Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Romanca bloggerita care scrie pentru Vogue: Cititorii intra pentru mai mult decat un scroll-down pe niste fotografii

Cand zici „blog de fashion” automat te gandesti la culori, haine mai mult sau mai putin purtabile, mici articole despre un anumit eveniment si comentarii doldora din partea sexului frumos. Romanca Janina Nectara incearca sa evite stereotipurile si acest lucru, cumulat cu „incapatanarea” de a arata ca se poate si altceva, a propulsat-o ca jurnalist al Vogue.

Janina Nectara are background de marketing la ASE si Stiinte Politice la SNSPA si, adiacent, a urmat cursuri la Paris Fashion Institute, avand profesori din industria fashion precum Karl Lagerfeld, Yohji Yamamoto, Azzedine Alaia sau Alexander McQueen. In prezent ea finalizeaza cursurile de Fashion Design la Universitatea de Vest din Timisoara. Ea detineFashionavecpassion.ro/ si inca doua blog-uri internationale pentru pietele din Marea Britanie si Spania.

Printre publicatiile care au scris despre romanca se numara Look Magazine, Le Figaro, Women Wear Daily, Elle Publications, Life Magazine, Glamour, Cosmopolitan, New York Magazine, NY Times.

Cum a ales blogul de fashion

In urma cu cinci ani, Janina lucra la Paris pentru presa americana si era in mijlocul industriei modei, „acolo unde se da ora exacta. Mergeam la prezentari, unde intalneam elita criticilor demoda, precum Suzy Menkes (pe atunci la International Herald Tribune, astazi la Vogue International) sau Godfrey Deeny (atunci la Fashion Wire Daily si Financial Times, astazi la Le Figaro). Practic, am crescut printre oameni, care, atunci si acum, sunt un reper in media de specialitate”, povesteste ea.

Industria bloggingului era la inceput. Prietenii ei, bloggeri precum Ingrid Chua Go si Bryan Boy, au sfatuit-o sa isi scrie experientele si povestile din culisele Saptamanei Modei de la Paris si online. Asa a inceput sa scrie pe FashionAvecPassion.com.

„Din start, mi-am dorit ca acest blog sa fie altceva, sa fie un blog de continut. Nu atat de colorat precum unul de street-style, insa foarte apreciat de brandurile internationale. Cu siguranta mediul in care am lucrat m-a influentat”.

Provocarea principala, asa cum se intampla deseori in business – timpul. Sau, mai bine spus, lipsa lui.

Sfaturi pentru bloggeri

Poate ca cel mai important aspect este acela ca un blog trebuie privit de la bun inceput ca pe un full-time job.

„Ideal ar fi sa nu faca greseala de a-l percepe doar ca pe o pasiune la care se intorc in fiecare weekend sau cand isi amintesc. E minunat si asa, insa nu poti face un business cu o astfel de atitudine. Daca initial blogurile erau doar niste platforme digitale experimentale, pe care persoane cu ceva mai mult timp liber realizau diverse postari in functie de interesele proprii, astazi, blogurile bine realizate, sunt atat de influente, incat sunt cumparate de marile concerne de presa internationala, iar fondatorii acestora castiga milioane de dolari anual”, subliniaza Janina.

In alta ordine de idei, este clar, performanta se face doar cu multa dedicare si efort consistent si constant. Din moment ce o persoana isi da seama de faptul ca blogging-ul este o profesie in sine, ea considera ca jumatate din drumul catre succes este asigurat. “Restul e fine-tuning…”.

Ce provocari intampini cand vrei sa lansezi un blog international

Cea mai mare provocare a lansarii unui blog pe “piata internationala” este aceeasi ca a oricarei afaceri globale: produsul! “Ce fel de produs este sau ce are de oferit! Sunt poate mii de bloguri culinare in toata lumea, mii de bloguri de beauty pe tot globul, mii de bloguri de moda pe mapamond. Acestia sunt concurentii directi, insa problema capata noi proportii daca luam in considerare si concurentii indirecti – revistele, televiziunile etc. Adevarata provocare consta in a construi un blog care sa se diferentieze de toate cele enumerate, de a gasi o nisa proprie”, spune ea.

In Romania, poate ca bloggerii ar trebui sa isi defineasca mai bine “obiectul de activitate”.

“Eu mi-am dorit ca site-ul meu sa aiba un cuvant de spus. Sa fie influent. In acest domeniu, influenta au oamenii ca detin informatii, care au necontenit povesti interesante de spus. Cititorii intra pentru mai mult decat un scroll-down pe niste fotografii. Ei vin pentru a afla informatii consistente, legate de cele mai relevante noutati si evenimente din industrie la care, de cele mai multe ori, particip personal. Da, mi-am creat un public elitist, care este interesat de moda, nu doar de haine. Un public ce isi adreseaza intrebari si doreste sa afle si raspunsuri”.

Varianta cea mai usoara ar fi fost aceea de a merge in zona blogurilor bazate pe imagini, considera ea, insa a vrut mai mult decat sa intre in clubul celor cateva mii de alte site-uri care fac acest lucru.

“In America sunt deja de zece ani astfel de bloggeri si, cu toate ca au un numar de urmaritori cat detine toata familia Kardashian pe retelele social media, influenta lor tinde catre 0. De ce? Pentru ca toti fac acelasi lucru. Consider ca este nevoie sa oferi mai mult decat serii de fotografii in diverse ipostaze, adica sa livrezi si un continut relevant, inteligent. Este o cale complicata cea pe care am ales sa merg, dar faptul ca nu am luat-o pe scurtatura mi-a adus cele mai mari beneficii pe termen lung”, spune tanara.

 

In comparatie cu piata internationala, in Romania domeniul este inca la inceput de drum, insa cu potential. “Deocamdata blogging-ul pare o zona crepusculara, pe care consider ca insisi fondatorii ar trebui sa o trateze cu mai multa atentie. Daca analizam, spre exemplu, zona modei, cea care pare sa suscite cea mai mare cota de interes, multi dintre cei care se autointituleaza «bloggeri de moda» ne dezvaluie prin continutul pe care il au pe site ca sunt, de fapt, bloggeri de lifestyle, de shopping, de street style, de stil personal, bloggeri de tip product promoters si exemplele pot continua”, considera Janina Nectara. 

In Romania, poate ca bloggerii ar trebui sa isi defineasca mai bine “obiectul de activitate” si, mai ales, sa faca o selectie mai buna a continutului site-ului lor.

“Mai mult decat atat, este esential sa investeasca mai mult in cunostintele in domeniu, sa studieze, sa isi formeze un limbaj de specialitate si sa se asigure ca au notiuni minime despre moda pentru a dezvolta un blog de succes. Daca in 2006 se aprecia ca exista 2 milioane de bloguri de moda (o adevarata inflatie cauzata de lipsa de triere a celor care isi aroga denumiri incompatibile continutului), astazi, datorita evolutiei pietei internationale, sunt selectate cu mai mare atentie, fiind luate in considerare doar cateva sute.

Pe piata internationala, poate cel mai important aspect este acela de a sti cine esti comparativ cu propria concurenta, de a te pozitiona foarte clar, de a-ti gasi un loc in industrie si, apoi, de a te individualiza”, sfatuieste tanara.

In ceea ce o priveste, Janina a investit 4 ani in educatie. “Nu a fost usor deloc, fiindca am luat-o de la 0, dupa ce studiasem deja la alte doua facultati, de Marketing si de Stiinte Politice, si lucrasem in aceste domenii”.

“Intre timp, am incercat nu doar sa asimilez cunostintele necesare in moda, ci sa si capat o experienta pe masura. Si mi-am propus sa o obtin de la cei mai buni! Am lucrat inca 4 ani in Paris cu Godfrey Deeny, fondatorul L’Ummo Vogue si, in plus, am facut un internship in New York la Oscar de la Renta, designerul preferat al Primelor Doamne ale Americii. Asadar, am muncit ca un titan in ultimii ani, pentru a ajunge in situatia in care sa pot formula o opinie pertinenta, perfect valida in domeniul modei, care sa se ridice la exigentele si rigorile revistei Vogue. Sunt extrem de onorata si mandra, totodata, si de faptul ca branduri-guru ale modei internationale, pe care le priveam cu mare admiratie si la care, in copilarie, nici nu indrazneam sa visez, au ales sa colaboreze cu mine in diferite proiecte”.

Roberto Cavalli, Armani, Gucci, Burberry, Blumarine, John Richmond si multe altele au ales Fashion Avec Passion pentru a-si transmite in direct show-urile de moda in exclusivitate pentru Romania. Un parteneriat ce s-a perpetuat cu majoritatea brandurilor de mai bine de 5-6 sezoane.

“Mai mult decat atat, Giorgio Armani a invitat cinci bloggeri internationali pentru a-si promova linia de ochelari de soare, Emporio Armani, intr-un videoclip realizat in colaborare cu Grazia, cea mai populara publicatie pentru femei din Italia. Am fost extrem de incantata ca reprezentantii brandului si-au dorit ca eu sa fac parte din grupul celor cinci”.

Actualmente, tanara este ambasadorul Gucci in Romania al proiectului umanitar Chime For Change si de curand a inceput colaborarea cu cea mai influenta revista de moda din lume, cu revista Vogue, editia din Turcia. De altfel, aceste parteneriate reprezinta si una dintre principalele surse de venituri.

“In orice domeniu, munca sustinuta constant, pasiunea si instruirea continua fac diferenta”.

Marketing, marketing

“Cred ca produsul a vorbit de la sine. Cand a fost lansat, revistele erau inca foarte puternice, iar bloguri existau spre deloc. Asadar, am fost fortata sa livrez continut propriu, cu mult mai creativ decat al revistelor, care isi lua informatiile… supriza, din online! Cititorii de presa glossy deveneau constienti ca au o alternativa. Decat sa astepte o luna de zile pentru a-si lua informatiile dintr-o revista pentru care plateau, aveau optiunea de a intra online si de a se informa imediat si, mai ales, gratis”, spune Janina Nectara.

PUBLICITATE

Fashion Avec Passion venea cu informatii si experiente personale din lumea modei, in care era implicata activ. “Si pentru ca povestile mele demistificau lumea intangibila a modei, in culisele careia pana atunci nimeni din Romania nu avusese acces, am castigat din ce in ce mai multa audienta”.

Felul in care te prezinti va genera modul in care ceilalti se vor raporta la tine. Asta este clar!

Tanara a fost sfatuita sa lanseze si o pagina in limba engleza. I-a ascultat, iar succesul a fost aproape imediat. “Harrods Londra a numit imediat site-ul Harrods Blog Of The Week, iar colaborarile cu casele de moda incepeau o noua era pentru Fashion Avec Passion. Ulterior, blogul a devenit suficient de puternic incat sa se auto sustina si sa conteze in ochii brandurilor. Drept urmare, la cerintele cititorilor, am lansat inca o pagina, de data aceasta in limba spaniola, a doua cea mai populara limba din lume. Astazi, este o platforma de complexitatea unei reviste online. Si pentru ca moda se schimba constant, si Fashion Avec Passion si-a schimbat de cateva ori infatisarea, trecand prin procese de rebranding”.

Blogul sau face parte din TheDigitalGlamour.com, integrator de blog-uri despre care romanca crede ca este “un proiect ambitios, la fel ca Fashion Avec Passion. Poate tocmai de aceea am o afinitate pentru Digital Glamour. Pe termen lung, va fi cu siguranta un castig nu doar pentru intreaga comunitate de blogging, ci si pentru toate industriile care vor sa colaboreze cu domeniul virtual”.

Janina este, de altfel, si singura romanca care scrie in revista Vogue. Este revista preferata si de advertiserii din industria modei si a luxului, fiind revista cu cele mai multe pagini de reclama din toate tarile in care e prezenta. Reclama care poate ajunge la $150.000 pe pagina, spune ea. “Asta pentru ca este considerata a fi cel mai bun, prestigios si glam loc in care pot fi prezentate brandurile de moda si de beauty, iar articolele Vogue asigura cea mai mare intoarcere a investitiei pentru banduri. Peste jumatate dintre cititori fac referire la produsele vazute in revista atunci cand merg la cumparaturi si chiar le cumpara. Asadar, influenta Vogue este fantastica! Cititorii Vogue sunt consumatori de lux. 92% cumpara brandurile designerilor, iar 93% detin produse de beauty premium. Mai mult decat atat, cititorii Vogue cheltuiesc in materie de moda mai mult decat cititorii oricaror altor reviste, precum Vanity Fair, Harper’s Bazaar, In Style, Elle, Marie Claire”.

La finalul scurtului interviu cu Janina, am rugat-o sa raspunda unei provocari – sa puna note de la 1 la 10 (unde 1 = nu este deloc de acord, 10= este complet de acord) urmatoarelor afirmatii si sa explice decizia, pe scurt:

a) Look-ul, felul in care te prezinti fizic, conteaza foarte mult atunci cand incerci sa “iti faci loc” in aceasta industrie;

5 – Felul in care te prezinti va genera modul in care ceilalti se vor raporta la tine. Asta este clar! Dar daca incerci sa fii excentric cu orice pret, sa adopti machiaje lugubre si tinute socante, risti sa fii perceput ca un clovn. Daca incerci din rasputeri sa mixezi cat mai multe culori in aceeasi tinuta, risti sa pari o fetita aflata intr-o criza de personalitate, ce tipa dupa atentie.
Mai mult decat orice, este nevoie de o balanta, de un echilibru, la fel ca in orice domeniu. Un echilibru intre ambalaj si continut!

b) Mai mult decat felul in care arati conteaza sa fii bine pregatita & informata;

9 – Iubesc moda, promovez moda, insa nimeni in aceasta lume nu a facut istorie doar pentru ca a fost bine imbracat! Daca acesta este singurul as din maneca, ma tem ca mergem exact in zona cliseului cu fata draguta pe care iti doresti enorm sa o cunosti si cand, intr-un final, reusesti sa o atragi intr-un dialog, ramai dezamagit.

Intotdeauna persoanele care au contat au fost cele care au avut un cuvant de spus. Blogurile fac parte din industria media, o industrie bazata mai ales pe informatie.
Aceasta este o polemica foarte des dezbatuta. Chiar acum cateva zile, discutam la Saptamana Modei de la Milano fix despre acest aspect cu unul dintre reprezentatii unui renumit brand de moda.

Cei mai influenti editori de moda au un look cumpatat, unii chiar modest. Toti acesti oameni sunt inconjurati de cele mai ravnite colectii, ar putea purta orice ”new entry” de pe podium. Unii aleg sa faca asta (ex: Anna Dello Russo), altii nu (ex: Suzy Menkes). Totusi, reprezentantii brandurilor ii curteaza mai ceva ca in epoca romantica. Pentru ca influenta lor rezida in ceea ce pot transmite, in cat de bine pregatiti sunt, asa cum mentionai.

Daca extrapolam un pic situatia, pana si cei mai talentati designeri au un look minimalist (T-shirt si pantaloni de cele mai multe ori), iar asta nu inseamna ca nu au reusit sa construiasca adevarate imperii financiare si exemplele continua in industrie.

Pe de alta parte, in fata usilor inchise ale show-urilor de moda stau anual sute de bloggeri aspiranti, care nu stiu ce sa isi mai puna pe ei sa atraga atentia, targetul lor suprem fiind sa reuseasca sa fie captati intr-o fotografie, pentru a da impresia ca fac parte din industrie. Un spectacol colorat, care face parte din frumusetea si succesul acestor evenimente.

Intr-un final, lucrurile se triaza, se decanteaza. Reprezentantii brandurilor se uita la ce fel de continut au blogurile, isi doresc ca bloggerii sa fie mai mult decat simple umerase vii, isi doresc sa fie punctate unele informatii foarte bine, isi doresc mult mai mult decat simple imagini. Altfel nu ar trimite atat de multe machete de presa lunar. Important este sa stii ce rol vrei in aceasta piesa. Rolul umerasului sau pe cel al creatorului de continut?! Desi vorbim despre moda, un domeniu in care modul in care arati este extrem de important, se intrezareste un trend in privinta blogging-ului: deflatia blogurilor de stil personal, care nu mai primesc o sustinere atat de mare ca in anii trecuti din partea brandurilor. Spre exemplu, la Saptamana Modei, bloggerii care au continut bazat doar pe imagini ale propriilor persoane nu primesc invitatii la show-urile de moda, pentru ca nu sunt considerati relevanti pentru industrie (repet, sunt mii de astfel de site-uri doar in America, asta daca nu le numaram si pe cele din Asia, Australia sau Europa). De aceea, pentru a avea totusi acces la un astfel de eveniment, sunt nevoiti sa se alipeasca unei publicatii care prezinta continut. Bloggerii italieni sunt celebri pentru acest truc proaspat scos din joben. Sunt foarte putine bloguri care se pot sustine singure! Asadar, pe termen lung, a te baza doar pe modul in care arati este ca si cand ai lua zilnic o lingurita cu otrava indulcita. Iti da o senzatie placuta la inceput, insa usor usor te omoara. Chiar si in moda!

c) Formatul video castiga din ce in ce mai mult teren in blogurile de fashion.

8 – Videourile au exceptionala calitate de a fi atat vizuale, insa in care poti strecura si informatie verbala. Sunt convinsa ca vor fi “the next big thing”. Deja au aparut si aplicatii pentru smartphone-uri, care sustin aceasta teorie.

d) Fotografiile atrag, deseori, mai mult decat continutul scris.

5 – In cazul surfer-ilor mai putin sofisticati, da. Cei care nu isi bat capul cu informatii sunt consumatorii de fast fashion. Vazut – placut – cumparat! Consumatorii din zona luxury, pentru ca platesc sume importante, sunt interesati sa afle mai multe detalii despre produsele achizitionate, despre directiile stilistice ale sezonului, despre povestile din spatele brandurilor pe care le admira si le cumpara. Important este sa stii cui te adresezi.

e) Poti scrie 2-3 postari pe saptamana, totul este ok si asa.

Sunt doua variante extreme aici, paradoxal, egal pertinente amandoua.
1 – Clar nu, daca privesti blogul ca pe un business!
10 – De ce nu?! Daca e doar un hobby, iti stabiliesti singur frecventa postarilor.
Ca planuri de viitor, tanara spune ca are planuri conexe blogului, in moda, “pe care le voi dezvalui pe masura ce se concretizeaza. Insa in tot ceea ce fac, gandesc strategii globale. Niciodata locale!” Vorba lui Mark Twain… “Tragedia nu este sa iti setezi tinte inalte si sa nu le atingi, ci sa iti propui tinte prea mici si sa le atingi”.

Sursa: wallstreet

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Mănăstirea Cocoș este cunoscută mai ales pentru faptul că aici se află moaștele Sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel, găsite într-o bazilică creștină, ce data din primele secole, care a fost descoperită în 1971, la Niculițel. Sfintele Moaște au fost aduse la mănăstire în ianuarie 1973 și au fost depuse sub un baldachin.

Mănăstirea a fost întemeiată în 1833 de trei călugări de la Mănăstirea Neamț, Visarion, Gherontie și Isaia, întorși de la Sfântul Munte Athos cu o corabie pe Dunăre, la Isaccea, potrivit site-ului oficial al Episcopiei Tulcii.

Legenda întemeierii acestui sfânt lăcaș spune că atunci când cei trei călugări se întorceau de la Sfântul Munte, îndreptându-se spre Mănăstirea Neamț, au făcut un popas în Dobrogea. Noaptea, toți trei au avut același vis: un cocoș le-a poruncit să ridice o mănăstire pe locul unde dormeau. Considerând că este o vestire Dumnezeiască, au renunțat să se întoarcă acasă, pornind degrabă la înălțarea Casei lui Dumnezeu.

Pe locul unde s-a întemeiat Mănăstirea Cocoș, se pare că a existat în jurul anului 1679 un schit de sihaștri.

Ieromonahul Visarion, primul stareț al mănăstirii, ridicat la rangul de arhimandrit de ierarhul grec Panaret, arhiepiscopul Tulcii, era tipograf și a contribuit la tipărirea primei traduceri în limba română a “Descrierii Moldovei”.

Mănăstirea este atestată documentar din 1841, până atunci funcționând prin încuviințarea organelor locale otomane.

Prima construcție de la Cocoș a fost ridicată din nuiele și lipită cu pământ, lăcașul avea hramul “Intrarea în biserică”. Acesta a fost reparat în 1846 cu acordul sultanului Abdul Medgid (1839 — 1861), conform firmanului existent, în original, în arhiva mănăstirii.

Biserica a rezistat până în anul 1910, când a fost dărâmată, la troița înălțată pe locul altarului menționându-se: “Aici a fost Sfânta Masă a vechii biserici zidită în 1833, odată cu înființarea acestei mănăstiri”.

În 1850, în mănăstire viețuiau 30 de călugări. Mănăstirea deținea pământ pe care se cultiva îndeosebi grâu, șapte locuri de vie, avea 1.500 de oi, 120 de vaci, 300 de capre și 40 cai. Erau angajați aici 30 de muncitori, pentru efectuarea muncilor agricole.

Biserică din cărămidă și piatră cu hramul “Sfintei Treimi” s-a ridicat în anul 1853, prin osârdia mocanului ardelean Nicolae Hagi Ghiță Poenaru care, imediat ce s-a călugărit la Mănăstirea Cocoș, a donat mănăstirii 15.000 de galbeni, 500 oi și 15 cai. Pe biserica înălțată la 1853 s-au construit ulterior trei turle.

Primul stareț al mănăstirii, Visarion, a trecut la cele veșnice în 1862. Între anii 1862 — 1864, mănăstirea a fost păstorită de starețul Daniil, călugăr ardelean, prin grija căruia s-au clădit o clopotniță înaltă de 30 metri și chilii în stil oriental cu pridvor și cerdac, cu acoperișul învelit cu olane, declarate monument istoric în 1959.

Între anii 1905 — 1910, a fost înălțat corpul de clădiri dinspre răsărit, având ca destinație bucătăria, chelăria, trapeza și Paraclisul. Pisania Paraclisului arată că acesta: “… după cum se vede, e din trapeza zidită sub păstoria P.S. Pimen și sub domnia regelui Carol I al României. Sfințită astăzi 30 mai 1911 de către P.S.S.D.D. Nifon, episcopul Dunării de Jos, fiind aci d-l C.C. Arion, ministrul cultelor”.

În anul 1910, cele două biserici și o parte din chiliile construite în timpul stareților Visarion și Daniil au fost demolate, iar la 1 septembrie 1911 s-a pus temelia noii biserici proiectată de arhitectul Toma Dobrescu și lucrată cu pietrari italieni. Biserica a fost terminată în anul 1913. Pictura în stil neobizantin a fost executată între anii 1914 — 1916 de pictorul italian Francisco de Biasse.

La începutul anului 1914 în mănăstire trăiau 86 de călugări, de mănăstire depinzând și cei 18 călugări de la Schitul Saon.

Din cărămidă și piatră s-a construit, în perioada 1926 — 1929, corpul de clădiri din dreapta clopotniței, în noul imobil funcționând ulterior birourile mănăstirii. Clădirea are etaj și pridvor înspre curtea mănăstirii și spre exterior. Tot aici a funcționat temporar școala de cântăreți bisericești și casa de odihnă a Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos.

Așezământul a fost restaurat între anii 1954 — 1956, pe baza planurilor arhitectului Eugen Cheffneaux. Lucrările de restaurare s-au făcut după cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica și stăreția au fost avariate, și în urma incendiului din 27 iulie 1946, în care clopotnița a ars și s-au topit clopotele. A fost restaurată și pictura bisericii, iar în anii 1957 — 1960 s-au renovat chiliile din vest, monument istoric.

În anul 1985, în fosta clădire a stăreției s-a deschis expoziția de icoane vechi și obiecte de artă religioasă provenite din parohiile județului Tulcea, muzeul cuprinzând și o colecție de carte veche religioasă.

Trapeza mănăstirii reparată în mai multe rânduri, în anii 1940, 1954-1955, a fost pictată în frescă, în anul 1990, de pictorii bisericești Moldoveanu Ioan și Daniela din București.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX, la Mănăstirea Cocoș a funcționat una din primele tipografii românești din Dobrogea, materialul tipografic fiind primit la început de la Mănăstirea Neamț.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

La 13 octombrie, în fiecare an, se marchează Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor în scopul creșterii gradului de conștientizare a modului în care oamenii, prin măsurile luate, pot reduce riscurile producerii dezastrelor.

Ziua a fost stabilită inițial în 2001 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru a fi marcată în a doua miercuri a lunii octombrie prin Rezoluția 56/195 din 21 decembrie, ca Zi internațională pentru reducerea dezastrelor naturale în Deceniul internațional pentru reducerea dezastrelor naturale, 1990-1999.

Prin Rezoluția 64/200 din 21 decembrie 2009, Adunarea Generală a ONU a decis schimbarea denumirii acesteia în Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor și a stabilit marcarea ei la dată fixă, pe 13 octombrie.

Tema pentru 2015, “Cunoștințe de o viață”, se concentrează pe utilizarea cunoștințelor tradiționale ale populației băștinașe, care completează știința modernă și contribuie la rezistența societăților, respectiv a cetățenilor, potrivit www.un.org. Spre exemplu, cunoașterea din timp a semnalelor de avertizare din natură poate fi vitală pentru luarea de măsuri într-un timp util spre a atenua impactul dezastrelor atât în cazul celor cu un debut lent, cât și în cazul celor cu acțiune rapidă, cum ar fi seceta, valurile de căldură, furtunile și inundațiile.

Învățăturile tradiționale ale populației indigene reprezintă baza de informații indispensabile pentru multe societăți care doresc să trăiască în armonie cu natura și să se adapteze la evenimente meteorologice perturbatoare — un glob aflat într-un proces de încălzire sau creșterea mărilor — subliniază secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul său pentru marcarea din acest an Zilei internaționale pentru reducerea dezastrelor.

Activitățile organizate în această zi, de autorități și comunități, includ, de obicei, lansări de campanii, care au în centru tema zilei, diverse evenimente, precum concursuri de desen, teatru, eseuri sau fotografie, prin care se urmărește conștientizarea și informare a oamenilor asupra reducerii dezastrelor naturale și intensificarea pregătirii lor pentru astfel de situații. Alte activități includ: plantarea de copaci în zonele comunitare, conferințe, târguri, seminarii și parade stradale.

Mulți oameni din întreaga lume și-au pierdut viața, casele, accesul la centre vitale precum spitalele, ca urmare a dezastrelor naturale — cutremure, secete, inundații, uragane sau cicloane. Unele dintre aceste dezastre au cauzat pagube economice imense în diferite țări. ONU recunoaște că educația, formarea și informarea sunt metode eficiente pentru a ajuta oamenii să devină mai bine pregătiți în fața dezastrelor naturale.

Logo-ul zilei dispune de o proiecție cu o hartă a lumii centrată pe Polul Nord, plasată într-o coroană constând din ramuri de măslin convențional încrucișate. Ramurile de măslin simbolizează pacea, iar harta descrie zona de interes pentru ONU în realizarea scopului principal, pacea și securitatea. Proiecția hărții se extinde, potrivitwww.timeanddate.com, la 60 de grade latitudine sudică și include cinci cercuri concentrice.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Republica Guineea Ecuatorială, cu o suprafață de 28.051 kmp și o populație de 740.743 de locuitori (estimare din iulie 2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), aniversează la 12 octombrie Ziua națională. În 1968, după 190 de ani de ocupație spaniolă, Guineea Ecuatorială își proclamă independența.

Sursa foto: Captură YouTube

Descoperite de navigatori portughezi în 1469 și 1471, devenite posesiuni lusitane, insulele Fernando Po (Insula Bioko) și Annobon (Insula Pagalu) sunt cedate Spaniei în 1778 (Tratatul de la El Pardo), ca furnizoare de sclavi, ce erau trimiși, ulterior, în America de Sud. Spaniolii nu au rezistat prea mult pe insula Fernando Po fiind decimați de febra galbenă, retrăgându-se în 1781.

După abolirea de către britanici a comerțului cu sclavi în 1807, Marina Regală a cerut spaniolilor ca în insulele din această regiune să fie organizate baze în vederea suprimării în totalitate a comerțului cu sclavi practicat de-a lungul coastei africane.

În acest context, începând cu 1827, britanicii au înființat baza Port Clarence (mai târziu Santa Isabel, acum capitala Malabo), un port de adâncime pe coasta de nord, dar au pus bazele alteia și în golful San Carlos (în prezent, golful Luba) de pe coasta de vest, se menționează pewww.britannica.com.

La mijlocul secolului al XIX-lea, spaniolii ocupă și teritoriul african din dreptul celor două insule (Rio Muni, azi Mbini), locuit de triburi bantu, posesiunile fiind reunite sub numele de Guineea Spaniolă. Teritoriile au devenit independente la 12 octombrie 1968, sub numele de Guineea Ecuatorială.

Guineea Ecuatorială este singura țară de pe continentul african a cărei limbă oficială este spaniola, se arată pe site-ulwww.veintemundos.com, chiar dacă nu este prima limbă vorbită de locuitorii săi (deși se estimează că 89% dintre locuitori vorbesc spaniola ca prima limbă).

Majoritatea populației locuiește în regiunea de coastă a țării, în orașe precum Malabo, capitala, Bata, Kombis, Bengas sau Balengues.

Țara este împărțită în șapte regiuni administrative, economia sa bazându-se, în principal, pe producția de cacao și extracția de petrol și gaze, fiind al treilea mare producător de petrol din Africa sub-sahariană.

Guineea Ecuatorială dispune de un relief format din coline și munți cu înălțimi relativ reduse (1.525 m), traversate de râuri care se varsă în Oceanul Atlantic. În zona insulară, însă, se găsesc munți vulcanici înalți (Pico Basile, 3.008 m).

Insula Bioko este de o frumusețe aparte, cu panorame spectaculoase ale munților vulcanici, păduri tropicale și colonii impresionante de țestoase.

Parcul Național Monte Alen oferă vizitatorilor pe lângă multitudinea de plante tropicale și exemplare ale vieții sălbatice, precum elefanți, gorile, cimpanzei ș.a., în timp ce în îndepărtata insulă Corisco există cele mai frumoase plaje cu nisip alb și cultură tradițională, se arată pewww.veintemundos.com.

Cel mai important oraș al țării este capitala Malabo, cu o populație de 145.000 de locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov). Situat pe coasta de nord a insulei Bioko, Malabo este considerat prima destinație turistică a țării, capitala având un aer exotic, la care contribuie arhitectura de inspirație spaniolă, dar și vegetația luxuriantă.

Catedrala Malabo, construită în stil gotic și situată în Piața Mare, este cel mai frumos edificiu al capitalei. Tot aici, se află o altă construcție impresionantă, Palatul Prezidențial, care împreună, cu grădinile sale acoperă aproape în întregime partea de est a orașului, potrivitwww.infotour.ro. Un alt punct de interes este Universitatea Națională a Guineei Ecuatoriale, o clădire în stil colonial spaniol, ce dispune de un campus impresionant. În apropiere de Malabo, în Moka, se află Centrul de Protecție a Biodiversității, unde turiștii pot afla informații despre modul de protejare a zonelor naturale.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O expoziție de ceramică și fotografie va fi deschisă, luni, la Muzeul “Octavian Goga” din localitatea Ciucea, județul Cluj, organizată de către Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, care se asociază astfel Bienalei Internaționale de Ceramică 2015. Manifestarea este organizată în parteneriat cu Muzeul Memorial “Octavian Goga” Ciucea, Școala Națională Superioară de Artă Limoges și Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca.

Sursa foto: noapteamuzeelor.ro

‘În jur de 20 de piese de serviciu în porțelan realizate de studenții ENSA Limoges intră în dialog cu fotografii alb-negru, format mare, semnate de Andreea Ștefan, masterandă UAD, laureată a premiului IFC la Expo Maraton 2015. Punerea în scenă explorează îndrăzneț tema centrală a tabu-ului din prisma decorului și a accesoriului.

Fotografiile Andreei Ștefan se joacă cu claritatea detaliului și eterogenitatea materialelor în timp ce lucrările în porțelan valorizează atât tehnicile de realizare tradițională, precum imprimarea decalcomaniilor vitrifiabile, cât și cele inovante de tipul marcajului prin fritaj laser’, se arată într-un comunicat al Institutului Francez, transmis AGERPRES.

Alegerea locației nu este una aleatorie, susțin organizatorii. Operele rezonează cu spațiul eclectic și baroc al casei Goga, ele fiind integrate printre colecțiile personale ale scriitorului — o personalitate prodigioasă, cu un parcurs tumultuos.

Vernisajul expoziției va avea loc luni, 12 octombrie, de la ora 18,30 și va fi animat de un recital de pian susținut de Ioana Vețean, masterandă a Academiei de Muzică ‘Gheorghe Dima’ din Cluj-Napoca. La acest eveniment vor fi prezenți Jeanne Gailhoustet, director al Școlii Naționale Superioare de Artă din Limoges (Franța), reprezentanți ai Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, participanți ai Bienalei Internaționale de Ceramică, precum și autorități ale Consiliului Județean Cluj.

AGERPRES/(AS — autor: Elena Stanciu, editor: Dănuț Pușcașu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Regatul Spaniei, situat în sud-vestul Europei și având ca vecini Franța, Andorra, Marea Mediterană, Gibraltar, Maroc, Portugalia, Oceanul Atlantic, sărbătorește la 12 octombrie Ziua Hispanității. La această dată este aniversată prima sosire a lui Cristofor Columb în America, în 1492.

Imagine din Madrid

Potrivit istoricului prezentat de www.mae.ro, Imperiul Roman transformă teritoriul Spaniei în provincie romană, dominație care va dura șase secole. Între anii 711-718, Spania este ocupată de arabi, iar în 1492, prin cucerirea ultimului oraș ocupat de mauri se încheie “la Reconquista” (procesul de recucerire). În 1462, căsătoria regilor catolici — Isabel de Castilla și Fernando de Aragón — marchează începutul unei perioade de prosperitate, încununată de descoperirea Americii de către Cristofor Columb și afirmarea hegemoniei Spaniei în Marea Mediterană.

Secolele XVI și XVII reprezintă apogeul Imperiului spaniol care, sub conducerea Casei de Habsburg, devine prima putere europeană și mondială. Războiul de succesiune la tronul Spaniei (1701-1714) marchează finalul dinastiei de Austria și venirea Bourbonilor.

În 1873 se instaurează Prima Republică, care durează până în 1875, când este restaurată monarhia, iar Alfonso XIII este proclamat rege al Spaniei. În 1931, se instaurează a II-a Republică. Conflictele politice, economice și sociale au culminat, la 18 iulie 1936, cu rebeliunea militară și începutul războiului civil (1936-1939).

La 1 octombrie 1936, generalul Francisco Franco Bahamonte își asumă conducerea statului și a armatei, acesta fiind începutul unei dictaturi care a durat 40 de ani, perioadă în care viața politică a țării a fost marcată de scoaterea în afara legii a tuturor partidelor politice, cu excepția Mișcării Naționale.

În 1975, odată cu moartea lui Franco, este reinstaurată monarhia și pe tronul Spaniei urcă regele Juan Carlos I de Bourbon. Tânărul monarh este unul din principalii susținători ai procesului de schimbări către un sistem democratic de inspirație occidentală, bazat pe o reformă politică moderată și având ca punct de plecare legislația franchistă.

Primele alegeri democratice au avut loc în iunie 1977 și au fost câștigate de Uniunea Centrului Democratic — UCD. În 1982, Spania a fost admisă în NATO, iar în 1986 a aderat la CE, ulterior UE.

Cu o suprafață de 504.782 kmp, din care partea continentală reprezintă 499.542 kmp, iar partea insulară 5.240 kmp, fiind formată din Insulele Baleare, Insulele Canare și un grup de mici insule situate în largul coastelor Marocului: Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas și Penon de Velez de la Gomera. Spania este împărțită în 17 comunități autonome (Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Insulele Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla y Leon, Catalonia, Comunitatea Valenciană, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra, Țara Bascilor) și 2 orașe autonome (Ceuta și Mellila). Comunitățile teritoriale se divid în 50 de provincii (47 provincii în Spania peninsulară și 3 provincii în Spania insulară). Provinciile se împart în sectoare juridice, iar acestea în municipii.

Imagine din Madrid

Populația țării numără 48.146.134 de locuitori (est. iulie 2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov).

Capitala statului este la Madrid, cu o populație de 3,3 milioane de locuitori (2014) potrivit worldpopulationreview.com, iar alte orașe importante sunt: Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Malaga, Bilbao, Murcia, Cordoba, Valladolid, Palma de Mallorca, Gijon, Badalona, San Sebastian.

Imagine din Madrid

Imagine din Madrid

Așezat în centrul peninsulei Iberice, pe râul Manzanares și la o altitudine de mai mult de 650 metri, Madridul este un oraș este plin de viață și lumină, un oraș ospitalier, cu numeroase cafenele și restaurante, teatre și cluburi de noapte și cunoscut ca orașul toreadorilor și al dansului flamenco. În timpul verii, Madridul oferă o mulțime de festivaluri și spectacole sponsorizate de primărie.

Imagine din Madrid


Imagine din Madrid

Istoria acestuia a început în anul 1561 în timpul domniei lui Philip al II-lea, potrivit www.gotravel.ro. De-a lungul timpului a trecut prin multe transformări datorită procesului de urbanizare. Diverse îmbinări de stiluri precum neoclasic și baroc se regăsesc pe clădirile din Plaza Mayor și Palacio Real. Plaza de Toros reprezintă cea mai mare piață din Spania.

Printre cele mai impresionante puncte de atracție ale capitalei spaniole se numără: Palatul Regal; Teatrul Regal; Parcul Buen Retiro; Biblioteca Națională, precum și cele trei muzee numite “triunghiul de aur” — Prado cu cea mai frumoasă colecție de artă din lume, Centrul de Artă Regina Sofia și Muzeul Thyssen-Bornemisza găzduit de palatul renovat Villahermosa, potrivit www.turistik.ro; mânăstirea și complexul de palate El Escorial; Puerta del Sol — cea mai comercială și cunoscută zonă din vechiul Madrid. În ceea ce privește viața de noapte a Madridului aceasta poate fi împărțită pe zone: Plaza Mayor/Puerta del Sol fiind cea mai populară locație, străzile Cava de San Miguel, Cava Alta și Cava Baja pline de baruri. Gran Vía este cunoscută pentru cinematografe și teatre, iar în zona Plaza de Isabel II/Plaza de Oriente se regăsesc o serie de restaurante.

AGERPRES/(Documentare-Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ortodoxe
Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei; Sf. Mc. Zenaida și Filonila
Duminica a 21-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 21 dR. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan XXIII

Romano-catolice
Duminica a 28-a de peste an
Ss. Ioan al XXIII-lea, pp.; Filip, diacon; Alexandru Sauli, ep.

Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei șapte diaconi aleși să slujească în comunitatea creștină primară din Ierusalim, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 11 octombrie.
Sfântul Apostol Filip era de loc din Cezareea Palestinei și, căsătorindu-se, a avut patru fiice prorocițe. Fiind ales diacon de către Sfinții Apostoli, a fost hirotonit împreună cu Sfântul întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan și slujea creștinilor cu toată dragostea, îngrijindu-se de săraci și de văduve.

După uciderea Sfântului Ștefan, pornindu-se prigoana împotriva Bisericii din Ierusalim, Sfântul Apostol Filip a mers în Samaria, unde propovăduia pe Hristos. A făcut misiune evanghelizatoare în Etiopia și a fost ales episcop al orașului Tralia, din Asia Mică. Acolo i-a întors pe mulți la Hristos, i-a botezat și, făcând minuni mari, la adânci bătrâneți s-a dus către Domnul.

O parte din sfintele moaște ale Sfântului Filip se află la Mănăstirea Hurezi.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cu cât există mai mulți copaci pe marginea străzilor, cu atât mai bine se simt cei care locuiesc pe acele străzi, efectul fiind atât fizic, cât și psihic – cel puțin așa arată un studiu realizat de o echipă de cercetători americano-canadiană, care stabilește acest lucru pe baza unei asocieri statistice (în urma unor calcule complexe).

Cercetătorii au realizat studiul în două etape, detaliază vineripassionsante.be. În primul rând, cu ajutorul unor imagini luate din satelit s-a determinat densitatea copacilor din cartierele orașului canadian Toronto. Datele au fost apoi corelate cu răspunsurile câtorva zeci de mii de locuitori, care au participat la o cercetare asupra percepției stării de bine, tulburărilor cardiace și metabolice, precum și a sănătății mentale.

După ce au fost luați în considerare o serie de parametri (vârstă, statut socio-economic), cercetătorii au ajuns la concluzia că densitatea copacilor de la marginea străzilor este corelată cu starea fizică și psihică: cu cât sunt mai mulți pomi, cu atât rezultatele sunt mai bune. Chiar dacă nu pot stabili o legătură de la cauză la efect, specialiștii emit totuși ipoteze, cum ar fi calitatea aerului, scăderea stresului sau încurajarea activității fizice (plimbări, jogging).

Admițând că studiul lor are limite, oamenii de știință afirmă că acest efect pare evident și recomandă plantarea unui număr cât mai mare de copaci pe cât de multe străzi posibil. Și în primul rând, să nu se mai taie fără motiv (valabil) pomii care există, încheie passionsante.be.

AGERPRES/ (AS — editor: Lelia Bretan)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cea de-a treia ediție a Festivalului “Fest(in) pe Bulevard!” a fost deschisă oficial sâmbătă seara cu spectacolul “FestiBal cu… loterie”, eveniment desfășurat pe trotuarul din fața Teatrului Nottara.

La spectacolul regizat de Mihai Lungeanu au participat angajații teatrului din echipa tehnică, secretariatul literar și din celelalte departamente, fiecare purtând câte un costum de epocă.

“Pentru o seară, adică astăzi, am luat noi, cei din spatele actorilor, cei din spatele spectacolului, locul actorilor încercând să purtăm un costum frumos, încercând să-i invităm pe trecători să ne cunoască și pe noi. Sigur că toți cei care lucrează într-un teatru, după mine, sunt puțin artiști. Astăzi seară noi suntem cei dintâi și, firește, la ora șase, actorii vor fi aceia care vor cere aplauzele binemeritate de la public”, a declarat pentru AGERPRES, managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș.

Ea a precizat că ediția din acest an a festivalului va avea “ingrediente cât cuprinde”, de la spectacole la lansări de carte, de la colocvii și spectacole de lectură la evenimente stradale.

“În acest festival vom avea de toate, ingrediente cât cuprinde. Crize — adică Criza limbajului, comedii — adică Bulevardul Comediei, lansări de carte, colocvii, spectacole lectură și evenimente stradale — un spectacol într-un autobuz englezesc, un spectacol în stradă cu noi cei din spatele luminilor și al scenei, făcând pe actorii, așa cum ne pricepem. Noi încercăm să atragem lumea la teatru prin orice mijloc artistic”, a mai spus Marinela Țepuș.

Seara a continuat cu vernisajul expoziției de fotografie de teatru a artiștilor fotografi Maria Ștefănescu și Sorin Radu. Evenimentul a avut loc în foaierul sălii “Horia Lovinescu” și cuprinde 30 de lucrări cu momente din spectacolele din ediția 2014 a festivalului și din producțiile noi din stagiunea trecută a teatrului gazdă. Expoziția rămâne deschisă pe toată durata festivalului.

La ora 18,00 a început spectacolul “O călătorie” după opera lui Constantin Abăluță, producție a Teatrului Nottara. Primele 15 minute au fost jucate pe scena sălii “George Constantin”, după care publicul a fost invitat într-un autobuz englezesc cu etaj, unde a continuat spectacolul. Autobuzul a plecat, cu actori și spectatori, pe traseul Piața Victoriei — Bulevardul Aviatorilor — Televiziunea Română — Bulevardul Kiseleff — Piața Victoriei și s-a oprit la Journey Pub, loc în care s-au jucat, într-o atmosferă specială, ultimele 15 minute.

La sala “Horia Lovinescu” spectatorii au putut vedea spectacolul “Portugalia” de Zoltan Egressy, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, producție a Teatrului Nottara, iar de la ora 21,00, la Teatrul Odeon, s-a jucat “Dezorient express”, de Andrea Gavriliu, producție a Teatrului Clasic Ion Slavici din Arad.

Festivalul “Fest(in) pe Bulevard!” continuă până pe 17 octombrie, la Teatrul Nottara, Teatrul Odeon și Teatrul Țăndărică, publicul având posibilitatea să vadă 21 de spectacole din patru țări.

Duminică vor fi prezentate spectacolele “The History Boys. Povești cu parfum de liceu” de Alan Bennett, producție a Teatrului Excelsior, la Sala Horia Lovinescu, de la ora 18,00, “În trafic” de Alina Nelega, producție a Teatrului Național din Târgu Mureș, la Sala George Constantin, de la ora 21,00, și “Cheia” de Andras Forgach, producție a Teatrului Regina Maria din Oradea, la Teatrul Odeon, de la ora 18,00.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Muntele Tâmpa, simbolul Brașovului, va fi sărbătorit sâmbătă, începând cu ora 10,00, în cadrul ediției a II-a a evenimentului “Zilele Ariei Protejate Muntele Tâmpa”, acțiune care se înscrie în campania demarată în acest an de Agenția Metropolitană Brașov (AMB), “Prietenii Muntelui Tâmpa”.

“Zilele Ariei Protejate Muntele Tâmpa este sărbătoarea dedicată promovării și valorificării biodiversității pe care o reprezintă Situl Natura 2000.

Anul acesta tema aleasă de custode este “Muntele Tâmpa-simbol natural al comunității brașovene”. Acțiunile prevăzute să se desfășoare în cadrul manifestării sunt menite să conștientizeze localnicii și turiștii asupra importanței existenței acestui patrimoniu natural în inima Brașovului, asupra protejării și conservării ecosistemelor de pe Muntele Tâmpa și din întreaga Zonă Metropolitană.

De asemenea, Agenția Metropolitană Brașov și Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor (SKV), filiala Brașov vor promova importanța drumeției și comportamentul care trebuie abordat într-o arie protejată”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de Agenția Metropolitană Brașov.

Agenția Metropolitană Brașov, în calitate de custode a pregătit panouri tactile reprezentând speciile de arbori existenți în cele patru habitate de pădure specifice Muntelui Tâmpa, o expoziție de fotografie despre biodiversitatea Muntelui Tâmpa, o expoziție de obiecte folosite de montaniarzi și fotografii vechi din colecția Asociației SKV, și o expoziție de fotografie despre situl istoric “Ruinele Cetății Brașovia”, suprapus peste situl natural.

De asemenea, o fundație implicată în eveniment a pregătit un amplu și deosebit decor, care va reda peisajul montan specific Brașovului și Țării Bârsei, munți și o cabană montană. Tot acest decor va putea fi pictat și decorat sâmbătă, de către vizitatorii mici și mari la eveniment.

Scopul evenimentului este de a reduce efectele negative ale activităților antropice asupra stării de conservare a biodiversității din aria protejată Muntele Tâmpa, prin derularea de acțiuni de conștientizare a localnicilor, prin implicarea prietenilor și a voluntarilor membri în Clubul “Prietenii Muntelui Tâmpa”.

Față de ediția anterioară, organizatorii nu desfășoară nici un fel de activități pe Muntele Tâmpa din cauza vremii nefavorabile anunțate de meteorologi pentru finalul de săptămână, evenimentul fiind găzduit de un mall din oraș, au precizat reprezentanții Agenției Metropolitane Brașov.

AGERPRES / (AS — autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva