Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

 

La 35 de ani după trecerea la cele veșnice a lui Mihai Viteazul se năștea Nicolae Milescu. Se pare că tatăl celui care avea să devină un învățat de seamă, un diplomat apreciat, un călător îndrăzneț și un abil spion, avea origini aromâne, sau, într-o altă variantă, grecești.

 Nicolae Milescu „Spătaru” sau „Cârnul” – cum i se mai spunea – este, în istoria secolului XVII, românul care a călătorit cel mai mult în Lumea Veche, din Europa Occidentală și până Siberia, China, Mongolia. Viața sa ar putea constitui subiectul unui roman de aventuri. Cu siguranță, este singurul român care a avut posibilitatea de a-i cunoaște pe Ludovic al XIV-lea („Regele Soare”), Petru I și pe Împăratul Chinei, Kangxi. Este primul român din istoria cunoscută care, ajungând în China ca sol al Rusiei, a fost primit de către împăratul celui mai mare popor al lumii.

c

I s-a spus „Spătaru” deoarece a deținut, o vreme, acest înalt rang, la curtea Țării Românești. Și i s-a spus „Cârnul” deoarece i s-a aplicat pedeapsa crestării nasului, fiind învinuit că a dorit să-l înlăture pe domitorul Moldovei de pe tron, spre a deveni el însuși conducător al statului. Este cunoscut faptul că persoanele „însemnate”, care prezentau infirmități sau mutilări grave, nu (mai) puteau ocupa funcția de domnitor, în țările române.

De aceea, domnitorul Moldovei, susținând că a descoperit un complot pus la cale de către Milescu, a vrut să se asigure că el nu-i va răpi tronul, poruncindu-i călăului să îi cresteze nasul, cu propriul hanger. Se spune că Niculai Milescu a călătorit în ținuturile germane, unde a găsit un medic care l-a ajutat să își vindece rana rămasă în urma aplicării pedepsei sluțirii.

Nicolae Milescu n-a ajuns domnitor, dar a devenit, prin faptele sale, mai cunoscut decât majoritatea domnitorilor țărilor române. Vreme de patru ani a fost ambasador al Moldovei la Înalta Poartă. Totodată, a fost trimis ca sol (și spion) la Constantinopol, la Stockholm, la Berlin și în capitala regatului Franței, unde a avut o întrevedere cu Ludovic al XIV-lea. Era bun cunoscător al limbilor: latină, greacă, slavonă, franceză, italiană și turcă. Ca spion și diplomat i s-au încredințat misiuni de maximă responsabilitate, cea mai importantă în Rusia țaristă.

e

Este uimitor că acest om a putut desfășura o activitate diplomatică importantă, concomitent cu o muncă imensă de traducător. Vreme de șapte ani, începând cu anul 1661, Milescu s-a ocupat de tălmăcirea completă în limba română a Vechiului Testament.

În Franța, Milescu a pledat pentru înființarea unei alianțe europene antiotomane (deși fusese școlit la Constantinopol). A fost chemat la curtea țarului rus, în urma recomandării călduroase a patriarhului Ierusalimului. A lucrat, în Moscova anului 1671, ca traducător de latină, greacă și română. Având o inteligență vie și fiind iscusit în relațiile cu semenii, Nicolae Milescu a ajuns să fie foarte apreciat la curtea țarilor ruși. A fost unul dintre profesorii viitorului țar Petru I.

a

Nicolae Milescu a pornit către China în anul 1675, însoțit de o mare ceată de oameni înarmați (drumurile fiind bântuite de răufăcători) și de alți înalți slujbași ai țarului. La destinație, aveau să discute, ca trimiși ai lui Petru I, cu împăratul Chinei, pe nume Kangxi (1654-1722), asupra unor chestiuni legate de hotarele dintre cele două mari puteri. Rușii, avizi de pământuri străine încă de pe atunci, începuseră să aibă neînțelegeri cu chinezii, urmare a acțiunilor de ocupare a unor teritorii asiatice.

De la Nicolae Milescu Spătaru ne-au rămas scrieri captivante ce datează din vremea celor trei ani în care s-a aflat în fascinanta și aventuroasa sa misiune în Orientul Extrem. Acuratețea și abundența amănuntelor oferite sunt surprinzătoare, dar să nu uităm că Milescu Spătaru se afla în China și pentru… culegerea de informații. Misiunea încredințată lui era și una de spionaj!

d

Se povestește că împăratul chinez l-a primit pe Milescu ca pe un înalt oaspete, ba chiar că, impresionat de calitățile sale intelectuale, i-a oferit daruri de preț. Mai certe și mai de preț sunt, însă, numeroasele pagini pe care le-a așternut cu slove eruditul diplomat, în care a înfățișat țările, obiceiurile și popoarele străine întâlnite în fascinanta sa călătorie prin Orientul Îndepărtat.

b

f

Autor: Tohaneanu Tomi

Sursa: cunoastelumea

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Aradul, pe podiumul parizian FOTO: FAN
Aradul, pe podiumul parizianFOTO: FAN

Creatoarea de modă Vali Cioban şi-a lansat colecţia „Contrast” în cadrul săptămânii modei de la Paris.

PARIS. Vremea ploioasă din capitala Franţei a fost îmbunată, zilele trecute, de colecţia primăvăratică a arădencei Vali Cioban, prezentată în cadrul Paris Fashion Week. Show-ul Chic by Vali Cioban s-a desfăşurat într-un loc ultraselect din Paris: Hotel d’Évreux, Place Vendôme. Practic, creatoarea de modă din Arad şi-a lansat colecţia „Contrast” – „o secvenţă dintr-un scenariu de reînnoire a timpului, de renaştere a naturii. O colecţie inspirată din puterea gingaşului ghiocel şi contrastul firului de mărţişor. O colecţie care transmite inocenţă şi iubire, sinceritate şi mister”.

A fost o prezentare de modă absolut surprinzătoare, la care a fost prezent chiar şi ambasadorul Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

„Nu sunt un pasionat al domeniului, nici la curent cu ultimele tendinţe etc., dar participarea mea a fost prilejuită de prezenţa în paradă a unei creatoare de modă românce, din Arad, pe care o cunosc de câţiva ani: Vali Cioban. Firma ei, Chic by Vali Cioban, a fost una dintre cele şapte, din toată lumea, care şi-au prezentat la acea oră (sâmbătă, 4 martie, sea­­ra – n.r.) creaţii din portofoliu. În modesta şi asumat subiectiva mea opinie, Chic by Vali Cioban a fost şi cea mai bună, nu în ultimul rând pentru detaliul de a fi folosit, în unele piese, motivul Mărţişorului – tradiţie pe care, vă reamintesc, încercăm să o includem în Patrimoniul imaterial al UNESCO” – a subliniat Excelenţa Sa Adrian Cioroianu. JA-D.D.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

VEZI BROSURA

Produsele fabricate în ţara noastră sunt apreciate de străini pentru calitatea ridicată şi preţul accesibil. În ţara noastră se fabrică produse care ajung în aproape 200 de ţări din întreaga lume. Acestea sunt extrem de apreciate de străini, în special datorită calităţii ridicate şi preţurilor accesibile. Fie că este vorba de piese auto, de maşini, de produse agro-alimentare, de vin sau de produse textile, producătorii români au o reputaţie extrem de bună pe pieţele externe.

Anul trecut, România a exportat produse de peste 50 de miliarde de euro. În plus, conform estimărilor, cererea de produse „made in Romania” este în creştere.

Marii cumpărători de produse fabricate în ţara noastră sunt statele din vestul Europei, Germania, Italia şi Franţa fiind, împreună cu Ungaria, principalele pieţe de desfacere. În aceste patru ţări ajung în jur de 40% din exporturile româneşti.

Primele 10 state de destinație pentru exporturile românești sunt Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 19,9%), ţară urmată de Italia (12,4%), Franța (6,7%), Ungaria (5,4%), Marea Britanie (4,3%), Turcia (4,1%), Bulgaria (3,4%), Spania (2,8%), Polonia (2,7%) și Austria (2,5%).

Autorităţile române au pus, anul trecut, un accent deosebit pe încurajarea exporturilor, fiind aprobate mai multe programe pentru stimularea comerţului exterior. Printre acestea se numără instituirea unor scheme de ajutor de minimis pentru participarea producătorilor români la târguri și expoziții internaționale, organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exportului în afara ţării, precum și pentru realizarea de studii de piață pentru diverse produse care ar putea fi exportate.

Industria auto

Potrivit datele Ministerului Economiei Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, produsele industriei constructoare de maşini reprezintă 45,8% din total exporturilor României, în primele nouă luni din 2015. Valoarea acestor exporturi este de peste 18,7 miliarde euro.

Germanii au cumpărat în 2015 peste 97.000 de maşini Dacia

De departe, cele mai apreciate produse fabricate în România sunt maşinile Dacia. De exemplu, anul trecut, francezii au cumpărat 97.441 de maşini, în timp ce germanii au achiziţionat  45.764 de autoturisme Dacia.

Exporturile României în domeniul auto nu se încheie aici. În ţara noastră sunt produse aproape toate componentele de care este nevoie pentru asamblarea unei maşini, de la software, componente pentru motor, radiatoare, lămpi, anvelope, volane, sisteme de siguranţă, curea de transmisie, cabluri, huse,  componente electrice sau centuri de siguranţă.

Companiile româneşti care produc componente auto colaborează cu aproape toţi constructorii auto din lume: Nissan, Mercedes-Benz, BMW, General Motors, Opel, Ford, Renault, Peugeot, Citroën, Audi, Porsche, Chrysler sau Volkswagen.

La Oradea se produc lumânări decorative aromate cu parfum franţuzesc pentru Lamborghini

Nu doar componentele principale pentru maşini sunt produse în ţara noastră. De exemplu, un atelier din judeţul Oradea produce lumânări decorative aromate cu parfum franţuzesc pentru constructorul de autoturisme Lamborghini. O  astfel de lumânare se vinde în Italia cu aproximativ 150 de euro.

La Timişoara, Hella România produce lămpile pentru cele mai importante mărci germane de maşini,  la Arad Thermophol  fabrică furtunuri de răcire, iar de centuri de siguranţă şi de volane se ocupă companiile Autoliv şi TRW.

De asemenea, oraşul de pe Bega este un centru extrem de important pentru partea ce ţine de cablaje, iar în Arad se produc sisteme de încălzire şi răcire a maşinilor.

O altă companie importantă din domeniul auto care deţine unităţi de dezvoltare în domeniul software în România este Continental, iar Mahle este responsabilă de fabricarea componentelor de motor destinate maşinilor.

Producătorii agroalimentari

Pe locul al doilea ca exporturi, având o pondere 10,6%, se situează produsele agroalimentare. Valoarea totală a comerţului internaţional cu aceste produse ajunge la 4,33 miliarde euro.

La fel ca în anii trecuţi, cele mai exportate produse agroalimentare româneşti sunt porumbul şi ţigaretele.

Şi companiile agricole care cultivă orz, produc ulei de floarea soarelui, carne de ovine, caprine şi pasăre au vânzări foarte bune pe pieţele externe.

În ultimii cinci ani companiile care deţin în România fabrici de ţigarete aproape şi-au dublat atât exporturile, cât şi capacităţile de producţie, livrând pe pieţele externe între 50 şi 80% din producţie.

Producătorii români de ţigarete exportă între 50 şi 80% din produsele fabricate în România

Cei mai importanţi producători de ţigarete de pe piaţa locală care deţin unităţi de producţie sunt British American Tobacco (BAT), care are o fabrică la Ploieşti, Japan Tobacco International (JTI), care are o unitate de producţie în Bucureşti, şi Philip Morris International (PMI), cu o fabrică în Otopeni, judeţul Ilfov.

Industria textilă

Pe locul al treilea,  în topul produselor româneşti cel mai bine vândute în străinătate, se numără cele din industria textilă şi a pielăriei.

Astfel, în România există firme care produc haine ce primesc etichetelor prestigioaselor case de modă internţionale, de la Armani, Levi’s,  Esprit, Brax, Louis Vuitton sau Pierre Cardin.

Cele mai multe unităţi de producţie se află în judeţele Botoşani, Vrancea şi Buzău. Majoritatea acestor companii lucrează în sistem lohn,  realizând mai exact manoperele produselor.

90% din hainele produse în Vrancea merg la export către branduri ca Armani, Hugo Boss, Versace, Stefanel sau H&M

În Bucureşti, la celebra APACA se produc, de asemenea, haine pentru branduri de renume la nivel mondial: Giorgio Armani, Hugo Boss, Versace, Boggi, Patrizia Pepe, YSL, Ted Baker, Stefanel sau H&M.

Toate aceste companii au ales să producă haine în România datorită costurilor mici cu angajaţii şi a profesionalismului de care aceştia dau dovadă.

În Buzău, Martelli Europe, o firmă înfiiţată un om de afaceri italian în anii 2000, produce blugi şi alte obiecte de vestimentaţie pentru Prada şi  Diesel, iar fabrica de confecţii  Rapsodia Conf din Botoşani are contracte cu  Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti sau Hugo Boss.

Uniforme pentru militari

Conted este o firmă renumită din regiunea Moldovei și cunoscută de militarii care au luptat în Libia împotriva regimului totalitarist al lui Muammar Gaddafi.

Conted a produs în urmă cu doi ani 40.000 de uniforme pentru militarii din Libia

În 2014, firma a încheia un contract pe baza căreia a produs 40.000 de uniforme militare. De asemenea, Conted a croit uniformele şi pentru alte ţări, printre care se numără Irakul sau Kuweitul.

Şi Rapsodia Conf din Botoşani a avut contrate importante cu autorităţi din alte state. Compania a realizat peste 30.000 de uniforme pentru ofițerii de penitenciare din Italia, iar în urmă cu câțiva ani a realizat costumele lucrătorilor Gărzii Financiare din Italia.

Chiar dacă o parte din fabricile României nu mai sunt funcţionale, ţara noastă deţine în continuare, aşa cum reiese din datele prezentate mai sus, o serie de unităţi de producţie cu care se poate mândri oriunde în lume.

Sursa: jurnaldeafaceri

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Apele minerale Aqua Carpatica sunt exportate în 14 ţări din Europa, Asia şi America de Nord, a anunţat, luni, compania deţinută de omul de afaceri Jean Valvis.

Valvis exportă Aqua Carpatica în 14 ţări
Valvis exportă Aqua Carpatica în 14 ţări
Cele 14 ţări sunt SUA, Marea Britanie, Japonia, China, toate ţările din zona Golfului (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuwait, Bahrain, Arabia Saudită, Oman), Rusia, Moldova, Germania şi Ungaria.

 « România, având ca ambasador Aqua Carpatica, va dovedi ca un produs premium al ţării poate concura direct cu cele mai prestigioase branduri internaţionale din domeniu », a declarat Jean Valvis, preşedinte-Director General Valvis Holding.

În Statele Unite ale Americii, brandul de ape minerale este prezent începând cu luna iulie, în lanţul de magazine Sprouts Farmers Market (peste 200 de magazine care operează în 12 state, având un numar de 18.000 angajati) ce comercializează produse proaspete şi organice, oferind experienţa de consumator orientată spre beneficii de sănătate.

Aqua Carpatica este singurul brand de apă din Romania avizat conform standardelor şi omologat pe piaţa SUA ce are parteneriate cu lanţuri de supermarketuri pe întregul continent american, nu numai în magazinele tradiţionale locale.

În demersul de comunicare, pornind de la studii ştiinţifice relevante, Aqua Carpatica îşi asumă un nou rol de educator şi formator asupra calităţilor şi beneficiilor unei apei minerale naturale pure, lipsite de nitraţi, mai ales pentru femei însărcinate şi copii.

Înfiinţată în anul 2000, Carpathian Springs a iniţiat, în anul 2009, proiectul Aqua Carpatica, concretizat în 2011 prin lansarea brandului cu acelaşi nume.

Timp de trei ani la rând, eficienţa campaniilor de comunicare coroborate cu vânzările efective au clasat Aqua Carpatica în topurile clasamentelor de specialitate cu numeroase premii EFFIE câştigate an de an. Încununarea a venit în acest an pentru Campania Testul Purităţii care a cucerit atât medalia de aur pentru categoria sa, dar şi The Grand Effie Award Romania.

Aqua Carpatica a înregistrat creşteri de vânzări spectaculoase, iar 2015 se prevede a fi anul cu o creştere de peste 50% a cifrei de vânzări faţă de anul trecut.

“Mulţumesc consumatorului român pentru sprijinul şi încrederea acordate, fără de care acest efort de export ce ne onorează, nu ar fi fost posibil”, a spus Jean Valvis.

Jean Valvis a vândut în 2008 afacerea cu lactate Dorna către grupul francez Lactalis, într-o tranzacţie evaluată între 70 şi 90 de milioane de euro. De asemenea, în anul 2002, Valvis a vândut compania Dorna Apemin, producătorul apei minerale Dorna, către Coca Cola, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

Autor: liliana micu

Sursa: business magazin

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Trei timişoreni au lansat apa care contine aur, iar 80% din producţie merge la export, inclusiv în China

Trei oameni de afaceri din Timişoara au investit 5 milioane de euro într-o fabrică de apă din judeţul Caraş-Severin. Poziţionată pe segmentul de lux, apa Aur’a este îmbuteliată direct cum iese din munte şi conţine microparticule de aur şi argint. Timişorenii şi-au propus ca într-un an să ajungă să vândă 1 milion de sticle Aur’a pe lună, pe pieţe precum Germania, Belgia, Slovacia, Austria, dar şi pe cele asiatice. În România, apa Aur’a va fi găsită doar în restaurante, hoteluri şi cafenele.

Primul lucru pe care ţine să îl clarifice la telefon Horaţiu Rada, unul dintre investitorii în Aur’a Mineral Water, este că apei Aur’a nu îi este adăugat aur şi argint, aşa cum s-a discutat în media odată cu lansarea ştirii legate de lansarea proiectului, ci microparticulele de aur şi argint fac parte din izvorul apei alături de alte minerale. Am înţeles că precizarea este importantă abia după ce am citit despre componenţa naturală a altor ape faimoase „de lux“. Evian, fondată în 1789, când marchizul de Lessert a descoperit gustul apei Evian la un izvor aflat pe proprietatea prietenului său Cachar, în Evian-les-Bains, iar vindecarea unor boli a fost pusă pe seama acestei ape. O altă apă cu renume, Fiji, îmbuteliată de la un izvor într-o insulă din Pacific, are proprietăţi datorate faptului că în compoziţie există electroliţi, colectaţi în drumul prin numeroase straturi de roci vulcanice.

Tibet 5.100, care are ca sursă un izvor din munţii de la care îşi trage numele, de la 5.100 de picioare (peste 1.500 de metri) deasupra nivelului mării conţine un amestec de litiu, stronţiu şi acid metasilicic. Este populară în China, unde o sticlă de 330 ml costă 7,5 yuani, adică aproximativ 1,20 dolari. Nu e de mirare că următorul lucru pe care mi-l comunică Horaţiu Rada este optimismul cu care şi-au propus să atace alte pieţe – în curând aveau să plece în Vietnam, făcând parte din delegaţia de oameni de afaceri ce va merge alături de premierul Dacian Cioloş într-o misiune care are drept scop dezvoltarea perspectivelor de colaborare comercială între cele două ţări.

Investiţia în fabrica Aur’a din Ocna de Fier face parte dintr-un proiect de 5 milioane de euro a cărui primă etapă a fost gata în luna februarie a acestui an; resursele financiare ale investiţiei au fost credite bancare şi aporturi proprii ale investitorilor. Fabrica a început să producă în luna iunie şi are o capacitate de două milioane de sticle pe lună. Aproximativ 80% din producţie se exportă şi există deja contracte de distribuţie pentru Germania, Cehia, Slovacia, Belgia, Austria, dar şi pentru mai multe ţări din Asia, printre care şi China. În România, apa nu este încă disponibilă şi va ajunge în curând doar la distribuitori din zona HoReCa. Ţinta este să ajungă de la vânzări de la 500.000 de sticle pe lună anul acesta, la un milion până în primăvara anului 2017. În prezent, în cadrul fabricii din Ocna de Fier lucrează 15 persoane, locuitori ai comunei, iar creşterea acestui număr va fi influenţată de etapele de dezvoltare a afacerii.

Aur’a Mineral Water, compania care deţine fabrica, are trei acţionari – Horaţiu Rada, Eleodor Coptil şi Mihai Petrăchioiu. Horaţiu Rada a intrat în afaceri în 1997, când a înfiinţat firma Cons Electrificarea Instal, cu activităţi în construcţiile civile; a trecut ulterior şi la realizarea branşamentelor şi a construcţiilor de reţele electrice. În asociere cu Eleodor Coptil, a extins activitatea firmei spre domeniul serviciilor dar şi al lucrărilor de infrastructură, suprastructură şi hidroizolaţii. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, Cons Electrificarea Instal a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 17,6 milioane de lei, la un număr mediu de 117 angajaţi. Horaţiu Rada a fost în 2006 preşedinte al Federaţiei Patronale din Energie, iar în 2004 a înfiinţat asociaţia patronală din domeniul energetic din zona de vest – Energobanat.

Mihai Petrăchioiu are afaceri în domeniul turistic, în cel al serviciilor medicale şi de producţie a lifturilor, iar de aproape 20 de ani este manager regional la Rio Bucovina. Producătorul de apă minerală a fost preluat de grupul Maspex Wadowice din Polonia, potrivit unui anunţ făcut anul trecut, şi deţine o cotă de piaţă de 14% pe piaţa apelor minerale naturale plate, potrivit ZF. Rio Bucovina are trei unităţi de producţie în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu şi a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, cu 18% mai mare decât în 2014.

Horaţiu Rada povesteşte cum a apărut ideea unei investiţii în domeniul apei: „Am fost căutat cu insistenţă de o persoană care intermedia vânzarea unei unităţi de îmbuteliere a apei şi care promova afacerea ca pe o oportunitate extraordinară de afaceri. Exact ca în cazul zicalei cu pomul lăudat – locaţia, unitatea în sine, era în fapt o bombă cu ceas. Chiar dacă apa avea un nume pe piaţă, condiţiile de îmbuteliere şi tehnologia folosită păreau desprinse din Evul Mediu. Ca să nu vorbim despre preţul exorbitant care era cerut pentru finalizarea afacerii“, povesteşte Rada. S-a consultat cu un prieten şi împreună au decis că afacerea respectivă nu ar fi fost o alegere potrivită. Totuşi, a rămas cu ideea că o investiţie în domeniu ar putea fi o oportunitate, dar cu condiţia principală să fie vorba despre ceva care să aducă o noutate într-un domeniu aproape saturat. Ulterior, prietenul care l-a consiliat la vremea respectivă, Mihai Petrăchioiu, director regional al Rio Bucovina, a devenit asociatul lui Horaţiu Rada în proiectul Aur’a.

Autor: IOANA MATEI

Sursa: business magazin

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

rom-paper-1Compania brașoveană Rom Paper, producător de șervețele și hârtie iginienică, și-a bugetat o creștere a afacerilor cu 20%, urmând să treacă de 60 de milioane de lei, după ce 2015 a fost încheiat cu un business de 52 de milioane de lei.

Compania, care are 125 de angajați, lucrează la dezvoltarea de produse noi, produse ce vor diversifica gama oferită clienţilor şi vor ajuta la diferenţierea pe piaţă. Portofoliul de clienţi al Rom Paper include reţele de magazine precum şi distribuitori. Valoarea exporturilor a ajuns la peste 10 milioane de lei, în creștere cu 40% față de anul anterior. „Suntem în permanenţă preocupaţi să asigurăm un nivel calitativ ridicat al produselor. Acest lucru a permis produselor noastre prezența pe pieţele din România, Cehia, Polonia, Republica Moldova, Bulgaria şi Lituania”, declară Claudiu Puchin, director executiv. Pentru acest an compania poartă negocieri pentru a intra pe piețele din Germania și Serbia.

Bugetul de investiții al companiei brașovene se ridică la două milioane de euro în acest an, după ce anul trecut au fost realizate investiții de 2,4 milioane de euro.

„Pentru viitor compania va urmări consolidarea şi dezvoltarea afacerii atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Investiţiile realizate de Rom Paper în perioada următoare se vor concretiza în utilaje moderne, competitive care să aducă produselor un plus de calitate şi în promovarea de brand-uri care să atragă consumatorii atât prin naming şi ambalaje, cât şi printr-un portofoliu de produse complet, de calitate şi versatil”, arată compania într-un comunicat.

Bugetul de investiţii al companiei pentru anul 2016 este de aproximativ 2 milioane de euro pentru utilaje, modernizări de spaţii productive şi brandul Mototol.

Autor: Ovidiu Vranceanu

Sursa: bizbrasov

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Germania este piaţa numărul unu a Europei în ce priveşte produsele agro-alimentare organice, dominând nu doar în ce priveşte cantităţile cumpărate dar şi ritmul de creştere. În câteva cuvinte – Germania este ca un vârtej care înghite tot ce este bio.

Creşterea consumului de produse bio ţine de dezvoltare – produsele bio sînt mai scumpe decât cele obişnuite iar aceasta presupune un nivel de venituri care să îi permită individului să depăşească dilema „mai ieftin” sau „mai sănătos” când ajunge la raft, produsele bio sînt obţinute altfel decât cele obişnuite şi este nevoie de un interes sporit al individului faţă de aceste aspecte, creat prin educaţie şi stil de viaţă sănătos.

Vânzările de produse bio au atins anul trecut nivelul de 7 miliarde de euro, fiecare locuitor al ţării cheltuind în medie 73,60 de euro.

Cererea de produse bio din Germania depăşeşte cu mult producţia internă – balanţa păstrându-se chiar şi în condiţiile dublării suprafeţelor şi capacităţilor de producţie.

În aceste condiţii Germania oferă cele mai bune oportunităţi pentru exportatori – cel mai favorizat segment fiind cel al fructelor şi legumelor care constituie 27% din totalul vânzărilor din domeniul bio.

Evoluţia sectorului bio contrastează puternic cu cea a consumului general şi a celui de produse agro-alimentare în special, unde în perioada 2006-2012 s-au înregistrat, pe fondul crizei, scăderi semnificative.

La nivel mondial Germania este a doua piaţă bio dar rămâne în continuare cea mai atractivă datorită ritmului de creştere.

Autor Mircea Marina

Sursa: agrointel

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Gustoasele bucate romanesti i-au cucerit si pe straini, dovada ca merg foarte bine la export. Vedete sunt branzeturile si lactatele: branza de burduf, casul sau telemeaua, chefirul, sana, dar si mezelurile si slanina.

La inceput le-au cumparat romanii plecati peste hotare, apoi le-au descoperit si italienii, spaniolii, grecii sau englezii.

Branzeturile si lactatele romanesti conduc detasat in topul produselor exportate. Numai in 2015 le-am vandut strainilor de 60 de milioane de euro. Daca acum cativa ani, casul, branza de burduf, chefirul ori sana ajungeau in comunitatile romanesti, acum gustul lor i-a cucerit si pe straini.

Marius Bacu are o fabrica in Alba, iar jumatate din productie pleaca la export. Un kilogram de branza pleaca de la el cu un pret intre 3-6 euro si pe rafturile din strainatate costa intre 6 si 11 euro.

Marius Bacu“La nemti vindem cel mai bine branza de burduf. In Italia si Spania vindem telemeaua. Cel mai bine a fost vanduta telemea putin sarata. Am ajuns acum sa vindem 25 de tone pe luna si este in crestere, este o piata buna pentru noi.”

Dar si toba, muchiul tiganesc sau salamul de vara i-au cucerit pe europeni. Pe langa ele, si slanina noastra are succes la export: am vandut de peste jumatate de milion de euro.

Mihai Visan, director Romalimenta: “A crescut exportul produselor procesate, dam afumaturi, carnuri si in principal branzeturi.”

De exemplu, din Pascani pleaca zilnic TIR-uri incarcate cu preparate din carne spre vest.

Acest produs este o gusa cu soric, condimentate cu paprika, care este facut special pentru Spania, zona Madrid. Avem si un rulou de porc, care a fost dezvoltat pentru Germania”, sunt prezentate specialitatile.

Elena David, director de vanzari: “Ne-am adresat la inceput magazinelor din diaspora, insa dupa aproximativ un an si jumatate, produsele noastre au fost apreciate de locuitorii tarii respective. De exemplu, preparatele de carne sunt consumate in Madrid atat de romani, cat si de chinezi. In Londra la fel.”

Tarile unde se vand bine bucatele noastre sunt Italia, Spania, Marea Britanie, Grecia, dar si pe alte continente. Biscuiti, paste, covrigei cozonaci si chiar faina ajung in Africa.

Exporturile de alimente preparate au ajuns de la 3,6 miliarde in 2015, la 4,2 miliarde in 2016. Din pacate, pentru 2016 nu avem date decat pentru 11 luni. Sunt, asadar, semne ca aceaste suma va creste, pentru ca decembrie e in toata lumea o luna de consum. Este o crestere de la un an la altul de aproape 8 procente, arata statistica.

Iata si topul catorva categorii care merg foarte bine. In primul rand, produsele de brutarie si patiserie – 95 de milioane de euro, pe doi e mierea, pe trei branzeturile, cu peste 41 de milioane de euro vanzari in afara tarii. Mezelurile – se pare ca strainii au prins gustul salamului si carnatilor afumati. Laptele covasit are o valoare mare pentru un produs atat de ieftin: 16 milioane de euro. Slanina e pe ultimul loc aici ca valoare, dar din nou vorbim de un produs ieftin.

Sursa: stirileprotv

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Marius Bicu, Unilact Transilvania: Nu va imaginati ca daca vindeti in Franta adaugati 20% la pret fata de Romania din oficiu
Marius Bicu, proprietarul Unilact Transilvania, companie prezenta pe piata cu brandul de lactate De la Ferma, a inceput exporturile in 2009, prima tara in care a intrat fiind Spania. In prezent, produsele ajung din fabrica din judetul Alba in zece tari europene. Antreprenorul roman ofera cateva sfaturi celor care isi propun sa incerce experienta internationala.
 Marius Bicu este de 12 ani manging partener al companiei Unilact Transilvania, afacere de familie fondata in 1994 de tatal sau. Afacerea s-a nascut in locul unui vechi CAP din localitatea Unirea, judetul Alba, care avea initial functia de depozit. Acolo au fost puse pe picioare o ferma, o fabrica de branzeturi, un depozit logistic si 3 branduri: Unilact, Pachet de Acasa si De la Ferma.
Marius s-a implicat in acest business in 2004, cand tatal sau i-a cerut suportul pentru un proiect de accesare a fondurilor europene . Anterior, dupa ce a absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare din cadrul Politehnicii Cluj-Napoca, a demarat propria afacere in domeniul constructiilor.

Cel mai intelept lucru pe care am stiut sa il facem a fost sa ne indreptam spre piata din Europa

In prezent, fabrica produce branza de burduf, telemea si branza proaspata procesand zilnic 15.000 de litri de lapte, iar 25% din materia prima necesara este asigurata de propria ferma, care are 1000 de oi si 400 de bovine. Anul acesta afacerea ar putea depasi pragul de 5 milioane de euro, 55% din business fiind sustinut de exporturi. In afara tarii compania este prezenta cu Unilact si Pachet de acasa (branduri pozitionate mediu) si cu De la Ferma (segmentul premium). „Prima tara in care am exportat a fost Spania, de Craciun in anul 2009. Am inceput cu brandul Unilact aflat in piata romaneasca din 2002. Motivul pentru care am ales sa iesim in afara granitelor tarii a fost determinat de provocarile pe plan intern datorate concurentei neloiale. In 2009 am hotarat sa cumparam doar lapte de foarte buna calitate din ferme moderne, curate si cu animale sanatoase si sa renuntam la centrele de colectare a laptelui. Ne asumasem costul de achizitie mai mare al materiei prime de buna calitate, conform standardelor UE. Nu am mai putut concura cu produse similare aflate pe raftul din Carrefour care aratau la fel, dar foloseau materie prima ieftina. Diferenta fiind de la 50 de bani la 1 leu pe litru de lapte, cel mai intelept lucru pe care am stiut sa il facem a fost sa ne indreptam spre piata din Europa”, povesteste Marius Bicu. Unilact Transilvania Sursa foto: De la Ferma Facebook Au ales Spania datorita comunitatii mari de romani de acolo. Imediat a urmat Italia pe lista, din aceleasi considerente. Odata ce au hotarat sa exporte au avut trei mari provocari – logistice, documente sanitar veterinare si faptul ca nu isi cunosteau clientii. „Clientii aveau transporturi frigorifice din Romania aproximativ lunar sau nu aveau deloc. Un camion inchiriat avea 33 de paleti si noi o comanda buna de un palet si jumatate. Am rezolvat aceasta provocare prin asociere cu un producator de mezeluri care avea cantitati mai mari pentru ca <<romanii mananca carne si intre mesele principale>>. Acum lucrurile sunt similare, asocierea functioneaza: transportatorul frigorific incarca mezeluri, apoi branzeturi, apoi icre, prajituri si la final 3 paleti de suc de la European Drinks la iesire din Oradea daca nu e plin camionul”, mai spune Marius.

Nu intelegeam de ce branza de burduf De la Ferma care se vinde cel mai bine in Romania nu merge la export

O alta provocare a fost reprezentata de documentele sanitar-veterinare si sistemul informatic de urmarire a produselor de origine animala despre care „cei de la Directia Sanitar Veterinara Ocna Mures au aflat o data cu noi”.

„Cerintele clientilor le-am studiait in regulamentele UE impreuna cu medicul veterinar si am scris primul certificat cot la cot, adica jumatate el si jumatate noi. El jumatatea aceea cu semnatura si stampila”, spune Marius Bicu.

Mai mult, nu cunosteau comportamentul clientilor finali – cum si ce cumpara, cum arata magazinul romanesc din Italia. „Am plecat in vizita la clienti in Spania si am fost socati. Parea ca ne-am intors in timp: magazine mici, fara autoservire, cu vanzatoare dupa tejghea. Cele mai vandute produse: salam de vara, parizer, telemea in saramura, Eugenia, conserve, pufuleti, bere si suc ieftine. Atunci mi s-a spulberat mitul ca la export o sa vindem produse foarte bune si scumpe. Am inteles ca romanii cumpara produse ieftine de care le este foarte dor, economisesc banii castigati si ii trimit acasa familiei. Ne-am adaptat repede si am creat o gama de produse lactate pentru ei numita Pachet de Acasa, gandita sa satisfaca intocmai nevoile romanilor din strainatate. Am ajuns sa vindem <<Dor de casa>> si gustul din Romania la un pret accesibil”, puncteaza proprietarul Unilact Transilvania. De la Ferma Sursa foto: De la Ferma Facebook In privinta celei mai dificile piete de export Marius Bicu aminteste Germania, luand in considerare durata de prospectare, bariera lingvistica si rigorile din aceasta tara in privinta analizelor de laborator, a documentatiei pentru produse si traducerea informatiilor de pe eticheta. „Cu distribuitorul din Germania a durat cel mai mult prospectarea, doi ani, 3 intalniri si anul trecut in octombrie cand ne-au vizitat standul de la targul Anuga Koln ne-au invitat sa le vizitam depozitul si magazinele. Ne-am intors acasa cu prima comanda. Ne-am lovit de bariera lingvistica. Distribuitorul nostru din Germania este rus si nu vorbim nici rusa , nici germana. A fost o distractie cu intocmirea documentatiei tehnice”, adauga Marius Bicu.

3 pasi esentiali in export

  • Sa mearga in vizita si sa cunoasca foarte bine Distribuitorul si comportamentul clientului final.
  • Sa isi analizeze concurenta de acolo.
  • Sa vanda produsele sau serviciile la pretul corect, fara sa isi imagineze ca daca vinzi in Franta adaugi 20% la pret fata de Romania din oficiu.
  • Sa se adapteze la obiceiurile locale ale consumatorilor. De exemplu un magazin romanesc din Roma vinde de 2.000 de euro intr-o zi din saptamana si intr-o sambata de 20.000 de euro. Ar fi bine sa trimiti camionul astfel incat sa ajunga joia sau vinerea la Roma si sa prinzi vanzarea de weekend.

Exporturile Unilact Transilvania au crescut anul trecut cu 87%, la peste 6 milioane de lei si 465 de tone. Principalele piete de desfacere sunt Italia, Spania, Anglia si Belgia. Autor : Alina Stan

Sursa foto: Mircea Dragos Photography
Sursa: wallstreet
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

10 locuri cu puteri miraculoase

Într-o lume agitată, în care bunăstarea e pe primul plan, oamenii calcă ţara în lung şi-n lat, în căutarea unui leac miraculos. Şi adesea uită că minunea vindecării e poate chiar în ei.
În ţara asta a noastră, de care unii s-au plictisit şi vor să plece, în timp ce alţii, din afară, ar da oricât numai să păşească în unele regiuni, sunt zone unde ne simţim mai aproape de divinitate. Cercetătorii au descoperit unul dintre aceste locuri în punctul de întâlnire al paralelei 45, la jumătatea nordică a globului, cu meridianul 25, ce marchează jumătatea Europei. Se pare că peticul de pământ care începe pe la Dealul Negru şi se întinde până spre Sibiu atinge perfecţiunea.

Nu întâmplător sunt renumite staţiunile Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Govora. Se spune că bolnavii care se “încarcă” o vreme aici cu energie se pot vindeca şi fără curele de apă. Pe lângă acestea, sunt la noi multe locuri minunate.

Izvorul tămăduitor de la Izbuc

În judeţul Bihor, la Mănăstirea Izbuc sălăşluieşte un izvor cu apă tămăduitoare. Firicelul de apă izvorăşte chiar în incinta lăcaşului. Curge intermitent, la intervale de 15-30 de minute, şi se transformă în leac vindecător în Vinerea Luminată. Oricât de gravă ar fi suferinţa cuiva, la Izbuc îşi găseşte alinarea.

Crucea de la Coslogeni

Ţinutul Dobrogei e bogat în locuri făcătoare de minuni. Unul  e Schitul Crucii de la Coslogeni. Mulţi bolnavi şi-au găsit vindecarea, cei ce nu puteau vorbi au primit grai, orbii şi-au recăpătat vederea. În timp, Sfânta Cruce a crescut în înălţime şi, numai Dumnezeu ştie cum, la zi mare, Crucea se umple de mir.

Mănăstirea armenească de la Hagigadar

Puţină lume ştie că în Româniai există o singură mănăstire armenească şi aceea se află în apropierea oraşului Suceava, la Hagigadar. Credincioşii ştiu însă că aici se împlinesc şi cele mai ascunse dorinţe. Dar pentru aceasta trebuie să urci dealul mănăstirii în genunchi, să înconjori biserica de trei ori, apoi să mergi la preot pentru a-ţi citi rugăciunile.

Troiţa de la Ioneşti

Satul Ioneşti, din judeţul Argeş, poziţionat între Piteşti şi Roşiorii de Vede, este deja foarte cunoscut pentru miracolele înfăptuite în faţa renumitei sale Troiţe. Deşi îndelung controversate, miracolele din acest lăcaş sfânt nu pot fi nicicum contestate.

Schitul Şatra Pintii

Schitul Şatra lui Pintea sau Şatra Pintii, cum i se spune în Ţara Lăpuşului, are izvoarele făcătoare de minuni păzite de un munte sfânt şi o fântână cu apă tămăduitoare de pe vremea haiducului Pintea. Bătrânii povestesc cum apa se făcea odată “ca untu’” şi vindeca orice boală a celor ce veneau în lăcaşul de lângă Târgu Lăpuş.

Peştera Muierilor

Unul dintre cele mai fascinante monumente ale naturii de pe teritoriul ţării noastre, situat în comuna Baia de Fier din judeţul Gorj, scobit de vreme în pântecele muntelui de calcar de lângă râul Galbenul, este Peştera Muierilor. Vorbeşte lumea că în acest loc s-ar vindeca boli şi s-ar înfăptui miracole. S-a auzit despre această bijuterie din piatră peste mări şi ţări, căci umblă zvonul că în interiorul ei femeile ce nu pot avea copii capătă darul procreerii. Mai mult, cum păşeşti înăuntru, de eşti obosit, prinzi vigoare şi chef de viaţă. Astmul, diabetul, reumatismul, depresia, insomnia, dereglările hormonale dispar ca prin minune după câteva ceasuri în Peştera Muierilor. Se mai spune că şi cele mai puternice farmece de dragoste şi de moarte se fac cu apa care se prelinge pe stalactitele din peşteră.

Crucile “de leac” de la Dervent

Pe malul drept al Dunării, aproape de paradisul antic de la Vicina, din cetatea “Păcuiul lui Soare”, se înalţă cu semeţie un loc încărcat cu o puternică forţă spirituală, Mănăstirea Dervent. Se spune că pe aceste meleaguri s-ar fi săvârşit fapte miraculoase. Credinţa celor ce s-au rugat la “crucile de leac” le-a adus vindecarea, lăsând în urmă cârjele, ca mărturie a tămăduirii lor. Unii au mărturisit chiar în declaraţii oficiale, în faţa autorităţilor, felul în care şi-au găsit leacul. Nu e nimic altceva decât puterea slujbelor speciale şi a Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare, rostite cu mult har de preoţii mănăstirii. Până şi animalele şi-au găsit vindecarea aici, iar apa din Izvorul Sfântului Andrei a ajutat nevăzători să vadă lumina zilei. Minunile de la Dervent dovedesc fără strop de îndoială că Dumnezeu a întins aripi de îngeri asupra acestui loc, căci orice credincios ce a păşit o dată pragul mănăstirii simte nevoia lăuntrică de a reveni iar şi iar.

Colţul Chiliilor

După un urcuş anevoios, ce parcă nu te lasă să renunţi la visul de a atinge vârful muntelui, ajungi într-o poiană luminată, în mijlocul căreia ţâşneşte un izvor. Fără să-i cunoşti puterile miraculoase, sorbi însetat un căuş de apă proaspătă şi rece şi simţi că ceva s-a schimbat în interiorul trupului tău. Poate că de aceea pelerinajul spre Piatra Mică din Zărneşti a devenit în timp una dintre cele mai importante procesiuni ortodoxe pentru aducerea ploii.

Dumnezeu nu a lăsat niciodată aşteptările credincioşilor fără răspuns după ce au păşit în lăcaşul spiritual scobit în inima muntelui, în piatră. Nouă cruci încadrează drumul spre Colţul Chiliilor, unde se află o peşteră ce ascunde o bisericuţă deosebită. Şi se pare că, pe lângă apa izvorului de afară, chiar frigul din interiorul peşterii contribuie la vindecarea sufletească şi trupească.

Icoane făcătoare de minuni

Iată unde se află unele icoanel făcătoare de minuni din România: Mănăs-tirea Hodoş-Bodrog din jud. Arad, Schitul Cetăţuia din jud. Argeş, Biserica Vovidenia din jud. Bacău, Mănăstirea Gorovei din jud. Botoşani, Bisericile Colţea, Doamnei, Grădina Icoanei şi Buna Vestire din Bucureşti, Mănăstirea Călugăra din Caraş Severin, Mănăstirea Dălhăuţi din Focşani, Mănăstirea Nicula din Cluj, Mănăstirea dintr-un lemn din Vâlcea, Biserica Madona Dudu din Dolj, Mănăstirea Adam din Galaţi, Biserica Letca Nouă din Giurgiu, Mănăstirea Golia din Iaşi, Mânăstirile Căldăruşani şi Pasărea din Ilfov, Mănăstirea Dragomireşti din Maramureş, Mănăs-tirea Icoanei din Neamţ, Mănăstirea Pissiota din Prahova, Mănăstirea Bixad din Satu Mare, Mănăstirea Strâmba din Sălaj, Mănăstirea Râşca din Suceava, Mănăstirea Pantelimon din Teleorman.

Mâna Sfântului Ciprian

Se întâmplă să treci pe lângă Biserica Zlătari fără să ştii măcar ce comoară ascunde: mâna Sfântului Ciprian, ocrotitorul de vrăji şi blesteme. Moaştele sfinte se odihnesc de sute de ani într-o raclă de sticlă şi reprezintă pavăza lăcaşului de cult şi a celor ce îi trec pragul. Se spune că aici Moliftele Sfântului Vasile sunt mai puternice ca oriunde, că nicăieri altundeva nu poţi găsi mai degrabă ajutorul divin la necaz.

Sursa: unica

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva