar întrerupt timp de trei ani, din cauza lipsei resurselor financiare.

 “Sută la sută perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor trebuie să continue, iar specialiştii şi UE vor decide acest lucru. Generaţiile încă nu s-au refăcut. Noi am pierdut viza şi şipul, iar dacă nu continuăm prohibiţia pierdem nisetrul. Anul trecut, pescarii mi-au adus patru nisetri, cu un an în urmă – opt. Deci, nu mai sunt nisetri, iar programul de repopulare a Dunării ar trebui prelungit cu cel puţin trei ani”, a spus Robert Răduţă.

 Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali – fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă – sunt considerate adevărate “fosile vii”. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, “adevărata patrie a acestor peşti”. În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute doar patru specii de sturion, cega, morunul, nisetrul şi păstruga. Începând din 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea acestor specii pe teritoriul României a fost interzisă, iar ulterior şi ţările vecine riverane Dunării, UE şi non-UE, au impus prohibiţii similare.

 Potrivit unui raport World Wide Fund, România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţin, în prezent, cea mai mare populaţie naturală la această specie din UE considerată de autorităţile române în pericol din cauza exploatărilor ilegale.

Sursa: money

Și asta nu e surprinzător, dacă vă gândiți la situația disperată în care este UE. Recent a fost făcut un sondaj Gallup care a evidențiat că, în America, încrederea în bănci e la un minim absolut de circa 21%.

Dacă ne gândim și începem să punem la îndoială, să discernem și să ne întrebăm despre sensul banilor, relația noastră cu ei, definiția banului, în cele din urmă ajungem la întrebarea: mai are vreun sens ca guvernul să fie responsabilul cu banii?

Desigur privesc asta prin prisma marketingului, deci din perspectiva brandului, un brand ține sau nu prin reputația sa. Și dacă vă gândiți, în zilele noastre, reputația a devenit o valută. Reputația se clădește pe încredere, consecvență și transparență. Deci dacă te-ai decis să ai încredere într-o marcă, dorești o relație, vrei să te angajezi alături de acel brand, de fapt participi deja în mai multe forme noi de monedă.

Ne referim la loialitate. Loialitatea este, în esență, un microsistem. Ne referim la scheme de premiere, recompense „air miles”. The Economist a scris acum câțiva ani că în lume există mai multe mile air miles nerăscumpărate decât bancnote de dolari în circulație. Când stați la rând la Starbucks, 30% din tranzacțiile zilnice de acolo se fac cu puncte Starbucks Star. Deci a rămâne în propriul ecosistem e un fel de valută Starbucks. Și, interesant, am aflat că Amazon a lansat recent monede Amazon. E adevărat că, deocamdată, e o valută exclusiv pentru Kindle. Astfel, se pot cumpăra aplicații și se pot face achiziții din cadrul acelora, dar ne gândim tot la Amazon, la acele barometre ale încrederii pe care vi le-am arătat, în care se vede că lumea începe să aibă încredere în mărci, în special în cele în care cred, mai mult decât în guverne. Și brusc ne gândim că Amazon ar putea duce asta mai departe. Ar putea deveni o extensie naturală, s-ar putea cumpăra și produse… În afară de Kindle, s-ar putea cumpăra cărți, muzică, produse de consum, aparate, bunuri etc. Și brusc Amazon, ca marcă, merge mână în mână cu Trezoreria Federală în termeni de cum vrei să-ți cheltui banii, ce este banul, ce constituie banii.

Mă voi întoarce la Tide, la detergent, acum, după cum v-am promis. Am dat peste un articol fantastic în revista New York Magazine, în care se zice că consumatorii de droguri din întreaga Americă își cumpără drogurile în flacoane de detergent Tide. Intră în magazin, fură Tide și un flacon de Tide de 20USD echivalează cu 10USD de cocaină sau iarbă. Și unii criminaliști au studiat asta și au zis, bine, Tide e un produs premium. E cu 50% peste media categoriei respective. E amestecat cu un cocktail foarte complex de chimicale pentru a avea un miros de lux și foarte distins și, fiind o marcă Procter&Gamble, i s-a făcut foarte multă reclamă în mass-media. Așa că, se zice că cei care folosesc droguri sunt și ei consumatori, au asta în căile lor neuronale. Când văd Tide, se activează o scurtătură. Își zic: „Am încredere în asta. E de calitate.” Astfel a devenit o monedă, ceea ce New York Magazine a descris ca fiind un val de delicvență ciudat de loial, loial mărcii, iar delicvenții numesc Tide-ul „aur lichid”.

Mi s-a părut distractivă reacția purtătorului de cuvânt P&G. A zis, vrând evident să se distanțeze de droguri, dar a zis: „Îmi amintește de un singur lucru, anume că valoarea mărcii a rămas aceeași.” (Râsete) Ceea ce vine în sprijinul părerii mele, demonstrând că nici măcar nu a transpirat când a zis asta.

Asta mă întoarce la legătura cu transpirația. În Mexic, Nike a avut recent o campanie numită, literalmente, „Oferă-ți transpirația”. Gândiți-vă, acești pantofi de sport Nike sunt cu senzori sau se poate folosi Nike FuelBand care, în principiu, înregistrează mișcarea, energia și consumul de calorii. Și așa se întâmplă să te-ai alăturat comunității Nike. Ești prins în laț. Nu se face o reclamă agresivă, reclama începe s-o ia în această direcție, spre genul servicii, posibilități și aplicații. Nike acționează ca un partener la bunăstare, un furnizor de servicii, un partener de sănătate și fitness. Ei zic așa: „Da, aveți acum un set de date. Știm cât de mult fugiți, cât de departe ați ajuns, aportul de calorii și toate astea. Aveți posibilitatea să acumulați puncte în funcție de distanța pe care o parcurgeți și avem o licitație la care se pot cumpăra produse Nike, dar numai dacă dovediți că ați folosit produsul pentru a face astea.” Și astea nu se pot obține altfel. Sunt doar pentru comunitatea care transpiră folosind produse Nike. Nu se pot cumpăra cu pesos. E un mediu închis, un spațiu de licitație închis.

În Africa, difuzarea devine o monedă în sine. Acolo, mobilul e rege, oamenii fiind obișnuiți să transfere bani, să facă plăți prin telefonul mobil. Unul din exemplele mele favorite din perspectiva brandului pe rol, e Vodafone în Egipt. Aici multă lume face cumpărături la piață și în magazine particulare foarte mici. Banii mărunți sunt o problemă, dacă cumperi o mulțime de lucruri trebuie să ți se restituie 10, 20 de cenți. La magazin se tinde să ți se dea în schimb lucruri cum ar fi o ceapă, o aspirină sau o gumă pentru că nu au să vă dea rest. Când cei de la Vodafone au constatat această problemă, acest necaz al consumatorului, au creat o unitate mică de schimb pe care au denumit-o Fakka ce se dă de proprietarii magazinelor către clienți, acest credit mergând direct în telefonul mobil. Deci această monedă devine un credit ceea ce e iarăși extrem de interesant.

Am făcut un sondaj care atestă faptul, 45% din persoanele din această categorie demografică crucială, în SUA au zis că nu au nimic împotrivă să folosească o monedă independentă sau de brand. Aici devine foarte interesant, are loc o dinamică interesantă. Vă dați seama, corporațiile trebuie să-și rejudece și să-și comercializeze altfel bunurile. Și ziceți că-i un salt? Pare îndrăzneț, dar dacă vă gândiți, în America în 1860 existau 1600 de companii care lansau bancnote. Erau 8000 de feluri de bancnote în America. Guvernul controla 4% din ele și singurul lucru care a putut opri asta, singurul lucru a fost Războiul Civil, guvernul vrând brusc să controleze banii. Guvernul, banii, războiul, nimic nu s-a schimbat de atunci.

Deci, vă întreb dacă nu cumva se repetă istoria? Cauzează oare tehnologia ca bancnota să se demodeze? Decuplăm banii de stat? Mărcile încep să umple golurile. Corporațiile astupă goluri pe care guvernele nu-și permit să le umple. Mă gândesc, vom fi oare pe scenă la anu’, cumpărând o cafea – bio, provenită dintr-un comerț echitabil – folosind forinți sau șilingi TED?

 Autor: Capital.ro 

Societatea Feroviară de Turism are în portofoliu trenurile de epocă ale României, cel mai vechi fiind trenul Călugăreni. 

Trenul Călugăreni a transportat în perioada Războiului de Independenţă din 1877-1878 militari ruşi, dar şi regele Carol a fost unul dintre pasageri, alături de ţarul Alexandru al II-lea şi suita sa regală.

Trenul Călugăreni a circulat între anii 1869–1918 pe calea ferată Bucureşti – Giurgiu, aceasta fiind prima linie de cale ferată din Principatele Unite.

Trenul este alcatuit din trei vagoane construite la Fabrica Ashbury din Manchester, Anglia, între anii 1866–1869.

Restaurate zece ani mai târziu, vagoanelor li s-au adăugat suporturi pentru bagaje. Tot atunci a fost înlocuit postavul de la vagonul de clasa I cu pluş rosu, iar muşamaua de la vagonul de clasa a II-a a fost schimbată cu postav verde.

Garniturile au mai fost restaurate în perioada 1993-1994 la Atelierele CFR Paşcani şi în anul 2004 au fost restaurate la Atelierele CFR Griviţa.

Gigantul suedez H&M a deschis 25 de magazine în oraşele din România, la peste doi ani de la prima deschidere din martie 2011. Cu şapte magazine în Bucureşti, două la Cluj Napoca şi restul în mari oraşe din ţară, retailerul bifează şi oraşele mai mici pe harta expansiunii.

Următorul magazin H&M care se va deschide în Bucureşti este cel din Promenada Mall, de lângă Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, care îşi va deschide porţile pe 17 octombrie.

Şi tot în această toamna urmează să fie deschis şi magazinul H&M din noul spaţiul comercial care va fi finalizat şi care îi aparţine lui Alin Cocoş, pe strada Lipscani nr. 30-34.

Dacă magazinele deschise până acum sunt în malluri finalizate, viitoarele deschideri depind în mare parte de finalizarea viitoarelor centre comerciale.

Spre exemplu, din vara anului 2010 a fost anunţată intenţia H&M de a deschide un magazin înParklake Plaza, care ar urma să fie ridicat în cartierul Titan din Bucureşti. De atunci şi până acum, lucrările de construcţie au fost amânate.

Recentul anunţ al unuia dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa românească, fondul de investiţii sud-african NEPI, privind un acord cadru de preluare a 70% din acţiunile firmei care deţine terenul fostei fabrici Electroaparataj, din zona Pantelimon, Bucureşti, dă speranţe că lucrările de construcţie vor fi demarate în curând. H&M este unul dintre retailerii anunţaţi pentru Mega Mall-ul care urmează să fie construit.

Cum nici un mare mall nu suferă de lipsa unui magazin H&M, nu este exclus ca retailerul să se extindă şi în proiectele Vulcan Value Center, care ar urma să fie deschis în luna noiembrie a acestui an, în AFI B.NOI şi în Victoria City Lifestyle Retail Center. La ultimele, lucrările de construcție nu au început încă.

6 noi magazine H&M în provincie

Un nou mall, şi implicit un nou magazin H&M îşi va face apariţia la Ploieşti din 3 octombrie, odată cu deschiderea AFI Palace Ploieşti.

Tot la sfârşitul acestui an ar urma să fie inaugurat şi Galaţi Shopping Center, dezvoltat de NEPI în parteneriat cu Carrefour, pe acelaşi principiu ca şi la Ploieşti, unde a fost deschis un magazin H&M anul trecut. Este de așteptat ca printre chiriașii de la Galați să se numere și H&M.

Tot anul viitor, este programată deschiderea primei faze din proiectul Coresi din Braşov, dezvoltat de Immochan, divizia de imobiliare a retailerului Auchan. Prima fază include o unitate Auchan şi o galerie comercială cu 80 de magazine. Rămâne de văzut dacă H&M ia în calcul deschiderea a celui de-al doilea magazin din Braşov, după cel deja existent în Unirea Shopping Center.

Prezent deja într-un centru Winmarkt, cel de la Buzău, retailerul H&M va deschide anul viitor trei noi magazine în cadrul reţelei, la Galaţi, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, a anunţat proprietarul reţelei, grupul italian Immobiliare Grande Distribuzione (IGD). Pentru 2015 este aşteptată deschiderea unui magazin H&M la Tulcea.

Publicaţia britanică The Guardian a inclus România într-un top cinci destinații pentru petrecerea unor vacanţe cu stil.

Chiar dacă turiştii aleg vacanţe la ţară sau la mare, Europa de Est – România, Muntenegru, Letonia, Lituania şi Slovacia, oferă locaţii tentante pentru orice tip de vacanţă, scrie The Guardian.

România are multe case ţărăneşti şi o istorie puternică a meşteşugurilor, ceea ce înseamnă că există câteva locuri superbe pentru cazare, scrie publicaţia britanică. Casa Palaga este e casă specială din lemn, în care se pot caza patru persoane, în zona Maramureşului, cu vedere spre Munţii Rodna.

Amplasată într-un luminiş, înconjurată de copaci şi iarbă, casa este plină de mobilier vechi din lemn. Preţul pentru o săptămână de cazare este de 440 de euro sau 70 de euro/noapte, pentru cel puţin trei nopţi de cazare rezervate.

De asemenea, este dat şi exemplul altei case, Casa Cosma, tot din Maramureș, unde preţul este de 65 de euro/noapte.

Cele două case recomandate turiştilor de către The Guradian fac parte din portofoliul proiectului Casa în Natură, iniţiat de austriacul Christian Harfmann, venit acum 13 ani în România şi despre care ECONOMICA.NET a scris anul trecut. Faţă de atunci, portofoliul de case date spre închiriere turiştilor a crescut.

Din Muntenegru, The Guardian recomandă cazarea în vechea fortăreaţă Sveti Stefan, care a fost transformată în complex turistic. Pentru luna septembrie, trei nopţi de cazare pentru două persoane costă de la 900 de euro.

Din Letonia, turiştilor le este recomandat un apartament cu trei camere, LuxHighTech, din orăşelul Liepaja, de pe coasta baltică. O săptămână de cazare costă 742 de euro şi are un sistem home cinema şi duş cu lumină şi muzică.

Din Slovacia, turiștilor le este recomandat conacul Art Hotel Kastiel, din satul Tomasov, din apropiere de Bratislava, unde o cameră dublă porneşte de la 99 de euro

John Paulson, 57 de ani, are o avere estimată la 11,2 miliarde de dolari, fiind clasat pe locul 27 în topul celor mai bogaţi americani, conform revistei Forbes. Jenny locuieşte în New York unde familia deţine o casă impresionată în Upper East Side. Cumpărată în anul 2004 cu 14,7 milioane de dolari, această casă, construită în 1917, a fost iniţial un club privat. Dar, aceasta nu este singura locuinţă a celor doi. Paulson a mai cumpărat un apartament de două camere aproape de biroul său pe care a plătit 2,9 milioane de dolari în 2010.  Acesta se află pe Fifth Avenue, unul dintre bulevardele celebre ale New Yorkului. Tot în New York, Jenny  şi soţul ei mai au o casă care valorează 41 de milioane de dolari. Familia mai deţine o casă de vacanţă în staţiunea Aspen, care în prezent este scoasă la vânzare cu 29,9 milioane de dolari. Paulson vinde această reşedinţă deoarece a cumpărat o fermă în acelaşi stat, Colorado, de la un prinţ saudit pe care a plătit 49 de milioane de dolari.

Soţul româncei a dat lovitura odată cu criza imobiliară, pariind masiv pe colapsul pieţei imobiliare.  Astfel în 2007, Paulson&Co a obţinut un profit net de 15 mld. dolari, din care 4 mld. dolari au fost câştigurile personale ale lui John. Investitorul a repetat isprava şi anul următor obţinând un profit total de 5 mld. dolari, din care 2 mld. partea sa. Deşi de atunci afacerile i s-au mai “răcit”, Paulson este acum unul dintre marii investitori în aur.

Familia Paulson este foarte activă din punct de vedere filantropic. Cei doi fac donaţii anuale de peste 25 mil. dolari, în special către Universitatea din New York şi către spitale. Anul trecut Jenny şi soţul ei au donat 100 de milioane de dolari pentru conservarea parcului Central Park din New York.

Autor: Capital.ro

Lei gong teng este o planta folosita in medicina chinezeasca de sute de ani pentru tratamente traditionale scrie Business Week.

Rețeta ”Salată de fasole verde” a fost oferită și preparată de Casa Oprescu, gazda proiectului în perioada mai – august.

Din luna martie, derularea activităților din cadrul proiectului de responsabilitate socială se realizează cu sprijinul partenerului principal al proiectului, brandul premium Arpis, lansat în 1992. Portofoliul de produse Arpis conține făină de mălai, făină din grâu, gris, oțet, ulei etc.

Ingrediente

• Fasole verde
• Ulei Arpis
• Usturoi
• Verdeață (mărar, pătrunjel etc.)
• Sare

Mod de preparare

Fasolea verde se pune la fiert in apa rece. Când este aproape fiartă se călește câteva minute în ulei Arpis.

Se potriveste de sare și se adaugă usturoi.

Se ia de pe foc si i se adauga verdeața, spălată și tocată mărunt.

Despre Casa Oprescu

Deschisă în 2011 din dorința de a readuce la viață vechile preparate românești tradiționale și de a crea un concept de reîntoarcere la rădăcini, Casa Oprescu se mândrește cu una dintre cele mai frumoase locații.

Asezat la poalele dealului din Parcul Tineretului, restaurantul Casa Oprescu te invită la ore de relaxare cu întreaga familie, la prânzuri de afaceri în mijlocul naturii ori în saloanele decorate cu elemente specific  tradiționale.

Despre proiect

Proiectul “Descoperă tradițiile culinare românești” este derulat de agenția Russenart Comunications în parteneriat cu brandul Arpis, în perioada februarie – decembrie 2013 și este sprijinit de 52 de parteneri media (televiziuni, publicații tipărite și online, bloguri): 121, Antena 2,Amelie.ro, Autentic Promotion, Bucatarescu.ro, Bucataria Culinara, Calendar Evenimente, Casa mea, Culinar.ro, Carticica Practica, Cefacemimi?, Coolinaria, ecuisine.ro, Descopera Romania,Dacic Cool, De savurat, ele.ro, eurocadouri.com, eva.ro, Euforia TV, Fabrica de Carne, Fabrica de lapte, Fapt divers, Food & Bar, Foodblog, Garbo.ro, Gastro Media, gustos.ro, Horeca Romania,HRB Expert, InfoAliment, inoras.ro, jurnaldebucuresti.com, Marius Comanescu Photography,metropotam.ro, Mujer, Papa bun, Pap Tot, ReplicaVedetelor.ro, Restograf, Retete ca la Mama,Retetele Marianei, Romania libera, Romania pozitiva, Senso TV, stiuunloc.ro, Timisoara Express,traditionalromanesc.ro, Vacante la tara, MTWebArt, Woman TV, WorldWide Romania.

Rețetele tradiționale din Moldova au fost puse la dispoziția proiectului de: Larisa Elena Buduroes (www.papabun.com),  Casa Oprescu, Pensiunea Octogon și Adrian Buzoianu (www.chefbuzu.com).

Mai multe detalii despre proiect pot fi găsite pe blogul www.traditiiculinareromanesti.wordpress.com și pe pagina de Facebook www.facebook.com/TraditiiCulinareRomanesti

Sursa: Romania pozitiva

Drumul care duce din localitatea Costeşti spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, a fost reabilitat şi consolidat, astfel că acum turiştii pot urca acum cu maşina până în parcarea ce este amenajată la intrarea în perimetrul monumentului istoric.

“După această operaţiune de reabilitare, drumul se prezintă într-o stare bună şi poate fi parcurs cu autoturismele până în parcarea de la intrarea în cetate. În această toamnă vor începe şi lucrările de asfaltare a drumului, investiţia fiind susţinută din fonduri europene”, a declarat miercuri administratorul sitului arheologic, Vladimir Brilinski.

El a spus că finanţarea pentru modernizarea celor 19 kilometri de drum a fost identificată printr-un proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, fondurile urmând să fie asigurate din economiile realizate la alte lucrări ce au fost derulate cu bani de la Comunitatea Europeană.

În ultimele trei luni de zile, numărul turiştilor care au vizitat cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a depăşit 10.000 de persoane. Recordul de vizitatori s-a înregistrat la sfârşitul săptămânii trecute, când, duminică, peste 600 de turişti au urcat să vadă fosta capitală a Daciei din Munţii Orăştiei.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia se află, din această primăvară, în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, care a impus un regulament de vizitare şi respectare a curăţeniei. De asemenea, accesul în perimetrul sitului istoric se face pe baza unui bilet de intrare.

Sursa:  AGERPRES