Facebook Twitter Email

Autorităţile de la Kiev au transmis premierului Victor Ponta o invitaţie la Kiev, ocazie cu care să aibă loc şi un forum de afaceri româno-ucrainean
Kievul doreşte o colaborare strânsă cu Bucureştiul în domeniul energiei alternative, cu scopul declarat de a scăpa de dependenţa de Rusia în domeniul gazelor
Amabsadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a anunţat că o companie românească este interesată să exploateze gaze de şist în Ucraina

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a explicat că Ucraina este foarte interesată de modelul românesc în domeniul energiei alternative, de unde şi dorinţa Kievului de a beneficia de expertiza românească. Scopul noii orientări a Ucrainei spre surse alternative ecologice este ruperea dependenţei de gazele ruseşti. Mai mult, Ucraina vrea în general o apropiere economică şi comercială mai mare de România. Ambasadorul Bauer a dat ca exemplu intenţia unei companii româneşti de îngrăşăminte care a contactat ambasada manifestându-şi intenţia de a exporta în Ucraina. Teofil Bauer nu a precizat numele companiei.

Interconectare energetică

Ucraina este interesată de piaţa energetică europeană comună şi de interconectare, dar cu condiţia ca aceasta să coincidă cu interesele sale naţionale. Ambasadorul Teofil Bauer a explicat că în trecut Ucraina a fost dezavantajată, pentru că este o ţară producătoare de energie electrică, de exemplu, şi prin urmare, direcţia energiei ar trebui să fie dinspre Ucraina spre Europa. Dar, în contextul unei viitoare pieţe comune europene, Ucraina ar putea vedea posibil scenariul de a exporta energie spre Europa, prin România, ca ţară de tranzit. Teofil Bauer a menţionat că Ucraina produce energie electrică ieftină şi a spus că poate România ar fi interesată să cumpere. Bauer a precizat însă că, acum câţiva ani, o companie românească a dorit să importe energie din Ucraina, prin Cehia, dar acordul nu a fost realizat din cauza condiţiilor dezavantajoase impuse românilor de partea cehă. Aşadar, în principiu, Kievul nu respinge ideea unei interconectări energetice cu România.

Vize pentru ucrainieni

Efecte economice bune ar avea, după părerea autorităţilor ucrainiene, şi realizarea unor acorduri bilaterale privind vizele. Teofil Bauer a explicat că Ucraina are un regim mai uşor de vize cu toţi vecinii săi europeni, mai puţin cu România. Ambasadorul a spus că partea ucraineană a transmis autorităţilor române, două proiecte de acord, unul de Mic Trafic de Frontieră, pe modelul celui avut de România cu Republica Moldova, şi unul prin care plata vizelor pentru România este eliminată. Potrivit ambasadorului, partea ucraineană a trimis celei române şi o serie de analize făcute de experţi ucrainieni şi europeni, care demonstrează efectele pozitive, inclusiv în combaterea imigraţiei ilegale, a unor acorduri cu România privind vizele. Aceste subiecte urmează să fie discutate în luna martie la întâlnirea dintre adjuncţii miniştrilor de externe din cele două ţări, dar şi în cadrul comisiei mixte pentru cooperare economică şi la întâlnirea, care urmează a fi stabilită în curând, între ministrul român de externe, Titus Corlăţean, şi cel ucrainean, Leonid Kozhara. În plus, mesajul Kievului pentru Bucureşti este că se bazează în continuare pe sprijinul românesc pentru ca anul acesta să fie semnat Acordul de Asociere cu UE şi, cât de curând, şi cel privind liberalizarea regimului de vize în UE pentru ucrainieni.

Bâstroe, mereu în atenţie

În trecut, pentru guvernele portocalii de la Kiev, canalul Bâstroe a fost o prioritate. Nu e clar dacă el mai este aşa pentru noul guvern ucrainean. Cert este că, după părerea ucrainienilor, exprimată de ambasadorul Teofil Bauer, zona respectivă avea o dezvoltare economică considerabilă în perioada sovietică, dar în ultimii ani se remarcă o acută cădere nu doar economică, ci şi, inerent, socială. Ambasadorul ucrainean a dat asigurări că nicio activitate economică în zonă nu va fi derulată fără a lua în calcul efectele asupra mediului. În condiţiile în care Comisia ESPOO a spus clar că activităţile la canalul Bîstroe pot afecta Delta Dunării, Teofil Bauer a precizat că Ucraina va lua mereu în considerare şi va respecta recomandările unei instituţii atât de importante cum este ESPOO.

Minorităţile

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a spus că minorităţile nu sunt o problemă în relaţia bilaterală. El nu a comentat cazurile de violenţe împotriva preoţilor români din Ucraina sau acuzaţiile că numele românilor în paşapoarte sunt modificate pentru a părea ucrainiene, spunând că nu cunoaşte aceste cazuri. Teofil Bauer a ţinut însă să spună că, potrivit ultimului recensământ, în Ucraina trăiesc puţin peste 150.000 de români, care au la dispoziţie 90 de şcoli cu predare integrală în limba română, a tuturor materiilor. În schimb, a precizat ambasadorul, cei 50 de mii de ucrainieni din România au la dispoziţie un singur liceu cu predare în limba maternă, iar acesta are o dotare foarte slabă. De altfel, Teofil Bauer a spus că va aborda subiectul liceului ucrainean la o întâlnire pe care o va avea în curând cu ministrul român al Educaţiei.

Ucraina vrea soluţie pentru Transnistria

Kievul şi-a propus ca, pe perioada preşedinţiei sale la OSCE, anul acesta, să creeze condiţii dacă nu tocmai pentru o soluţionare, ci măcar pentru o îmbunătăţire a dialogului între părţi. În ce priveşte retragerea contingentului rusesc din Transnistria, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a spus că Kievul speră să apară o soluţie până la sfârşitul acestui an. “Dacă Ucraina ar avea trupe în Transnistria, le-ar retrage”, a declarat Teofil Bauer. Kievul doreşte pentru acest conflict o soluţie care să ţină cont de 3 mari principii, a precizat diplomatul ucrainean – păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, pacea în zonă şi soluţii pentru rezolvarea situaţiei dificile economice şi sociale a populaţiei din zonă. În ce priveşte varianta vehiculată de federalizare a Republicii Moldova, ca soluţie pentru conflictul transnistrean, soluţie de altfel sugerată în trecut de Kiev, ambasadorul Bauer a precizat că aceasta este o decizie care aparţine strict Republicii Moldova, iar Kievul nu îşi permite să spună Chişinăului ce să facă.

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva